BusinessMagazin

Tag: sua

  • China transmite că nu va face niciodată compromisuri în chestiunea Taiwanului

    China a arătat că “nu va face niciodată compromisuri” în chestiunea Taiwanului, relatează BBC. Beijingul a îndemnat SUA să “înceteze să înarmeze Taiwanul” şi să ia “în serios” preocupările sale.

    Acest lucru are loc cu doar câteva zile înainte de alegerile din Taiwan.

    China revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său, dar insula se consideră distinctă de China continentală.

    “China şi-a exprimat dorinţa de a dezvolta relaţii sănătoase şi stabile între militari cu Statele Unite pe baza egalităţii şi a respectului”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Beijing. Conform acestuia, China va cere ca partea americană ”să onoreze principiul unei singure Chine, angajamentele relevante, să înceteze să înarmeze Taiwanul şi să nu sprijine independenţa Taiwanului”.

    Taiwanul este un punct cheie în lupta dintre China şi SUA pentru supremaţia în Asia. În 2022, China a refuzat să reia discuţiile cu Washuingtonul în semn de protest după ce preşedintele de atunci al Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul în luna august a acelui an.

    Reluarea lor la începutul acestei săptămâni urmează unui acord încheiat de preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său american Joe Biden în timpul unei întâlniri din noiembrie. Discuţiile de două zile s-au încheiat marţi la Washington.

     

  • Cele mai mari bănci din SUA vor înregistra o creştere puternică a creditelor neperformante în 2024. Se estimează că în ultimul trimestru din 2023 profiturile entităţilor bancare s-au redus semnificativ din cauza datoriilor neplătite şi a impactului ratelor ridicate ale dobânzilor

    O acumulare de credite neperformante ameninţă să afecteze optimismul crescând al investitorilor în ceea ce priveşte perspectivele celor mai mari bănci din SUA, atunci când acestea vor raporta săptămâna aceasta rezultatele pentru trimestrul al patrulea, scrie Financial Times.

    Creditele neperformante – datorii legate de debitori care nu au efectuat o plată în ultimele cel puţin 90 de zile – ar fi trebuit să crească la un total de 24,4 miliarde de dolari în ultimele trei luni din 2023 la cei mai mari patru creditori americani – JPMorgan Chase, Bank of America, Wells Fargo şi Citigroup, potrivit unui consens al analiştilor de la Bloomberg. Aceasta reprezintă o creştere de aproape 6 miliarde de dolari de la sfârşitul anului 2022.

    Analiştii estimează că profiturile băncilor s-au redus în ultimele trei luni din 2023, trase în jos de aceste împrumuturi neplătite, precum şi de impactul persistent al majorării ratelor dobânzilor, care a crescut costul depozitelor. 

    Reducerea costurilor continuă, de asemenea, Citigroup, care se află în mijlocul celei mai mari reorganizări din ultimii ani, fiind nevoită să suporte cel mai probabil o taxă pentru a acoperi disponibilizările şi alte cheltuieli aferente. Wells Fargo a declarat luna trecută că a pus deoparte 1 miliard de dolari pentru costurile de concediere în trimestrul al patrulea.

    Este de aşteptat ca, în total, veniturile celor şase mari bănci, printre care se numără Goldman Sachs şi Morgan Stanley, să fi scăzut în medie cu 13% în ultimele trei luni ale anului 2023, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Perspectivele pe un an primesc multă atenţie în teleconferinţele privind câştigurile din trimestrul al patrulea”, a declarat Jason Goldberg, analist la Barclays. „Mă aştept ca băncile să indice faptul că recenta scădere a veniturilor nete din dobânzi va atinge minimul în acest an”.

    În pofida scăderii preconizate a veniturilor, investitorii au cumpărat acţiuni bancare, care au crescut cu 20% de la sfârşitul lunii octombrie, potrivit indicelui KBW Nasdaq Bank. Ceea ce alimentează această revenire este semnalul dat de Rezerva Federală la sfârşitul anului trecut, conform căruia serie de creşteri a ratelor dobânzilor este probabil încheiată. Ratele mai mari au afectat băncile în 2023, crescând costurile depozitelor şi scăzând valoarea portofoliilor lor de obligaţiuni.

    Nivelul actual al creditelor neperformante este încă sub vârful de 30 de miliarde de dolari din timpul pandemiei. Marile bănci au indicat că, în opinia lor, creşterea datoriilor neplătite ar putea încetini în curând. O serie de bănci au redus suma de bani pe care o pun deoparte pentru viitoarele credite neperformante, aşa-numitele provizioane, în al treilea trimestru.

  • Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken a fost întâmpinat de Ministrul turc de externe Hakan Fidan. Urmează întâlnirea cu Erdogan

    Blinken se întâlneşte cu Erdogan în Turcia. Preşedintele turc, susţinător înfocat al teroriştilor Hamas, a acuzat SUA că susţin genocidul din Gaza.

    Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, discută sâmbătă la Ankara despre războiul din Gaza cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Erdogan este un susţinător înfocat al organizaţiei teroriste Hamas. Erdogan l-a comparat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu cu Adolf Hitler şi a acuzat Statele Unite că sponsorizează genocidul palestinienilor. El a respins, de asemenea, presiunea SUA de a întrerupe finanţarea prin Turcia a Hamas şi i-a numit pe terorişti „eliberatori” care luptă pentru pământul lor.

    Sunt slabe speranţe pentru un nou acord de încetare a focului. Lumea aşteaptă ca Israelul să termine războiul, în maxim două luni. Acum, liderii lumii se concentrează pe ajutoarele umanitare şi soluţia post-conflict. Blinken va vizita Gaza, Israelul, Cisiordania şi alte 5 state arabe. Cele mai importante puncte de discuţie sunt încetarea focului, eliberarea ostaticilor şi situaţia politică din Gaza după război.

    Erdogan a condiţionat acceptarea Suediei de vânzare către SUA a avioanelor F-16. Turcia a achiziţionat 270 de avioane F-16 şi are nevoie de 80 de chituri de modernizare, dar vrea să cumpere şi alte 40 de aparate noi.

    Această dimineaţă a început cu alarme aeriene în nordul Israelului, mai multe drone şi rachete au fost lansate din Liban de gruparea Hezbollah.

    Se presupune că Israel l-a eliminat pe numărul doi din Hamas şi se crede că Hezbollahul va ataca Israelul. De ieri, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell,este în Liban într-o vizită de trei zile pentru a calma spiritele.

    Hezbollahul a ezitat să intre în război de la început. A lansat rachete şi drone, peste 1.000. Israelul a ripostat, a ucis 150 de terorişti ai acestei organizaţii, dar a fost nevoit să evacueze aproximativ 80.000 de persoane din nord. Netanyahu a transmis mai multe avertismente Libanului că va fi atac la scară largă. Hezbollah, chiar dacă este mai puternică decât Hamas, nu are nicio şansă în faţa armatei Israelului, care acum este pregătită şi motivată de luptă.

  • Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken a fost întâmpinat de Ministrul turc de externe Hakan Fidan. Urmează întâlnirea cu Erdogan

    Blinken se întâlneşte cu Erdogan în Turcia. Preşedintele turc, susţinător înfocat al teroriştilor Hamas, a acuzat SUA că susţin genocidul din Gaza.

    Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, discută sâmbătă la Ankara despre războiul din Gaza cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Erdogan este un susţinător înfocat al organizaţiei teroriste Hamas. Erdogan l-a comparat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu cu Adolf Hitler şi a acuzat Statele Unite că sponsorizează genocidul palestinienilor. El a respins, de asemenea, presiunea SUA de a întrerupe finanţarea prin Turcia a Hamas şi i-a numit pe terorişti „eliberatori” care luptă pentru pământul lor.

    Sunt slabe speranţe pentru un nou acord de încetare a focului. Lumea aşteaptă ca Israelul să termine războiul, în maxim două luni. Acum, liderii lumii se concentrează pe ajutoarele umanitare şi soluţia post-conflict. Blinken va vizita Gaza, Israelul, Cisiordania şi alte 5 state arabe. Cele mai importante puncte de discuţie sunt încetarea focului, eliberarea ostaticilor şi situaţia politică din Gaza după război.

    Erdogan a condiţionat acceptarea Suediei de vânzare către SUA a avioanelor F-16. Turcia a achiziţionat 270 de avioane F-16 şi are nevoie de 80 de chituri de modernizare, dar vrea să cumpere şi alte 40 de aparate noi.

    Această dimineaţă a început cu alarme aeriene în nordul Israelului, mai multe drone şi rachete au fost lansate din Liban de gruparea Hezbollah.

    Se presupune că Israel l-a eliminat pe numărul doi din Hamas şi se crede că Hezbollahul va ataca Israelul. De ieri, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell,este în Liban într-o vizită de trei zile pentru a calma spiritele.

    Hezbollahul a ezitat să intre în război de la început. A lansat rachete şi drone, peste 1.000. Israelul a ripostat, a ucis 150 de terorişti ai acestei organizaţii, dar a fost nevoit să evacueze aproximativ 80.000 de persoane din nord. Netanyahu a transmis mai multe avertismente Libanului că va fi atac la scară largă. Hezbollah, chiar dacă este mai puternică decât Hamas, nu are nicio şansă în faţa armatei Israelului, care acum este pregătită şi motivată de luptă.

  • SUA oferă 10 milioane de dolari pentru informaţii financiare despre Hamas

    SUA oferă până la 10 milioane de dolari pentru informaţii despre cinci finanţatori Hamas. De asemenea, americanii caută informaţii care ar putea duce la perturbarea mecanismelor financiare ale grupului militant palestinian, a anunţat vineri Departamentul de Stat, potrivit Reuters.

    Cei cinci finanţatori sunt Abdelbasit Hamza Elhassan Khair, Amer Kamal Sharif Alshawa, Ahmed Sadu Jahleb, Walid Mohammed Mustafa Jadallah şi Muhammad Ahmad ‘Abd Al-Dayim Nasrallah, care au fost desemnaţi anterior terorişti globali de către SUA, a spus departamentul prin intermediul unui comunicat.

    Primul finanţator, cunoscut sub numele de Hamza, are sediul în Sudan, a gestionat numeroase companii din portofoliul de investiţii al Hamas şi a fost implicat în transferul a aproape 20 de milioane de dolari către Hamas, a spus departamentul. El este legat de preşedintele sudanez Omar Bashir şi de grupuri islamiste care subminează stabilitatea în Sudan, potrivit Departamentului de Stat.

    Trei dintre agenţii Hamas citaţi – Amer Kamal Sharif Alshawa, Ahmed Sadu Jahleb şi Walid Mohammed Mustafa Jadallah fac parte din reţeaua de investiţii a grupului în Turcia, a mai spus departamentul.

    Nasrallah are legături strânse cu entităţi iraniene şi a fost implicat în transferul a zeci de milioane de dolari către Hamas, inclusiv aripa sa militară, a transmis agenţia.

    Recompensele vor fi oferite pentru informaţii despre orice sursă de venit pentru Hamas, donatori importanţi, instituţii financiare care facilitează tranzacţiile pentru Hamas, companii-paravan şi scheme criminale de care beneficiază organizaţia, a precizat Departamentul de Stat.

  • Ministrul chinez de Externe: cooperarea China-SUA „nu mai este opţională, ci imperativă”

    Cooperarea China-SUA „nu mai este opţională, ci imperativă”, a declarat vineri ministrul chinez de Externe, Wang Yi, potrivit Reuters.

    Cooperarea este „cea mai corectă alegere pentru ca SUA şi China să se înţeleagă”, a spus Wang în timpul unui discurs ţinut la un eveniment care a marcat cea de-a 45-a aniversare de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.

    „Cooperarea China-SUA nu mai este o opţiune pentru cele două ţări şi chiar pentru lume, ci un imperativ care trebuie abordat cu seriozitate”, a spus Wang.

    Potrivit demnitarului, China speră că americanii îşi vor relaxa atitudinea şi vor respecta alegerile făcute de poporul chinez şi calea de dezvoltare a ţării, inclusiv atunci când îşi apără suveranitatea naţională şi integritatea teritorială.

    „Suntem dispuşi să ne angajăm să construim o relaţie China-SUA stabilă, sănătoasă şi durabilă, pe baza respectului reciproc”, a declarat Wang.

    Demnitarul chinez a mai spus că ţara sa îşi va asuma o responsabilitate crescută pentru pacea şi dezvoltarea lumii.

    „Nu avem intenţia de a înlocui pe nimeni, de a trece peste nimeni şi nu avem nicio intenţie de a căuta hegemonie”, a precizat el.

  • Povestea tânărului care a reuşit ce alţii doar visează. El face milioane de dolari pe an din unul dintre cele mai banale joburi care există

    Gabriel Feitosa are un talent deosebit pentru a transforma animalele de companie în artă. La salonul său de îngrijire din San Diego, orice este posibil: Bernedoodles devin girafe şi pudeli devin Pokémoni, scrie CNBC.

    Feitosa, originar din São Paulo, Brazilia, a deschis Gabriel Feitosa Grooming Salon în 2018, valorificând o piaţă globală de îngrijire a animalelor de companie de 1,3 miliarde de dolari. Businessul său îi aduce în conturi tânărului de 31 de ani  nu mai puţin de 1,3 milioane de dolari pe an.

    Feitosa şi cei 10 angajaţi ai săi îngrijesc aproximativ 20 de câini pe zi şi cel puţin 500 pe lună. Dar multe dintre animalele cu care lucrează nu primesc doar o tunsoare – ci şi o schimbare completă de look.

    În calitate de artist în îngrijirea câinilor, Feitosa combină tehnicile tradiţionale de îngrijire cu modele unice şi foloseşte coloranţi vegani, prietenoşi cu animalele de companie. Creaţiile sale mai mari decât viaţa au adunat un public cult în social media, cu peste 2 milioane de urmăritori pe TikTok şi 400.000 pe Instagram.

    Designurile complicate pot dura între 3 şi 5 ore pentru a fi realizate, inclusiv pauze pentru mâncare şi baie pentru căţel, şi costă între 500 şi 1.200 de dolari. Într-o săptămână obişnuită, Feitosa lucrează între 40 şi 50 de ore.

    Salonul a adus încasări de aproximativ 1,2 milioane de dolari anul trecut, potrivit documentelor fiscale analizate de CNBC Make It. Feitosa a mai câştigat încă 125.500 de dolari în 2022 pentru parteneriate cu diferite branduri şi sponsorizări.

    „Acest salon este un vis pentru mine. Am venit în SUA cu două foarfeci şi o maşină de tuns, iar acum am un loc unde mă simt ca un artist şi arăt lumii că această carieră este posibilă”, a declarat Feitosa pentru CNCB.

    Cariera tânărului antreprenor a început la 12 ani când ducea câinii surorii sale la un îngrijitor din Sao Paolo, de unde a şi „furat” meserie”. El abandonat liceul înainte de absolvire pentru a se dedica complet acestui job şi pentru a-şi perfecţiona tehnicile.

    La 23 de ani, după ce a urmat un stagiu de pregătire şi a lucrat alături de alţi groomeri din SUA, oportunitatea a bătutu la uşă.

    Şefa salonului în care lucra s-a oferit să-I vândă afacerea, cu tot cu echipamente precum şi lista de clienţi, pentru 40.000 de dolari, la care se mai adăuga şi o chirie lunară de 1.100 de dolari pentru spaţiu.

    De atunci şi până în prezent el a reuşit să dezvolte la un alt nivel moştenirea şefei sale şi să-şi facă un nume în piaţa de îngrijire a animalelor de companie estimate la 1,3 miliarde de dolari.

     

     

  • Care vor fi cele mai mari economii ale lumii peste 15 ani: Germania nu va mai fi motorul economic al Europei, iar Statele Unite pierd primul loc

    Potrivit noilor previziuni pe termen lung, Marea Britanie va fi cea mai performantă economie majoră a Europei în următorii 15 ani, reducând decalajul faţă de Germania şi extinzându-şi avansul faţă de Franţa.

    Centrul de Cercetare Economică şi de Afaceri (CEBR) a prezis că, în Marea Britanie, creşterea PIB-ului se va situa între 1,6% şi 1,8% în perioada de până în 2038, ceea ce o va ajuta să îşi păstreze poziţia de a şasea economie a lumii, informează Bloomberg.

    Prognozele publicate marţi prevăd că Marea Britanie va scăpa de unele probleme economice care durează de ani de zile şi care au avut ca factori Brexitul şi o serie de şocuri, printre care pandemia şi inflaţia în creştere.

    Economia Marii Britanii a fost îngreunată de creşterea anemică a productivităţii de la criza financiară încoace, iar în ultimii ani au apărut şi probleme legate de oferta de forţă de muncă. Asta a determinat Banca Angliei să adopte o viziune mai pesimistă asupra perspectivelor de creştere economică ale Regatului Unit în următorii ani.

    Germania, Italia şi SUA sunt pe cale să coboare în clasamentul PIB-ului

    Clasamentul mondial în 2023:

    1. SUA
    2. China
    3. Germania
    4. Japonia
    5. India
    6. Marea Britanie
    7. Franţa
    8. Italia
    9. Brazilia
    10. Canada 

    Cum ar arăta clasamentul în 2038 conform previziunilor CEBR:

    1. China
    2. SUA
    3. India
    4. Japonia
    5. Germania
    6. Marea Britanie
    7. Franţa
    8. Brazilia
    9. Coreea de Sud
    10. Canada

    Conform clasamentului economic mondial pe termen lung al CEBR, economia Regatului Unit ar creşte mai rapid decât toate cele patru mari economii din zona euro, Franţa, Germania, Italia şi Spania, dar nu la fel de rapid ca SUA.

    Compania de consultanţă economică se aşteaptă ca China să depăşească SUA ca cea mai mare economie mondială în 2037, cu o dublare a PIB-ului mondial determinată de faptul că economiile în curs de dezvoltare vor recupera decalajul faţă de cele avansate.

    Până în 2038, Italia va ieşi din primele 10 economii ale lumii, fiind înlocuită de Coreea de Sud. SUA şi Germania vor coborî în clasament, în timp ce India şi Brazilia, două economii în curs de dezvoltare, vor urca.

    Franţa va avea performanţe inferioare celor ale Marii Britanii, în special din cauza sectorului public extins şi a nivelului ridicat de impozitare, în timp ce încetinirea producţiei din Germania va ajuta Marea Britanie să reducă decalajul.

     

     

  • SUA: Orice atac nuclear al Coreei de Nord va fi întâmpinat cu un răspuns rapid, copleşitor şi decisiv

    Oficiali din SUA şi Coreea de Sud au avertizat Coreea de Nord în ceea ce priveşte atacurile nucleare prin intermediul unei declaraţii comune. Orice atac nuclear al Coreei de Nord va fi întâmpinat cu un răspuns rapid, copleşitor şi decisiv, au transmis semnatarii documentului, potrivit Reuters.

    Americanii au avertizat Coreea de Nord că orice atac nuclear împotriva naţiunii sau a aliaţilor săi este inacceptabil şi va duce la sfârşitul regimului Kim, se arată într-o declaraţie comună a SUA şi Coreei de Sud, publicată sâmbătă.

    „Partea americană a reiterat că orice atac nuclear al RPDC împotriva Coreei va fi întâmpinat cu un răspuns rapid, copleşitor şi decisiv”, se arată în declaraţie.

    Membrii grupului consultativ nuclear SUA-Republica Coreea s-a reunit vineri la Washington.

  • Luptele din Gaza se intensifică, SUA se opun cererii Consiliului de Securitate de încetare a focului

    SUA au menţinut presiunea asupra Israelului pentru a face mai mult în protejarea civililor palestinieni în timpul ofensivei violente împotriva militanţilor Hamas în Gaza, chiar dacă Washingtonul s-a opus prin cererii Consiliului de Securitate al ONU privind o încetare imediată a focului.

    Luptele au escaladat şi bilanţul victimelor palestiniene a crescut vineri, Israelul lovind enclava de la nord la sud, într-o fază extinsă a războiului de două luni împotriva grupării islamiste Hamas, scrie Reuters.

    Denunţând un „coşmar umanitar în spirală”, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că niciun loc din Gaza nu este sigur pentru civili, cu câteva ore înainte ca SUA să se opună prin veto unei rezoluţii a Consiliului de Securitate, susţinută de marea majoritate a membrilor săi, care cerea o încetare a focului în scop umanitar în Gaza.

    Votul a lăsat Washingtonul izolat din punct de vedere diplomatic în cadrul Consiliului format din 15 membri.

    Treisprezece membri au votat în favoarea proiectului de rezoluţie înaintat de Emiratele Arabe Unite, în timp ce Marea Britanie s-a abţinut.

    Adjunctul ambasadorului SUA la ONU, Robert Wood, a declarat în faţa consiliului: „Nu susţinem apelul acestei rezoluţii pentru o încetare a focului nesustenabilă, care nu va face decât să planteze seminţele pentru următorul război”.

    Statele Unite şi Israelul se opun unei încetări a focului, spunând că aceasta ar fi doar în beneficiul Hamas, pe care Israelul a jurat să o anihileze ca răspuns la ravagiile militanţilor din data de 7 octombrie.

    În schimb, Washingtonul sprijină „pauzele”, cum ar fi oprirea luptelor timp de şapte zile, în urma căreia Hamas a eliberat unii ostatici şi a crescut fluxul de ajutor umanitar. Acordul a eşuat la 1 decembrie.

    Trimisul palestinian la ONU, Riyad Mansour, a declarat în faţa consiliului că votul înseamnă că „milioane de vieţi palestiniene atârnă în balanţă”.

    Ezzat El-Reshiq, un membru al biroului politic al Hamas, a condamnat veto-ul american spunând că e „inuman”.

    Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a declarat: „O încetare a focului va fi posibilă doar cu returnarea tuturor ostaticilor şi distrugerea Hamas”.

    La Washington, Casa Albă a declarat vineri că Israelul ar putea face mai mult pentru a reduce numărul victimelor civile şi că SUA împărtăşeşte preocupările internaţionale cu privire la situaţia umanitară din Gaza.

    „Cu siguranţă recunoaştem cu toţii că se poate face mai mult pentru a încerca să reducem numărul victimelor civile”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Consiliului de securitate naţională de la Casa Albă, John Kirby.

    Joi, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ascuţit limbajul Washingtonului, afirmând că este imperativ ca Israelul să ia măsuri pentru a proteja populaţia civilă din Gaza. „Şi rămâne un decalaj între… intenţia de a proteja civilii şi rezultatele reale pe care le vedem pe teren”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

    Descriind situaţia ca fiind „la un punct de ruptură”, Guterres a declarat că prăbuşirea sistemului umanitar din Gaza ar putea duce la o prăbuşire completă a ordinii publice. Majoritatea locuitorilor din Gaza sunt acum strămutaţi, spitalele sunt invadate şi alimentele se epuizează.

    Atât locuitorii, cât şi armata israeliană au raportat intensificarea luptelor atât în zonele de nord, unde Israelul declarase anterior că trupele sale şi-au încheiat în mare parte misiunile luna trecută, cât şi în sud, unde au organizat un nou asalt săptămâna aceasta.