BusinessMagazin

Tag: studio

  • Românii care au transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei. Produce milioane de euro în fiecare an

    Daniela Becheru este cofondator şi unul dintre proprietarii retailerului F64, astăzi cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei.

    Alături de Marian Alecsiu, a pornit ceea ce avea să devină ulterior F64 Studio la începutul anilor ‘90, pe vremea când piaţa foto din România era aproape inexistentă.

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.

    F64 Studio a rămas printre puţinele magazine specializate care au rezistat atacului magazinelor generaliste şi hipermarketurilor cu o ofertă din ce în ce mai bogată inclusiv în zona produselor foto.

    Citiţi aici mai multe poveşti de succes ale celor 200 cele mai puternice femei din business

  • A transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei şi un business de zeci de milioane de euro

    Daniela Becheru este cofondator şi unul dintre proprietarii retailerului F64, astăzi cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei.

    Alături de Marian Alecsiu, a pornit ceea ce avea să devină ulterior F64 Studio la începutul anilor ‘90, pe vremea când piaţa foto din România era aproape inexistentă.

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.

    F64 Studio a rămas printre puţinele magazine specializate care au rezistat atacului magazinelor generaliste şi hipermarketurilor cu o ofertă din ce în ce mai bogată inclusiv în zona produselor foto.

    Citiţi aici mai multe poveşti de succes ale celor 200 cele mai puternice femei din business

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.
     

  • Prima companie Românească care ajunge la Holywood. “Am reuşit să câştigăm aproape toate premiile internaţionale în ultimii 2 ani”

    Compania de videochat Studio 20 a deschis luna trecută cea de-a cincea franciză în Hollywood, Los Angeles.

    “Pare cu totul ieşit din comun ca o franciză din România să fie cumpărată de şi implementată tocmai în Statele Unite, dar dacă urmarim rezultatele financiare ale noastre, ale Studio 20 şi ale francizelor, dar şi nivelul şi performanţele fetelor care lucrează pentru studiouri, atunci nu mai e nimic anormal. Practic, noi am reuşit să castigam aproape toate premiile internaţionale ale industriei de videochat in ultimii 2 ani”, declară Robert Vanderty, manager Studio 20.

    Franciza Studio 20 este prezentă în România cu 4 studiouri. Două dintre acestea sunt în Bucureşti: studioul pilot deschis in 2014 si cel de-al doilea, deschis în 2015, fiind şi prima franciză a Studio 20 şi cel mai mare studio din Europa (peste 1000 mp). Al treilea studio este cel deschis în Cluj anul trecut, o franciză în care au investit doi softişti peste 100 de mii de euro si care a intrat deja pe profit, iar patrulea studio se află în Timişoara si a fost deschis la începutul acestui an pe o suprafaţă de peste 700 de mp., cu o investitie de circa 200 de mii de euro.

    Cifra de afaceri a Studio 20 atinsă în 2015, de 3 milioane de euro, a făcut posibilă deschiderea unui studio în America. „Cifrele prezentate de noi la premiile de profil au fost argumente solide pentru partenerul nostru american, care a investit aproape 400 de mii de dolari într-un studio de 500 mp, amplasat in zona celor mai celebre studiouri si case de productie cinematografica, la cateva blocuri de celebrul Hollywood Walk of Fame”, ne informează Vanderty.

    Piaţa mondială în care activează Studio 20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio 20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 100-200 de milioane de euro. Aceasta creşte premanent şi se poate dubla în urmatorii 3 ani.

  • Noua televiziune de documentare româneşti, Cinethronix, va începe să emită. CNA a autorizat studioul

     Conform proiectului editorial depus la CNA pentru obţinerea licenţei, Cinethronix va difuza producţii proprii, preponderent filme documentare şi, secundar, eseuri cinematografice şi reportaje.

    Televiziunea a obţinut licenţa anul acesta, în şedinţa publică din 8 martie.

    În respectiva şedinţă, Consiliul a fost de acord, în unanimitate, cu acordarea unei licenţe societăţii Cinethronix Television Production SRL din Constanţa pentru televiziunea Cinethronix care va avea un format tematic, urmând să difuzeze filme documentare româneşti. Televiziunea va începe să emită în maximum două luni, au declarat atunci reprezentanţii TV.

    Grila va cuprinde, în afara filmelor difuzate de sine stătător sau în serial (26 de minute per episod), documentare tematice care vor fi inserate în cadrul unor emisiuni generice, precum: “Cadre de memorie” (cu specific memorialistic şi turistic), “Dacica” (etnogeneza poporului român), “Călătorie în timp” (despre evenimentele istorice naţionale cu importanţă socială şi culturală), “Scurt Metraj” (eseuri cinematografice pe teme ştiinţifice, istorice, culturale), “Retronom” (o trecere în revistă a unor conflagraţii autpohtone sau europene, cu impact major în evoluţia istorică naţională şi continentală), “Vintage” (monografii ale unor localităţi, teatre, cinematografe celebre), “Selfie PTV” (o serie de scurtmetraje cu oameni care la prima vedere par simpli, dar au pasiuni extraordinare sau perfomanţe în domenii inedite), “Edificii”, “Artefacte”, “Portret în pixeli” (biografii ale unor personalităţi autohtone), “Lecţie deschisă” şi “After school” (programe dedicate elevilor şi liceenilor elaborate pe baza programei şcolare şi care vine ca o completare în imagini a informaţiilor predate la cursuri), “Premiera de sâmbătă/ duminică” (filme documentare din diverse domenii, difuzate în premieră).
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modelul canadian Sunny Leone câştigă 2,5 milioane de dolari din industria filmelor pentru adulţi

    Ca multe alte vedete ale fimelor pentru adulţi, Sunny Leone, din Canada, şi-a început cariera ca model. Ea a trecut apoi la industria filmelor pentru adulţi însă şi-a continuat şi cariera de actriţă pentru marele ecran.

    Sunny Leone a cumpărat mai multe afaceri, iar în 2009 a lansat, alături de soţul Daniel Weber, propriul studio de film – Sunlust Productions.

    De la debutul în industria filmelor pentru adulţi, în 2002, Sunny a jucat atât în filme de profil cât şi în filme mainstream, produse la Hollywood, devenind astfel o persoană cunoscută în lumea cinematografiei. În 2013, ea a încasat 2,5 milioane de dolari.

    Cea mai bine plătită actriţă din filmele pentru adulţi este Jenna Jameson, care a avut venituri de peste 30 de milioane de dolari anul trecut. Specialiştii estimează că industria filmelor pentru adulţi generează anual 13 miliarde de dolari.

  • Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort

    Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.

    Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.

    Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.

    De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.

    Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.

    Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.

    Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.

    Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.

  • A apărut primul incubator românesc dedicat jocurilor video

    Primul incubator românesc dedicat jocurilor video şe numeşte Carbon şi a fost fondat de Cătălin Butnariu, Head of Deplpyment Amber Studio, Dragoş Hâncu, General Manager Amber Studio şi Jaime Gine, investitor spaniol cu peste 15 ani experienţă în industria jocurilor video, informează Romanian Startup.

    Creeare incubatorului a venit din nevoiea studiourilor de jocuri video indie de a accesa finanţare şi îndrumare în dezvoltarea companiei. Carbon doreşte să sprijine dezvoltatorii de jocuri video din regiune să creeze jocuri unice şi un model de business sustenabil.

    “România este un hub regional important în industria dezvoltării jocurilor video. Deşi sunt foarte mulţi oameni talentaţi în România, aproape toate proiectele majore în materie de jocuri video au venit de la companii internaţionale ca EA, Ubisoft sau Gameloft”, a declarat Cătălin Butnariu, CO-founder Carbon şi preşedintele Romanian Game Developers Association. “Obiectivul nostru este acela de a sprijinii antreprenoriatul local în industria jocurilor video, ajutând proiecte cu potenţial să crească şi să devină populare pe piaţă.”, a adăugat Butnariu.

    Incubatorul va oferi finanţare de până la 50.000 de dolari per proiect, servicii de consiliere şi sfaturi. Toate startupurile vor fi sfătuite de o reţea de mentori – designeri, producători etc. Companii de jocuri video vor rămâne 100% independente pe parcursul perioadei de finanţare. Carbon este dispus să împartă riscurile cu studiourile indie, iar Carbon va prim un anumit procent din veniturile generate de proiectele sprijinite (7-21% în funcţie de pachetul de servicii ales de startup)

  • Vrei să iţi deschizi un salon de coafură, cosmetică sau un studio de tatuare şi piercing? Vezi aici un ghid cu tot ce trebuie să faci

    Rolul acestui ghid este de a veni în întâmpinarea tuturor persoanelor care doresc să iniţieze o afacere în domeniul înfrumusetării corporale, fie că vor desfăşura aceasta activitate în nume propriu sau vor apela la personal angajat, fie că vor înfiinţa în acest scop o societate comercială, în baza Legii nr.31/1990 sau vor apela la o formă de organizare prevăzută deO.U.G. 44/2008 ca şi persoană fizică autorizată, intreprindere individuală sau familială.

    Ghidul îşi poate dovedii utilitatea şi în cazul operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, care activează deja în această branşă,prin faptul că oferă o sferă largă de informaţii şi există posibilitatea ca unele din aspectele dezbătute să nu fie cunoscute sau să fie cunoscute doar parţial de către aceştia.În vedere cunoaşterii în detaliu a cadrului legislativ, recomand tuturor persoanelor interesate să lectureze toate actele normative,cu modificările şi competările lor ulterioare, menţionate în ghid, formându-şi astfel o imagine cât mai completă asupra  acestui domeniu de activitate.

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specific în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.

    Ghidul a fost întocmit de către Szfarli Zoltan, consilier Primăria Mun. Mediaş

    Vezi şi normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară

  • Doi clujeni au trecut de la prototipuri pentru invenţiile lor la o afacere de succes cu ochelari şi căşti din lemn

    Prototip Studio sunt Ioana Ciurea şi Bogdan Goţia, doi tineri care şi-au dorit să aplice cunoştinţele dobândite în mediul academic într-un mod practic şi au ales să pornească propria afacere. „Am început să lucrăm împreună inventând lucruri şi făcând prototipuri pentru invenţiile noastre. De aici şi numele: ideea de a avea un studio creativ care să înglobeze preocupările noastre”, spune Ioana. Studioul a devenit cunoscut pentru căştile audio din lemn, primul lor produs, apoi au ieşit pe piaţă cu ochelarii din lemn „OO”. 

    Prototip Studio apreciază versatilitatea materialului. „Am început să lucrăm cu lemn pentru că ne place ideea unui material natural atât de versatil. Şi ne inspiră multitudinea de forme, texturi şi nuanţe generate de natură şi transpuse în lemn”, spune reprezentantul Prototip, Ioana Ciurea.

    Acum lucrează la o nouă versiune a căştilor din lemn, pentru care colaborează cu o echipă de ingineri de sunet „pentru a duce mai departe conceptul”.
    În plus, au creat şi piesele de mobilier „Scaunul triunghiular” şi „The table”. „Am descoperit frumuseţea de a lucra cu lemnul la primul proiect, cel al căştilor, şi apoi am dus mai departe ideile, ne-am perfecţionat tehnicile (…); ne place să experimentăm şi lemnul a fost o prima dragoste, însă ne surâde ideea asocierii de materiale şi tehnici de producţie pentru a ne concretiza ideile”, afirmă Ioana.

    În cazul Prototip Studio, investiţia în afacere a fost una minimă datorită faptului că au avut acces la un atelier care este dotat cu maşinărie CNC şi unelte de prelucrat lemn. „Am înaintat cu paşi mărunţi, cu proiecte mici a căror producţie am acoperit-o noi, şi tot noi ne-am ocupat de promovare şi marketing”, povesteşte antreprenoarea. Cei doi au vândut anul trecut 180 de perechi de ochelari, al căror preţ începe de la 300 de lei.

    Poate v-aţi întrebat şi ca mine cât de rezistente sunt produsele din lemn. „Deşi în aparenţă lemnul creează senzaţia unui material fragil, în funcţie de prelucrare el devine foarte rezistent”, spune Ioana. „Pentru primele modele de căşti am folosit lemn de bambus masiv, care este mult mai puţin casant precum plasticul spre exemplu şi datorită faptului că prin finisare devine impermeabil, nici probleme la schimbarea bruscă a temperaturii sau la umezeală, nu au fost.“

    Afacerea lor înglobează proiecte de design de obiect, proiecte de amenajări interioare şi proiecte de arhitectură. „2015-2016 este al treilea an în care lucram sub forma asta la Prototip Studio şi din 2015 veniturile au devenit constante şi stabile. În medie, per persoană venitul este 2.500 lei/lună”, spune ea. În afară de Prototip Studio, cei doi mai lucrează şi la brandul Double Bubble prin care promovează şi vând accesorii pentru casă.

    Cum se transformă o idee într-un obiect concret? „De la a-ti lumina un bec, cand ai o idee buna, pana la a tine in mana un obiect, este un drum interesant care pe noi ne face sa iubim ceea ce muncim. In primul rand ne tine in priza entuziasmul, apoi ne luam energia din micile rezultate obtinute pe percurs din teste si incercarile pe care le facem. Pana la final ideea se slefuieste si la propriu si la figurat pana devine realitate. E un parcurs solicitant si frumos in acelasi timp.”, povesteşte antreprenoarea.
     

  • Trei tineri au creat într-o garsonieră din Bucureşti jocul video cu care se antrenează trupele speciale ruseşti

    „Odată ce ai muşcat din mărul ăsta atât de gustos al dezvoltării independente e foarte greu să te întorci să lucrezi pentru alţii.“ Dan Dimitrescu, cofondator al Killhouse Games, face această remarcă  în timp ce colegii săi zâmbesc complice. Dimitrescu, Mihai Goşa şi Cătălin Şaitan m-au primit într-o garsonieră din Bucureşti care funcţionează ca studio de jocuri video, unul cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.

    Datele Romanian Game Developers Association (RGDA) arată că în acest moment activează pe piaţa locală în jur de 50 de companii producătoare de jocuri, iar dintre acestea 30 sunt studiouri de tip indie.

    „România este de mai mulţi ani un hub important în domeniul dezvoltării jocurilor video, mulţumită prezenţei unor companii precum Electronic Arts, Ubisoft, Gameloft, Bandai Namco sau King. Acestea au crescut de-a lungul anilor, în ciuda competiţiei pieţelor mai ieftine din Asia, datorită nivelului ridicat de competenţă al angajaţilor români. Ca o consecinţă naturală şi zona de indie developers a început să se dezvolte, cu evoluţii notabile mai ales în ultimii 2-3 ani. Deja există exemple de companii româneşti, care au început ca indies, au lansat produse sau servicii de calitate şi au reuşit să-şi construiască un brand, intern şi extern. Ne aşteptam ca acest trend să continue, în ritm accelerat, şi în anii următori“, spune Cătălin Butnariu, membru în consiliul director al RGDA.

    Evoluţia este evidentă şi în veniturile generate de dezvoltarea jocurilor video din România. Potrivit datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, sectorul IT din ţară este evaluat la 2,4 miliarde de euro, iar din această sumă 100 milioane de euro provin din sectorul jocurilor video, deci vorbim de aproape 5% din sectorul IT din România. De fapt, ţara noastră este a treia din Europa de Est ca venituri, după Rusia şi Polonia. Deşi nu există încă date clare în acest sens, estimările RGDA sunt că în domeniul dezvoltării jocurilor video din România lucrează între 6 şi 8.000 de oameni. Printre aceştia se numără şi fondatorii studioului indie Killhouse Games. Studioul a reuşit să scoată capul în lume cu un joc de succes intitulat Door Kickers, un joc care le-a adus satisfacţie personală, dar şi financiară. De la lansarea jocului, la începutul lui 2013, şi până în prezent au vândut în jur de 300.000 de copii, ceea ce se traduce în venituri de aproape 2 milioane de dolari brut.

    Cei trei au fondat studioul la sfârşitul lui 2012 pentru că-şi doreau independenţă şi să lucreze la proiecte care-i pasionau. „Aveam ideea lui Door Kickers şi convingerea că acesta va fi un succes, aşa că ne-am apucat pur şi simplu de treabă“, spune Dan Dimitrescu. Frumuseţea unui asemenea proiect ţine de faptul că nu sunt necesare investiţii majore pentru a-l porni, ci pricepere, pasiune şi muncă. „Producţia de jocuri nu necesită materie primă, trebuie însă să ai baza materială pe care să lucrezi“, afirmă Dimitrescu. „Ca în orice firmă de software investiţia principală este creierul. Cu el lucrăm“, adaugă Mihai Goşa.

    Totuşi a existat o investiţie minimă, de 1.500 de euro, bani care s-au dus către crearea website-ului, sunetul pentru prima versiune şi alte asemenea cheltuieli. „Problema a fost mai degrabă să avem economii din care să trăim pe perioada dezvoltării primei versiuni – cam 6 luni de zile“. Perioadă în care au trăit din banii economisiţi şi din salariile soţiilor, până când au realizat prima versiune a jocului, un prototip funcţional, care a fost lansat pe site-ul studioului, folosind intermediari din SUA pentru procesarea plăţilor şi livrarea digitală a jocului. Apoi a urmat trecerea la magazinul online Steam, care le-a adus mult mai multă expunere şi care le-a crescut vânzările considerabil. Dar nu a fost atât de simplu. Au trecut printr-un proces numit Steam Greenlight, unde o companie plăteşte 100 de dolari şi jocul ajunge pe o listă, apoi este votat de oameni care îşi exprimă dorinţa de a-l cumpăra. După votare, se întocmeşte un clasament, iar dacă jocul strânge suficiente voturi, Valve, compania ce deţine Steam, face jocul disponibil pentru cumpărare pe platformă. „Am lansat prima versiune în martie 2013 şi ne-a luat până în iunie-iulie să fim votaţi şi să fim aprobaţi pe Greenlight. 55.000 de utilizatori au votat că ar vrea să cumpere jocul nostru“, povesteşte Dan Dimitrescu.

    Planul lor a fost ca în maximum 6 luni de la începutul dezvoltării să aibă un produs ce poate fi vândut. Întreg proiectul a fost construit în jurul acestei limitări. Fiecare dintre ei are cam 10-15 ani de experienţă în domeniu, timp în care au lucrat la mai multe companii mari din România, printre care Ubisoft sau EA. „Nu suntem nişte copii care doar visează, ci nişte veterani trecuţi prin destule proiecte“, spune Dimitrescu. Lucru care i-a ajutat să atragă susţinători de partea lor, dar şi colaboratori de încredere: „Succesul nostru s-a bazat şi pe faptul că eram cunoscuţi ca nişte oameni care fac treabă bună“. Mihai şi Cătălin au învăţat la Universitatea din Craiova şi la cercurile de calculatoare de acolo, fiecare dintre ei lucrând la engine-uri şi la jocuri proprii înainte de a se angaja.

    Dan Dimitrescu se ocupă de designul jocului, nu a programat niciodată la nivel profesional, dar pasiunea lui pentru armată, avioane şi alte treburi conexe a ajutat studioul să creeze un joc care oferă „o reprezentare unică a luptelor close-quarter-combat şi a ajuns să fie folosit, neoficial, la antrenamentul poliţiei prin diverse oraşe din SUA, la centrul de instrucţie a forţelor speciale din Fort Bragg sau prin Rusia de către trupele OMON“, spune Dimitrescu. Din echipă face parte şi Adrian Cruceanu, care se ocupă de aspectul jocului. Cei patru membri ai studioului nu puteau lucra la fiecare detaliu al jocului video şi au avut nevoie şi de ajutor. Au apelat la colaboratori, pentru sunet, pentru voice acting şi aşa mai departe. „Lucrând de mult timp în această industrie, aveam o grămadă de foşti colegi cu care suntem în relaţii bune. Oamenii serioşi şi competenţi trebuie însă plătiţi, iar asta poate reprezenta o problemă când eşti un start-up fără multe fonduri, dar experienţa noastră e că mai bine îţi restrângi ambiţiile şi plăteşti corect mai puţini oameni“, afirmă Dimitrescu.