BusinessMagazin

Tag: structura

  • Dezvoltatorii construiesc locuinţe mai mici comparativ cu cele din anii ‘80

    Dezvoltatorii au redus suprafaţa medie a apartamentelor cu două camere pe care le construiesc până la 49-50 metri pătraţi, acestea fiind cu 5% mai mici decât apartamentele confort 1 construite în anii 1980, pentru a obţine un preţ de vânzare cât mai atractiv, arată o analiză a companiei RealTime.

    Cea mai mare pondere a locuinţelor dintr-un proiect rezidenţial nou o ocupă apartamentele cu 2 camere, astfel că aproape 60% din noile ansambluri au în structură acest tip de locuinţe. În Bucureşti ponderea este chiar mai mare, ajungând la 63%.

    ”Motivele reale pentru decizia de a construi mai multe apartamente de 2 camere este una strict legată de aspectul financiar. Limitarea pe care o impune cota de TVA de 5% la un preţ maxim de 380.000 lei şi puterea de cumpărare scăzută în anii de criză de după 2008, au impus pieţei să găsească soluţii low-cost pentru dezmorţirea procesului de vânzare a locuinţelor deja construite şi a celor ce urmează să fie construite”, a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    Acest proces a dus la situaţia în care preţurile apartamentelor de 2 camere nou construite să fie mai mici decât ale apartamentele construite înainte de 1989 în zone similare. Mai mult, accentul pe calitate şi amplasament a fost înlocuit de soluţii ingenioase pentru a construi cât mai ieftin, dar şi mai departe de mijloacele de transport, parcuri, şcoli şi grădiniţe, uneori chiar şi de oraş.

    ”Calitatea locuirii a avut şi ea de suferit, deoarece am asistat la reducerea suprafeţelor utile, chiar sub limita legală acceptând şi neinspirata distribuţie a funcţiilor care oferă apartamente cu bucătării fără geam exterior. Suprafaţa medie utilă, fără balcon a unui apartament într-un ansamblu nou în Bucureşti, este de 49-50 metri pătraţi, mai mică cu 5% comparativ cu cea a  apartamentelor confort 1 din anii 1980, a căror suprafaţă medie utilă este de 52-53 metri pătraţi”, a declarat Cristina Roşca.

    Astfel, dezvoltatorii trec de la o extremă la alta când vine vorba de suprafaţa apartamentelor construite pe piaţa locală. Înainte de criză aceştia construiau locuinţe foarte mari mizând pe dorinţa românilor de a locui într-un spaţiu mai larg decât erau obişnuiţi de regimul comunist, dar şi pe apetitul băncilor de a finanţa achiziţii de locuinţe.

    Cei mai mulţi cumpărători de apartamente de 2 camere în blocuri noi sunt tineri, fără copii, cu venituri medii de 3.000-6.000 de lei pe familie şi care accesează programul ”Prima Casă”.

    Pentru cei cu vârsta de peste 30 de ani, apartamentul de 2 camere este de tranzit. Nevoia reală pentru următorii ani va fi pentru apartamente cu număr de camere mai mare, pentru familii tinere cu mai mult de 2 membrii. Nevoia de confort se traduce şi prin intimitate, prin nevoia membrilor de a locui în camera proprie de la o anumită vârstă.

    “Mărirea cotei maxime a preţului pentru TVA 5% la 450.000 lei va încuraja construcţia de locuinţe cu 3 camere în următorii ani. Ne aşteptăm ca ponderea acestora în noile proiecte rezidenţiale de masă să depăşească 50% din numărul total de unităţi construite, astfel reuşind să tindă spre un echilibru între structura cererii şi structura ofertei rezidenţiale; din analizele noastre, solicitările pentru apartamente cu 3 şi 4 camere depăşesc 50% din totalul cererii. Însă mulţi fac un compromis, alegând un apartament cu 2 camere, urmând ca într-un orizont mediu de timp să schimbe apartamentul de 2 camere cu o locuinţă cu mai mult de 3 camere” a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    RealTime este in topul companiilor de consultanţă imobiliară, oferind servicii suport pentru activitatea investitorilor ce doresc să-şi plaseze capitalul în oportunităţi imobiliare din România, precum şi pentru dezvoltatori care activează deja pe piaţa imobiliară din România.

  • Invenţia incredibilă a unui tânăr de 20 de ani care va curăţa oceanul de gunoaie şi materiale din plastic

    Boyat Slat şi-a prezentat pentru prima dată ideea la 18 ani, în cadrul unei conferinţe TEDx în Olanda. El a povestit modul cum vrea să cureţe oceanul de milioanele de tone de plastic, relatează Business Insider.

    Metoda prin care ar vrea să facă asta este următoarea: instalarea unei reţele de ziduri plutitoare, astfel încât plasticul adus de curenţii oceanului să fie prins.

    Planul lui este pe cale de a deveni realitate.  Ideea lui ia adus un premiu Index, în valoare de 152.000 de dolari, premiu care este acrodat antreprenorilor care prezintă soluţii inteligente problemelor dificile cu care ne confruntăm. Pe lângă asta, tânărul a reuşit să strângă fonduri 2 milioane de dolari pentru a-şi realiza ideea.

    Slat plănuieşte să construiască un zid de 100 de kilometri în Oceanul Pacific, între Hawaii şi California. Conform Huffington Post, zidul va fi implementat în 2020. Gunoaiele şi materialele din plastic vor fi prinse în structura zidului, apoi vor fi colectate şi reciclate. Slat împreună cu echipa lui speră să implementeze o structură pilot de 1,6 kilometri în Japonia pentru a testa eficienţa acesteia.

    Însă nu toată lumea este convinsă de soluţia pentru curăţarea oceanelor înaintată de către Boyat Slat. Oceanograful, Kim Martini, este de părere că ar fi foarte greu de ancorat un asemenea zid şi nu este convinsă de faptul că sistemul va evita capturările accidentale ale animalelor acvatice. De asemenea, Stiv Wilson, directorul companiei nonprofit 5 Gyres, asociaţie deticată curăţării apelor, consideră că nu este o strategie realistică având în vedere mărimea oceanului.

     

  • Invenţia incredibilă a unui tânăr de 20 de ani care va curăţa oceanul de gunoaie şi materiale din plastic

    Boyat Slat şi-a prezentat pentru prima dată ideea la 18 ani, în cadrul unei conferinţe TEDx în Olanda. El a povestit modul cum vrea să cureţe oceanul de milioanele de tone de plastic, relatează Business Insider.

    Metoda prin care ar vrea să facă asta este următoarea: instalarea unei reţele de ziduri plutitoare, astfel încât plasticul adus de curenţii oceanului să fie prins.

    Planul lui este pe cale de a deveni realitate.  Ideea lui ia adus un premiu Index, în valoare de 152.000 de dolari, premiu care este acrodat antreprenorilor care prezintă soluţii inteligente problemelor dificile cu care ne confruntăm. Pe lângă asta, tânărul a reuşit să strângă fonduri 2 milioane de dolari pentru a-şi realiza ideea.

    Slat plănuieşte să construiască un zid de 100 de kilometri în Oceanul Pacific, între Hawaii şi California. Conform Huffington Post, zidul va fi implementat în 2020. Gunoaiele şi materialele din plastic vor fi prinse în structura zidului, apoi vor fi colectate şi reciclate. Slat împreună cu echipa lui speră să implementeze o structură pilot de 1,6 kilometri în Japonia pentru a testa eficienţa acesteia.

    Însă nu toată lumea este convinsă de soluţia pentru curăţarea oceanelor înaintată de către Boyat Slat. Oceanograful, Kim Martini, este de părere că ar fi foarte greu de ancorat un asemenea zid şi nu este convinsă de faptul că sistemul va evita capturările accidentale ale animalelor acvatice. De asemenea, Stiv Wilson, directorul companiei nonprofit 5 Gyres, asociaţie deticată curăţării apelor, consideră că nu este o strategie realistică având în vedere mărimea oceanului.

     

  • Noul an şcolar începe luni, vacanţa de iarnă va fi mai lungă cu o săptămână

    Structura anului şcolar 2015 – 2016, stabilită în luna iulie printr-un ordin de ministru, a fost modificată pe 31 august, printr-un nou ordin, publicat joi în Monitorul Oficial.

    Potrivit actului normativ, elevii vor avea vacanţa de iarnă între 19 decembrie şi 10 ianuarie, şi nu până la 3 ianuarie, cum prevedea structura aprobată anterior.

    O altă diferenţă este aceea că vacanţa de vară nu se mai termină pe 4 septembrie, pentru ca anul şcolar 2015 – 2016 să înceapă cu o săptămână mai devreme, ci pe 11 septembrie.

    Consiliul Naţional al Elevilor îi solicitase ministrului Educaţiei Sorin Cîmpeanu ca şcoala să înceapă şi să se termine cu o săptămână mai devreme, în anul şcolar 2015 – 2016, “luând în calcul necesitatea unui semestru I mai lung si scăderea interesului cadrelor didactice şi elevilor la sfârşitul celui de-al doilea, datorită suprapunerii perioadei examenului de bacalureat cu perioada de predare”.

    Cîmpeanu declara, la sfârşitul lunii iunie, că ia în calcul propunerea, dar pentru anul şcolar 2016 – 2017, fiind prea târziu să se facă modificarea în această toamnă.

    Structura anului şcolar aprobată în iulie prevedea ca vacanţa de vară să se încheie pe 4 septembrie, astfel că următorul an şcolar începea cu o săptămână mai devreme. Prevederea nu a fost însă menţinută în structura aprobată în 31 august.

    Anul şcolar începe în 14 septembrie, iar prima vacanţă va fi în perioada 31 octombrie – 8 noiembrie, pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar.

    Vacanţa de iarnă este programată de sâmbătă 19 decembrie 2015 până duminică 10 ianuarie 2016. Din 11 ianuarie până în 5 februarie 2016 continuă cursurile semestrului întâi, iar vacanţa intersemestrială va începe sâmbătă 6 februarie şi se va încheia duminică 14 februarie.

    Semestrul al doilea începe în 15 februarie şi se încheie vineri 24 iunie, în perioada 23 aprilie – 3 mai 2016 fiind programată vacanţa de primăvară.

    Înainte de vacanţa de primăvară, săptămâna 18-22 aprilie 2016 este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Clasele de învăţământ preşcolar şi primar pot planifica activităţile din programul “Şcoala altfel” în altă perioadă din semestrul al doilea, dar nu mai târziu de 27 mai 2016. Decizia de schimbare a datei de desfăşurare a programului va fi luată de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după consultarea cadrelor didactice

    Din 25 iunie până în 11 septembrie, elevii vor fi în vacanţa de vară, anul şcolar 2016-2017 urmând să înceapă din 12 septembrie.

  • STRUCTURA anului şcolar 2015-2016: 177 de zile de cursuri, din 14 septembrie până în 17 iunie. Elevii vor avea 34 zile de vacanţă

    Potrivit Ordinului ministrului Educaţiei, anul şcolar 2015-2016 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare, cu excepţia claselor terminale din învăţământul liceal, care încheie cursurile în 27 mai 2016 şi au patru săptămâni pentru examenul de bacalaureat.

    Şi pentru elevii clasei a VIII-a, anul şcolar are 36 de săptămâni, din care 35 de săptămâni de cursuri şi o săptămână pentru testele de la Evaluarea Naţională. Cursurile pentru clasa a VIII-a se încheie în 10 iunie 2016.

    Pentru învăţământul special – clasele a IX-a – a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile. Stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfăşoară în perioada propusă de unitatea de învăţământ organizatoare şi aprobată de inspectoratul şcolar, cu respectarea vacanţelor.

    Anul şcolar începe în 1 septembrie 2015 şi se încheie în 31 august 2016, fiind structurat pe două semestre. În semestrul întâi, cursurile încep luni 14 septembrie 2015, iar prima vacanţă va fi în perioada 31 octombrie – 8 noiembrie, pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar.

    Vacanţa de iarnă este programată de sâmbătă 19 decembrie 2015 până duminică 3 ianuarie 2016. Din 4 ianuarie până în 29 ianuarie 2016 continuă cursurile semestrului întâi, iar vacanţa intersemestrială va începe sâmbătă 30 ianuarie şi se va încheia duminică 7 februarie.

    Semestrul al doilea începe în 8 februarie şi se încheie vineri 17 iunie, în perioada 23 aprilie – 3 mai 2016 fiind programată vacanţa de primăvară.

    Înainte de vacanţa de primăvară, săptămâna 18-22 aprilie 2016 este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Clasele de învăţământ preşcolar şi primar pot planifica activităţile din programul “Şcoala altfel” în altă perioadă din semestrul al doilea, dar nu mai târziu de 27 mai 2016. Decizia de schimbare a datei de desfăşurare a programului va fi luată de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după consultarea cadrelor didactice

    Tezele din semestrul întâi vor fi susţinute, de regulă, până în 11 decembrie 2015, iar cele din semestrul al II-lea, până la data de 20 mai 2016.

    Din 18 iunie până în 4 septembrie, elevii vor fi în vacanţa de vară, anul şcolar 2016-2017 urmând să înceapă din 5 septembrie.

    Elevii nu vor avea cursuri nici în zilele libere stabilite pentru sărbători publice sau religioase.

    În 5 octombrie, de Ziua internaţională a educaţiei şi 5 iunie, Ziua învăţătorului, în unităţile de învăţământ vor fi manifestări specifice, organizate în timpul programului de lucru, conform planificărilor făcute de fiecare unitate de învăţământ preuniversitar.

    “În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin. Solicitarea de modificare a structurii anului şcolar se face după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor din unitatea/unităţile de învăţământ respectivă/respective. Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puţin egal cu cel stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii, la examenele şi evaluările naţionale: evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a calificării profesionale, examenele de atestare a competenţelor, examenele de absolvire”, potrivit ordinului ministrului Educaţiei.

  • Printarea 3D, viitorul producţiei

    În peisajul schimbător al Dubaiului o să apară o altă „ciudăţenie“, prima clădire realizată în totalitate prin imprimare 3D. Această clădire de un etaj se va întinde pe 2.000 de metri pătraţi şi va fi construită strat cu strat de o imprimantă ce măsoară 6 metri. Chiar şi mobila de interior şi componentele din structura clădirii vor fi realizate prin acelaşi procedeu. Mohammed al-Gergawi, ministrul de afaceri interne al Emiratelor Arabe Unite, apreciază că acestă tehnologie are potenţialul de a reduce costurile forţei de muncă cu 50%. 

    Imprimarea tridimensională, cunoscută şi sub numele de fabricare aditivă, este o tehnologie emergentă ce promite să revoluţioneze producţia globală şi să aibă un impact major în societate. Imprimarea 3D este procesul de utilizare a aditivilor pentru a forma obiecte 3D solide de orice formă, după un model digital 3D. Există în prezent mai multe tehnologii prin care un obiect oarecare poate fi realizat tridimensional. Una dintre ele este tipărirea cu material plastic, cunoscut de specialişti sub numele de ABS (acrilonitril-butadien-stiren). Imprimanta modelează plasticul şi îl picură strat cu strat în forma dorită. O alta, mai costisitoare atât din punct de vedere financiar, cât şi al timpului necesar realizării produsului finit, dar şi mult mai precisă şi detaliată, este tipărirea în format tridimensional folosind un praf compozit pe care imprimanta îl modelează cu ajutorul unui aditiv. Şi, nu în ultimul rând, mai există şi posibilitatea prelucrării unor răşini speciale cu ajutorul luminii sau laserului.

    În domeniul aviaţiei, GE declară că în 2016 va introduce primele piese imprimate 3D într-o platformă de motor de aeronavă. Motoarele CFM LEAP, produse de GE în parteneriat cu Snecma, vor avea 19 componente realizate cu o imprimantă 3D. Designul va fi mai simplu (piesa iese dintr-o bucată din imprimantă, înainte având nevoie de 18 componente). Piesele realizate în acest fel sunt cu 25% mai uşoare decât predecesoarele şi vor fi de 5 ori mai rezistente decât cele clasice, arată raportul GE.

    În medicină introducerea imprimării 3D va avea implicaţii şi mai mari. Se lucrează la perfecţionarea tehnologiei aşa încât să poată fi imprimat ţesut moale, vene, artere. În laboratoare se cercetează printarea de organe umane şi nu este exclus ca în viitor să vedem operaţii de transplant folosind organe artificiale create de imprimante 3D.

    Alt beneficiu al tehnologiei îl reprezintă crearea de proteze printate, care sunt mai rezistente şi mult mai uşoare decât cele folosite în trecut. Raportul companiei Wohlers, firmă de cercetare specializată în printarea 3D, arată că în SUA au fost produse 100.000 de astfel de proteze, dintre care 50.000 au fost implantate pacienţilor. În România această tehnologie este predominant prezentă în cranioplastie. La Cluj s-au creat deja implanturi personalizate ce au fost folosite in operaţii chirurgicale.

    Fabricarea aditivă nu este totuşi o piaţă foarte mare (4 miliarde de dolari), dar este în creştere şi este estimat să ajungă la 7 miliarde de dolari în 2016. Şi pe plan local este prezentă această tehnologie, dar este abia la început, având însă  potenţial de creştere.

    România are trend ascendent la capitolul imprimare 3D, însă din păcate cu o viteză mult mai mică faţă de restul lumii. Important este însă că voinţa de achiziţie în piaţă există, dar preţurile sunt încă mari pentru puterea de cumpărare a antreprenorului român“, este de părere Iulian Stuparu, product manager de echipamente al MonsMedius, distribuitor de materiale plăci şi imprimante format mare. Piaţa imprimării 3D este constituită din piaţa de echipamente cât şi din piaţa de servicii. „Vânzările anuale de imprimante 3D nu depăşesc 2 mil. de euro, iar serviciile de printare 3D sunt în creştere, însă estimam că nici ele nu depăşesc 4-700.000 de euro anual“, spune Cristi Dumitru, general manager al Z Spot Media, distribuitor de imprimante 3D.

    În România există câteva centre specializate unde se pot printa obiecte, machete sau prototipuri. Clienţii îşi trimit modelele computerizate ale obiectelor dorite, apoi specialiştii le printează. „În mare parte, am printat pentru clienţi diverse prototipuri, carcase electronice, componente, machete de arhitectură, trofee etc.“, spune Irina Stoican, managing partner la Micro 3D Techlab, atelier de printare 3D. Preţurile diferă în funcţie de materialul ales pentru reproducerea modelului.

    Pe viitor printarea unei piese lipsă ar putea fi mai avantajoasă şi mai convenabilă decât cumpărarea alteia noi de la magazin. „Sunt foarte dese comenzile pentru replicarea de diverse piese funcţionale. Comenzile de acest tip variază, de la rotiţe aparţinând unor centrale termice de apartament sau ale maşinilor de îngheţată până la mici componente de plastic întalnite la bărcile cu motor“, spune Stoican.

    Nici industria românească nu a rămas pe dinafară din acest punct de vedere şi este receptivă la această tehnologie. „În prezent, în România sunt peste 50 de imprimante industriale, din care 20% destinate realizării de piese metalice“, precizează Irina Stoican. Afirmaţia este întărită şi de Iulian Stuparu, care spune că există companii pe plan local care folosesc imprimarea 3D, precum Elba, Electromureş sau Metaplast.

    Siemens prezice că în următorii cinci ani imprimarea 3D va deveni cu 50% mai ieftină şi odată cu scăderea preţurilor această tehnologie va deveni mai accesibilă pentru o categorie mai mare de clienţi. „Pe scara industrială tehnologiile tradiţionale utilizate în cadrul ciclului de creare a unui produs nou vor fi treptat înlocuite cu tehnologii 3D“, spune Dumitru.

    Rick Smith, antreprenor în domeniul imprimării 3D, compară, într‑un articol din presă, această tehnologie cu apariţia e-mailului în 1994: un exemplu de o utilitate incredibilă, dar acum intuim doar o parte din schimbările radicale ce urmează să vină.

  • Promovări în echipa NNDKP: un nou partener, 19 avocaţi şi consultanţi în structura de senioritate

    Promovările au vizat practicile/birourile de litigii (unde au promovat Cătălin Radbâţă, Daniela Gramaticescu, Marius Ezer, Valeriu Mina, Corina Iablonschi), drept bancar şi finanţări (Valentin Voinescu, Larisa Ţugui), tranzacţii imobiliare (Irina Dimitriu, Vlad Tănase, Ioana Grigoriu), consultanţă fiscală (Adina Vizoli, Sorin Mociofan), proprietate intelectuală (Delia Belciu), pieţe de capital (Diana Ispas), imigrări (Alexandru Lupu), dreptul muncii (Delia Paceagiu), drept corporatist şi contracte (Delia Ropan), biroul din Timişoara (Eva Forika, Delia Băroianu) şi biroul din Cluj-Napoca (Cristina Bidiga).

    “În acest domeniu există tineri cu foarte mult potenţial – profesional, uman, de leadership – care trebuie remarcaţi şi urmăriţi pentru a forma viitorii avocaţi cheie ai firmei. Ei pot deveni cu timpul profesioniştii de bază ai avocaturii româneşti”, apreciază Manuela Nestor, unul dintre partenerii coordonatori ai firmei.

    În urma acestor modificări, echipa NNDKP are 20 de parteneri (18 avocaţi şi doi consultanţi fiscali) şi 110 de avocaţi, cărora li se adaugă 18 specialişti în fiscalitate, 3 consilieri în proprietate intelectuală şi 75 de angajaţi în departamentele administrative.

    Valentin Voinescu este noul partener în cadrul departamentului de Drept bancar şi finanţări, coordonat de Manuela Nestor şi Alina Radu. El are experienţă tranzacţională şi de consultanţă, fiind specializat în asistarea instituţiilor financiare şi corporaţiilor cu privire la probleme de finanţări, restructurarea datoriilor şi aspecte de reglementare. Face parte din echipa de traineri a departamentului implicată în organizarea de cursuri şi seminarii pentru clienţii bancari.

    Delia Belciu, asociat manager (Proprietate intelectuală), are experienţă în toate aspectele legate de proprietate intelectuală, în special în domeniul mărcilor, desenelor şi modelelor, atât la nivel naţional, cât şi comunitar, în domeniul dreptului de autor si drepturile conexe, invenţii ale salariaţilor, denumiri de origine, arbitraje cu privire la numele de domeniu. De asemenea, ea oferă consultanţă companiilor internaţionale şi naţionale în proiecte variate si complexe din domeniul farmaceutic, protecţiei consumatorilor, anticorupţie, publicitate, software.

    Cristina Bidiga, asociat manager (coordonatorul echipei de la Cluj-Napoca), este specializată în litigii între profesionişti sau cu autorităţi publice având ca obiect anulare de acte, litigii între asociaţi, recuperări de creanţe, proceduri de insolvenţă, litigii de muncă, drept contravenţional, protecţia consumatorului şi achiziţii publice. De asemenea, coordonează dosare penale atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată.  Acordă asistenţă în aspecte de dreptul muncii, contracte şi relaţii intra şi inter societare.

    Irina Dimitriu, asociat manager (Tranzacţii imobiliare), şi-a dezvoltat experienţa profesională în toate ariile dreptului imobiliar, cu precădere cele privind structurarea, negocierea şi analiza juridică aferentă tranzacţiilor complexe (atât de tip “share deal” cât şi “asset deal”). Este de asemenea specializată în urbanism şi amenajarea teritoriului, proiecte majore de infrastructură energetică, precum şi în redactarea şi negocierea diverselor tipuri de contracte de antrepriză (inclusiv contracte FIDIC).

    Marius Ezer, asociat manager (Litigii), are experienţă în domeniul soluţionării litigiilor, reprezentând clienţii în faţa instanţelor în proiecte de drept civil şi comercial, din domenii cum ar fi procedura insolvenţei, litigii de dreptul muncii, arbitraj comercial internaţional, achiziţii publice, energie, imobiliar. Este specializat în proceduri de insolvenţă complexe, în special cele de reorganizare judiciară precum şi aspecte de dreptul muncii ce presupun reorganizări ale activităţilor clienţilor şi negocieri cu sindicatele reprezentative.

    Eva Forika, asociat manager (coordonatorul echipei de la Timişoara), şi-a dezvoltat aptitudini în domeniul dreptului corporativ şi contractual, asigurând asistenţă multidisciplinară integrată, inclusiv în domenii puternic reglementate normativ precum zootehnia şi resursele naturale. Are experienţă în tranzacţii transfrontaliere şi asistă clienţii cu privire la o gamă largă de contracte şi în diverse proceduri administrative. Ca avocat pledant, asigură reprezentare cu preponderenţă în litigii de contencios administrativ şi participă la stabilirea strategiei în litigii civile şi comerciale.

    Daniela Gramaticescu, asociat manager (Litigii), are experienţă în litigii judiciare şi arbitrale complexe de drept imobiliar şi drept corporatist, litigii de drept civil şi penal privind drepturi de proprietate publică şi privată, litigii de drept bancar, litigii între profesionişti şi între profesionişti şi consumatori. De asemenea, ea a asistat şi reprezentat clienţii în litigii de contencios administrativ, contencios fiscal, farmaceutic şi achiziţii publice.

    Diana Ispas, asociat manager (Pieţe de capital), s-a specializat în toate aspectele legate de pieţe de capital, precum şi în domeniul bancar, financiar, guvernanţei corporative, în fuziuni şi achiziţii şi privatizări. Diana a asistat companii multinaţionale, bănci, fonduri de investiţii, precum şi autorităţi, în proiecte complexe, incluzând listări, proiecte de finanţare inclusiv prin emisiuni de obligaţiuni, factoring, restructurări, asigurând reprezentare în faţa autorităţilor şi contribuind activ la îmbunătăţirea cadrului legislativ.

    Valeriu Mina, asociat manager (Litigii), are o experienţă semnificativă în soluţionarea disputelor judiciare şi a celor arbitrale, dar şi în soluţionarea pe cale extrajudiciară a diverselor probleme litigioase. El reprezintă clienţii în aspecte de drept civil, penal, administrativ, privatizări, proceduri de executare silită, achiziţii publice. De asemenea, este specializat în litigii civile ce au drept obiect disputarea drepturilor de proprietate publică şi privată, litigii între profesionişti, proceduri de insolvenţă şi litigii născute în legătură cu raporturi juridice guvernate de regulile FIDIC.

    Cătălin Radbâţă, asociat manager (Litigii), s-a specializat în cauze de insolvenţă transfrontalieră care implică analize şi strategii complexe a procedurilor ce se desfăşoară în paralel în jurisdicţii diferite, inclusiv executări, urmărirea de bunuri în străinătate şi obţinerea de măsuri asiguratorii. Pe plan intern, este implicat în cauze comerciale privind realizarea de proiecte în domeniul energiei regenerabile, livrare gaze industriale şi litigii privind piaţa energiei electrice.

    Vlad Tănase, asociat manager (Tranzacţii imobiliare), este specializat în domeniul dreptului imobiliar, în proiecte care acoperă o multitudine de aspecte, printre care achiziţiile, finanţările şi dezvoltarea proiectelor imobiliare de birouri, rezidenţiale sau comerciale. Are experienţă pe piaţa închirierilor de spaţii de birouri, acordând în mod constant asistenţă principalilor dezvoltatori imobiliari. Are experienţă în strategii de joint-venture şi de exit în domeniul imobiliar, fiind implicat în multe tranzacţii pe piaţa imobiliară.

    Delia Băroianu, asociat senior (NNDKP Timişoara), este specializată în domeniul dreptului contractelor şi al dreptului muncii, acordând consultanţă şi asigurând reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în proiecte variate şi complexe. Asistă clienţi locali şi străini în diverse aspecte privind raporturile individuale de muncă, inclusiv evaluarea şi aplicarea procedurii de sancţionare disciplinară şi de concediere, în cazuri sensibile. Reprezintă clienţii în litigii privind aspecte imobiliare şi acordă asistenţă în revizuiri de contracte şi proiecte de “due diligence”.

    Ioana Grigoriu, asociat senior (Tranzacţii imobiliare), a acumulat experienţă în domeniul dreptului imobiliar prin asistenţa acordată într-o gamă variată de proiecte. Cazuistica în care a fost implicată a vizat abordarea aspectelor de drept imobiliar a ofertelor publice de vânzare (inclusiv pe pieţele de capital), analize “due diligence” şi negocierea de contracte complexe. S-a specializat totodată în proiecte din domeniul forestier, agricol, dezvoltarea clădirilor de birouri/retail, a parcurilor industriale, precum şi în aspecte de insolvenţă.

    Corina Iablonschi, asociat senior (Litigii), este specializată în litigii de drept comercial şi civil, privind aspecte complexe de insolvenţă, proceduri de executare silită şi aspecte de drept societar. Experienţa sa include reprezentarea angajatorilor în litigii specifice dreptului muncii, ce decurg din încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor de muncă, dar şi în cadrul acţiunilor privind plata drepturilor băneşti. De asemenea, a acumulat experienţă şi în litigiile privind protecţia consumatorilor şi de drept administrativ.

    Alexandru Lupu, asociat senior (coordonatorul practicii de Imigrări), are experienţă în materia regimului străinilor acumulată în cei opt ani de coordonare a practicii de imigrări. Consiliază clienţi atât în chestiuni de natură consulară privind vizele de scurta şedere, cât şi în cazul relocării personalului străin în scopul obţinerii avizelor de angajare sau de detaşare, precum şi reglementarea dreptului de şedere al membrilor de familie, dar şi în chestiuni legate de stabilirea rezidenţei pe termen lung şi de solicitarea acordării sau redobândirii cetăţeniei române.

    Delia Paceagiu, asociat senior (Dreptul muncii), asistă clienţii români şi străini pe diverse aspecte de dreptul muncii ce decurg din raporturi individuale şi colective de muncă. Acestea includ: încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor de muncă, stabilirea obligaţiilor salariaţilor privind neconcurenţa, nedeturnarea clientelei şi confidenţialitate după încetarea raporturilor de muncă, întocmirea şi revizuirea regulamentelor şi procedurilor interne, transfer de salariaţi, detaşări transfrontaliere, încheierea şi executarea contractelor colective de muncă, implementarea procedurilor de concediere individuală şi colectivă.

    Delia Ropan, asociat senior (Corporate şi contracte), este specializată în domeniul achiziţiilor publice, asistând clienţi români şi străini, ofertanţi şi autorităţi contractante, atât în stadiul analizării documentaţiei de atribuire, al pregătirii şi evaluării ofertelor, cât şi în faza de contestare sau apărare a rezultatului procedurilor (în etapa litigioasă în faţa CNSC şi a instanţelor competente). Experienţa sa include şi consultanţă într-o gamă variată de aspecte contractuale.

    Larisa Ţugui, asociat senior (Drept bancar şi finanţări), a acumulat experienţă în domeniul financiar-bancar, specializarea ei incluzând o arie largă de tranzacţii de finanţare (inclusiv finanţări de proiecte şi achiziţii de anvergură), restructurări, cesiuni de portofolii de credite, emisiuni de obligaţiuni, fuziuni bancare precum şi aspecte de insolvenţă şi drept societar. Este specializată de asemenea în consultanţă privind aspecte complexe de drept bancar şi financiar, inclusiv drept bugetar şi finanţe publice.

    Sorin Mociofan, director taxe (coordonatorul practicii de taxe de la Timişoara), are peste 13 ani de experienţă în proiecte de fiscalitate, iar pe parcursul ultimilor zece ani a asistat clienţi din regiunea Transilvania/Banat. Este specializat în aspecte variate de consultanţă fiscală şi de planificare a proiectelor cu componente de taxare directă şi indirectă, fiind consultant fiscal autorizat. Deţine un MBA de la Universitatea din Ottawa şi Academia de Studii Economice.

    Adina Vizoli, director taxe (Consultanţă fiscală). Cu o experienţă de 12 ani în domeniul consultanţei fiscale locale şi internaţionale, este specializată în toate aspectele privind TVA: proiecte de TVA realizate la aderarea României la Uniunea Europeană precum şi analize de impact pe probleme de TVA local şi european, soluţii de eficientizare fiscală, asistenţă în faţa autorităţilor fiscale din România în cadrul procedurilor administrative fiscale şi a inspecţiilor fiscale. Adina este membră a Camerei Consultanţilor Fiscali din România.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • Cel mai bogat om din Rusia a cumpărat o medalie Nobel pentru a o returna celui care a primit-o

    Omul de ştiinţă, care a primit premiul Nobel pentru c[ a descoperit structura ADN-ului, a scos la licitaţie prestigioasa medalie pentru a dona banii unor fundaţii caritabile şi centre de cercetare.

    Usmanov a plătit 4,1 milioane de dolari pentru medalie, declarând apoi că vrea să o returneze proprietarului iniţial. “În opinia mea, o situaţie în care un om de ştiinţă recunoscut internaţional îşi vinde bunurile nu este una acceptabilă”, a declarat Usmanov. “James Watson a contribuit, prin munca sa, la cercetarea unor boli precum cancerul, şi este important pentru mine ca banii plătiţi pe medalie să ajungă la fundaţii dedicate cercetării”, notează Bloomberg.

    “Acest dar înseamnă că voi putea să îmi fac partea în menţinerea lumii academice la un nivel unde ideile bune să fie recunoscute”, a spus Watson.

    Licitaţia a avut loc pe data de 4 decembrie la Christie’s, în New York. Alisher Usmanov, care are o avere estimată la 14,4 miliarde de dolari, deţine acţiuni în companii precum Facebook, Alibaba, Metalloinvest Holding sau OAO MegaFon.

  • IKEA retrage de pe piaţă un leagăn pentru copii

    “În urma utilizării leagănelor pentru copii GUNGGUNG, s-a observat riscul ca sistemul de suspendare să se desprindă de structura de suport. Ca urmare, produsul a fost retras de la vânzare din toate magazinele IKEA din lume.

    Produsele GUNGGUNG retrase de pe piaţă au următoarele coduri: 702-439-72, 502-439-73, 302-439-74 şi 402-730-36. Numai produsele menţionate mai sus sunt incluse în această acţiune de retragere de produs”, se arată în comunicatul companiei.

    KEA deţine 280 de magazine în 26 de ţări şi are 127.000 de angajaţi. În România, magazinul IKEA a fost deschis în martie 2007. Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.