BusinessMagazin

Tag: stea

  • Bursele lumii se clatină din nou. Epidemia chineză se extinde. Analiştii îşi amintesc de 2008. La Bucureşti piaţa a pierdut 5 miliarde de lei în câteva zile. “Cei cu profil de risc scăzut ar fi indicat să stea pe margine”

    ieţele bursiere din întreaga lume au intrat din nou în aler­tă după ce China a tri­mis o nouă undă de panică printr-o nouă scădere de 7%, după cea similară de luni, ceea ce a dus la oprirea tranzacţiilor a doua oară într-o săptămână.

    Pieţele bursiere din întreaga lume au intrat din nou în aler­tă după ce China a tri­mis o nouă undă de panică printr-o nouă scădere de 7%, după cea similară de luni, ceea ce a dus la oprirea tranzacţiilor a doua oară într-o săptămână.

    Imediat, marile pieţe financiare au reacţionat, investitorii amintindu-şi de 2008, anul în care a început cea mai mare criză financiară a lumii. „Pot să spun că sea­mănă cu o criză“, a menţio­nat George Soroş unul dintre cei mai mari in­ves­titori ai lumii, care îşi câştigă banii din crizele care apar. Banca Mon­dială a evo­cat chiar riscul ca eco­nomia mon­dia­lă să fie lovită de o „furtună perfectă“.

    La Bucureşti, piaţa a scăzut cu aproa­pe 2% la deschidere, pentru a în­chi­de la -0,6%. Acţiunile celei mai valo­roa­se companii, Petrom, au pierdut aproa­pe 5%, asta şi datorită scăderii petrolului.

    „Azi vinde cam toată lumea. Deşi Ro­mânia are o situaţie mai bună decât multe pieţe de frontieră şi emergente, fondurile străine vând din acţiunile ro­mâneşti pentru a-şi onora retra­ge­rile“, a spus Valerian Ionescu, direc­tor de tran­zac­ţionare la BCR.

    Totuşi, el se aşteaptă ca piaţa să îşi revină după aceste corecţii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Pentru a-şi face angajaţii să aprecieze mai mult viaţa o compania îşi pune angajaţii să stea în sicrie

    Într-o cameră mare dintr-un spaţiu de birouri mai mulţi angajaţi ai unei companii de recrutări se pregătesc de înmormântare, potrivit BBC. Înmormântarea este una pusă în scenă, iar aceasta are loc la Seul, Coreea de Sud. Ţara asiatică are cea mai mare rată de suicid din lume şi foarte mulţi adulţi se simt stresaţi la locul de muncă.

    Pentru a-şi face angajaţii să aprecieze mai mult viaţa, unele companii din Coreea de Sud pun în scenă înmormântări pentru angajaţii săi.
    Aceştia, îmbrăcaţi în robe albe, stau la birou şi scriu ultima scrisoare adresată celor dragi, apoi se aşează în scrie. Dacă asta nu era îndeajuns, cutiile sunt bătute în cuie de către un om îmbrăcat în negru cu un joben. El reprezentă îngerul morţii. În întuneric, angajaţii au şansa de a reflecta asupra vieţii.

    Acest ritual macabru este menit a fi un exerciţiu prin care “oamenii să înveţe să aprecieze viaţa şi să-şi accepte problemele. Aceste fiind inevitabile, parte din cotidian”, este de părere Jeon Yong-mun, cel care conduce Hyowon Healing Centre.
    Participanţi la această sesiune au fost trimişi de Staffs, companie de recrutare. “Compania noastra şi-a încurajat angajaţii să-şi schimbe gândirea, dar este greu să faci o schimbare profundă. Am crezut că o să fie o experienţă şocantă care să le reseteze modul de gândire, să înceapă viaţa cu o nouă atitudine”, a declarat Park Chun-woong, preşedintele Staffs.

    Pentru unii acest experiment a funcţionat. “Mi-am dat seama că trebuie să-mi schimb stilul de viaţă. Am făcut multe greşeli. Trebuie să petrec mai mult timp cu familia şi să fac lucrurile cu mai mult pasiune”, a spus Cho Yong-tae, unul dintre participanţi.
    O astfel de măsură vine în contextul în care Coreea de Sud are cea mai mare rată de suicid din lume. Asociaţia de Neuropsihiatrie Coreeană a descoperit că 15% dintre cei chestionaţi spun că sunt foarte stresaţi, iar cauza principală este locul de muncă.

    De asemenea, guvernul de la Seul a decis să schimbe puţin modul de lucru al angajaţiilor, implementând siesta, astfel aceştia au voie să doarmă o oră la serviciu. Totuşi, măsura a creat un disconfort angajaţilor deoarece aceştia trebuie să se trezească cu o oră mai devreme şi să plece cu o oră mai târziu.

     

  • O stea îndepărtată, în jurul căreia se află o megastructură misterioasă, “bombardată” de comete – FOTO, VIDEO

    Steaua respectivă a generat dezbateri aprinse în comunitatea ştiinţifică. Lumina ei fluctuează dramatic, după un tipar bizar, iar astronomii sunt de părere că un anumit obiect de mari demensiuni şi cu o formă ciudată ar putea să orbiteze în jurul ei, blocându-i ocazional strălucirea. Obiectul respectiv ar putea fi un grup de comete reci sau fragmente de planete şi asteroizi. Alţi cercetători au sugerat chiar faptul că ar merita investigată posibilitatea unei uriaşe structuri extraterestre, precum o aglomerare de panouri de captare a energiei solare.

    Activitatea ciudată a stelei respective a fost descoperită iniţial de telescopul Kepler, în prezent retras din activitate, însă oamenii de ştiinţă au continuat monitorizarea stelei cu ajutorul telescopului Spitzer, operat de NASA. Rezultatele finale vor fi publicate în curând în Astrophysical Journal Letters.

    Deşi Spitzer nu poate să “spună” prea multe lucruri despre existenţa sau absenţa unei civilizaţii extraterestre în jurul stelei KIC 8462852, telescopul american poate totuşi să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să analizeze celelalte posibilităţi şi teorii formulate în acest caz.

    “Dacă un impact planetar sau o coliziune cu asteroizi s-ar fi aflat în spatele misterului care înconjoară steaua KIC 8462852, atunci ar trebui să existe un exces de raze infraroşii în jurul stelei. Praful cosmic şi fragmente de rocă ar trebui să se afle la temperatura potrivită pentru ca ele să strălucească în lungimea de undă a radiaţiei infraroşii”, se afirmă într-un comunicat emis de NASA.

    Atunci când Spitzer a căutat acel exces de radiaţie infraroşie, nu a găsit nimic de acest fel în jurul stelei respective. Acest fapt sugerează că ipoteza coliziunii cu o planetă sau cu asteroizi ar putea să nu fie corectă. Cu toate acestea, ar putea totuşi ca teoria să aibă sens: telescopul Kepler a observat acel tipar luminos bizar în 2011 şi în 2013, în timp ce Spitzer a realizat observaţiile sale în 2015. Dacă obiectele care circulă în jurul stelei KIC 8462852 au o orbită foarte lungă, ele ar putea să nu se afle în prezent în poziţia potrivită pentru a putea fi observate de Spitzer, un telescop spaţial care urmează orbita Terrei după o traiectorie heliocentrică.

    Radiotelescoapele terestre din reţeaua ATA (Allen Telescope Array) şi-au orientat şi ele antenele către steaua misterioasă KIC 8462852, încercând să capteze eventualele semnale radio ce ar putea să indice prezenţa unor civilizaţii extraterestre în jurul stelei. ATA nu a descoperit deocamdată nicio dovadă referitoare la existenţa extratereştrilor, însă oamenii de ştiinţă americani intenţionează să monitorizeze din nou steaua respectivă cu ajutorul unui telescop mai mare şi mai sensibil, în 2016.

    Alte telescoape terestre vor observa şi ele steaua KIC 8462852, încercând să descifreze misterul din jurul comportamentului bizar al acesteia.

  • Creatorul personajului Batman, recompensat postum cu o stea pe Walk of Fame din Hollywood – VIDEO

    Steaua dedicată lui Bob Kane – a 2.562-a de pe Walk of Fame din Hollywood – a fost dezvelită miercuri, cu trei zile înainte de centenarul naşterii renumitului desenator şi ilustrator american.

    Cineastul Zack Snyder, regizorul filmului “Batman v Superman: Dawn of Justice”, ce va fi lansat pe 25 martie 2016, a fost prezent la ceremonie şi a ţinut să-i aducă un omagiu lui Bob Kane.

    “Batman, spre deosebire de Superman sau Wonder Woman sau Flash, este un personaj fără puteri, este un om obişnuit. Cu toţii avem un erou în noi înşine, în fiecare zi, iar acesta este Batman”, a spus regizorul american.

    Batman este un super-erou creat de editura de benzi desenate DC Comics. Personajul a fost creat de ilustratorul şi artistul grafician Bob Kane şi scenaristul Bill Finger şi a apărut pentru prima dată în numărul “Detective Comics 27”, publicat în mai 1939. Iniţial denumit “The Bat-Man”, personajul este cunoscut şi sub denumirile “The Caped Crusader” (“Cruciatul cu pelerină”), “The Dark Knight” (“Cavalerul întunecat”) şi “The World’s Greatest Detective” (“Cel mai mare detectiv din lume”).

    Batman reprezintă identitatea secretă a lui Bruce Wayne, un miliardar american, industriaş şi filantrop. După ce a fost martor la asasinarea părinţilor săi în copilărie, Batman a jurat să se răzbune pe asasini şi să facă dreptate în lume. El operează în oraşul fictiv Gotham şi este sprijinit de o serie de personaje secundare precum partenerul său din lupta contra infracţionalităţii Robin, majordomul său Alfred Pennyworth, inspectorul de poliţie Jim Gordon şi, ocazional, eroina Batgirl.

    Devenit o veritabilă legendă în cultura populară americană, Batman a devenit protagonistul unor producţii variate din industria de divertisment, apărând în filme, seriale de televiziune şi jocuri video, dar şi pe numeroase jucării comercializate în lumea întreagă. Personajul său a fost interpretat de-a lungul anilor în numeroase filme care i-au avut în rolurile principale pe actorii Lewis Wilson, Robert Lowery, Adam West, Michael Keaton, Kevin Conroy, Val Kilmer, George Clooney şi Christian Bale. Un nou lungmetraj dedicat acestui personaj va fi lansat în curând pe marile ecrane şi îl va avea în rolul principal pe Ben Affleck.

  • Ce o să inveţe copiii in şcoli in viitor, este bine sau rău ?

    Gândirea antreprenorială presupune o minimă pregătire financiară, capacitate de analiză a resurselor, a riscurilor, luarea de decizii, lucrul în echipă, abilităţi de prezentare şi de vânzare, lucruri care nu se învaţă la şcoală“, spune Laura Sgârcitu, CSR manager în cadrul Junior Achievement Romania.

    În cadrul programului de orientare profesională tinerii învaţă, de pildă, ce este un portofoliu pentru angajare sau cum pot identifica abilităţile şi competenţele pe care le au. „În plus, au ocazia să stea în umbra unor profesionişti din companii şi să petreacă timp în diverse departamente ale acestora, luând contact nemijlocit cu viaţa dintr-o companie, ceea ce îi ajută apoi să ia decizii despre ce vor să facă în viitor.“ Laura Sgârcitu adaugă că un studiu realizat de asociaţie la nivel european arată că absolvenţii programelor Junior Achievement au de două ori mai multe şanse să dezvolte o afacere, comparativ cu cei care nu au beneficiat de această instruire, iar beneficiarii programelor au cu 25% mai multe şanse de angajare pe poziţii stabile.

    Peste un sfert de milion de copii din şcoli, adică zece procente din populaţia şcolară activă, au participat pe parcursul anului şcolar trecut la programele derulate de Junior Achievement România, ONG fondat în 1993, care derulează programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă, a unui stil de viaţă sănătos, de educaţie financiară, antreprenorială şi de orientare profesională a tinerilor. Programele se desfăşoară gratuit în 500 de localităţi din întreaga ţară, prin circa 70 de proiecte, programe şi competiţii, iar elevii de toate vârstele au ocazia de a învăţa, în mod practic.

    JAR este finanţată în propoţiie de 95% de mediul de afaceri românesc, iar anul trecut asociaţia a investit peste 2 milioane de euro în programe şi proiecte; sumele investite de companii au crescut cu 25-30% în ultimii doi ani. În acelaşi interval, a crescut cu aproape o treime (30%) şi numărul elevilor implicaţi în programele asociaţiei, la fel şi numărul de manuale şi aplicaţii folosite în activitatea organizaţiei.Iar anul acesta a crescut, cu 80%, valoarea fondurilor europene atrase de organizaţie. Companiile sunt interesate de viitori angajaţi cu atitudine antreprenorială şi cu educaţie financiară primară, tineri care să gestioneze resursele companiei ca pe propria afacere, responsabil, etic, în cunoştinţă de cauză, declară Laura Sgârcitu.

    Ea spune că elevii şi studenţii implicaţi în programele organizaţiei dobândesc gratuit în mediul formal al şcolii cunoştinţe şi competenţe complementare celor academice, iar consultanţii voluntari din mediul de afaceri le prezintă studii de caz, exemple din viaţa reală. „Metodele aplicate la clasă, de tip «learning by doing» transformă cunoştinţele dobândite în competenţe prin experienţe de viaţă. La acesta se adaugă competiţii naţionale şi internaţionale, precum şi bursele sau finanţările unor start-up-uri“, adaugă Laura Sgârcitu. În România există, conform statisticilor, circa 20.000 de unităţi de învăţământ, reunind toate grupele de vârstă, iar programele JAR se desfăşoară aproape integral (98%) în instituţii de stat, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei; 40% dintre programe se desfăşoară în mediul rural şi oraşe mici, unde şansele de adaptare la mediul economic sunt mai reduse prin comparaţie cu marile oraşe.

    În ce priveşte categoriile de vârstă, procentele sunt similare între numărul de participanţi la programe dedicate ciclului primar, gimnaziului şi liceului. „În Romania, cele mai solicitate parteneriate sunt pentru tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 24 de ani, datorită interesului ridicat de angajabilitate. În SUA şi ţările vestice, interesul majoritar este pentru programele preuniversitare“, completează Sgârcitu.
    Junior Achievement Worldwide a fost fondată în 1919 în SUA şi este cea mai mare organizaţie internaţională de educaţie economică şi antreprenorială, fiind prezentă în 123 de ţări. Anual, programele de tip „learning by doing“ sunt urmate de peste 10 milioane de elevi şi studenţi din întreaga lume, cu sprijinul a peste 400.000 de consultanţi voluntari din mediul de afaceri.

    În condiţiile în care metodele actuale din şcolile de stat se axează pe învăţarea după tipare şi şabloane, educaţia practică, cu exemple şi cazuri reale, stârneşte nu numai interesul copiilor prezenţi la astfel de lecţii, ci şi al celor care se oferă aproape 10.000 de ore de voluntariat în aceste programe în cursul acestui an şcolar. Aşa se pot descoperi şi forma talente, iar unii tineri îşi pot descoperi un drum potrivit în viaţa profesională.

  • Şi-a trimis robotul să stea în locul ei la coada din faţa unui magazin Apple pentru a-şi cumpăra un iPhone

    Lucy Kelly din Sydney, Australia, a împrumutat un robot de la agenţia media unde lucrează pentru a sta în locul ei la coadă, relatează Mirror.

    Aşa-zisul robot este compus dintr-un iPad ataşat unui device, asemănător Segway-ului, care este controlat de la distanţă, iar Lucy Kelly este conectată la device prin intermediul unei aplicaţii care îi permite să vadă prin camera iPad-ului.

    “Utilizăm roboţii pentru orice (în companie), să arătăm noua tehnologie. E o demonstraţie cool a modului cum tehnologia va arăta în viitor”, a declarat ea site-ului Mashable. Lucy Kelly foloseşte robotul atât de acasă cât şi de la birou.

    Robotul Lucy a ajuns în faţa magazinului din Sydney la ora 5 dimineaţa, dar nu a fost prima, în faţa ei se mai aflau alte trei persoane.

    “Toată lumea crede că e cool, sunt bucuroşi să aştepte la coadă alături de un robot”, a mai spus ea.
     

  • Mariah Carey va primi o stea pe Walk of Fame din Hollywood

    Steaua dedicată artistei americane va fi cea de-a 2.556-a de pe Aleea Celebrităţilor din Hollywood. La ceremonia de dezvelire a ei vor fi prezenţi regizorii Lee Daniels şi Brett Ratner, dar şi CEO-ul casei de discuri Epic Records, L.A. Reid, potrivit contactmusic.com.

    Mariah Carey – care deţine 18 piese ce au ajuns pe primul loc în topul american, mai mult decât oricare alt artist solo – susţine în această perioadă un turneu în rezidenţă la Las Vegas şi a spus că această serie de show-uri au împiedicat-o să lucreze la cel de-al 15-lea album de studio din carieră.

    “Încă nu am început să compun piesele de pe noul meu album. În prezent, sunt total implicată în realizarea show-ului meu din Las Vegas, ‘#1 to Infinity’, şi vreau să devină cel mai amuzant spectacol pentru fanii mei”, a declarat artista americană.

    De asemenea, Mariah Carey a spus că este foarte posibil să se îndrepte din nou către cinematografie după încheierea turneului din Las Vegas. Ea s-a remarcat deja în filme precum “Strălucire/ Glitter” (2011) şi “Precious: După romanul “Push” de Sapphire” (2009).

    Întrebată dacă îşi doreşte să joace în mai multe filme, vedeta americană a declarat pentru revista Gay Vegas: “Mi-ar plăcea foarte mult! Iubesc să joc. Este un fel complet diferit pentru mine de a-mi exprima creativitatea”.

    Mariah Carey şi-a lansat cariera în 1990, sub îndrumarea lui Tommy Mottola, care i-a fost şi soţ timp de patru ani, fiind recunoscută pentru vocea sa care atinge cinci octave. A lansat 14 albume de studio şi a jucat în mai multe filme.

    Mariah Carey, câştigătoare a cinci premii Grammy, a cunoscut succesul în anii ’90, prin lansarea unui album care îi poartă numele.

    Potrivit revistei Billboard, Mariah a fost cea mai de succes cântăreaţă în Statele Unite ale Americii în anii ’90, iar albumele ei s-au vândut în peste 200 de milioane de exemplare. Popularitatea sa a intrat în declin începând cu anii 2000, când a rupt legătura cu casa de discuri Columbia Records.

    Artista, considerată una dintre cele mai bune voci ale tuturor timpurilor, a revenit pe scena muzicii pop în 2005, cu albumul “The Emancipation of Mimi”, care a avut un imens succes. Albumul ei “E=MC2”, lansat în aprilie 2008, s-a vândut în peste 1,3 milioane de copii doar în Statele Unite şi i-a oferit artistei americane şansa de a avea cel de-al 18-lea single No.1 în Billboard Hot 100, datorită piesei “Touch My Body”. Cu această piesă, Mariah Carey l-a egalat pe Elvis Presley şi a urcat pe a doua poziţie în clasamentul artiştilor cu cele mai multe piese devenite No.1 în Billboard Hot 100, în ultimele decenii. Prima poziţie a acestui clasament este ocupată de trupa The Beatles, care a avut 20 de piese devenite No.1.

    Anul trecut, Mariah Carey a susţinut un nou turneu mondial, prin care artista americană şi-a promovat cel mai recent album de studio, “Me. I Am Mariah…The Elusive Chanteuse”, lansat pe piaţă în mai 2014.

     

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • Puncte de (dez)interes turistic în judeţul Constanţa

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro)

    Călătorul ce se abate de la ruta Seimeni-Vlad Ţepeş şi urmează drumul ondulat, ajunge la cetate pe neaşteptate, coborându-şi ochii spre zidurile ei uimit de coexistenţa bicicletelor sprijinite de gardul gospodăriilor de peste drum.

    Merită să tragi maşina undeva lângă un gard şi să te plimbi singur printre ziduri. Nu există ghid, doar o tablă tipărită la intrare. Miroase a fân şi iarbă coaptă de soare, fire scurte îţi gâdilă degetele printre sandale, şi paşii bâiguie tăcuţi prin ziduri. Dunărea îşi vede de treabă curgând obosită sub tăpşanul strategic pe care a fost cocoţat castrul. Prin 2011 o măicuţă blândă de la biserica din apropiere spunea că pe insula dintre ape mergeau studenţi în tabără. La sfârşitul acesta de vară peisajul era tăcut, moleşit de un soare ploios.

    Nu îţi dai seama de mare lucru şi nici imaginaţia nu te ajută. Spaţiile îngrădite de ziduri sunt destul de mari pentru a le putea identifica drept locuinţe, dar destul de mici pentru a te putea gândi la spaţii publice tipice castrelor romane menite să protejeze graniţa danubiană a imperiului.

    Înţelegi însă repede că stai în faţa unei victorii duble: romanii au reuşit să construiască ceva durabil, românii să ignore la fel de durabil. Între vizitele din 2011 şi 2014 nimic nu pare să se fi schimbat pe acolo în afară de anotimpuri.

    Dacă şerpuieşti pe drum înainte, printre sălcii pitice şi stupi de albine, lăsând pe stânga dava căzută şi dizgraţia ministerului de resort, la vreo şase kilometri înspre Hârşova te opreşti în comuna Topalu, poate cea mai bogată din România, căci acolo Dinu şi nevasta lui Sevasta, nişte învăţători inimoşi, au deschis prima şcoală din sat, fără să ştie unde va duce dragostea lor pentru educaţie şi cultură. În 1960, fiul lor Gheorghe, medic în Bucureşti, a ales să doneze statului român colecţia sa de artă, cu condiţia creării unui muzeu în Topalu, purtând numele părinţilor lui.

    Colecţia Dinu şi Sevastiţa Vintilă numără circa 228 de piese, în mare parte picturi, semnate de Grigorescu, Tonitza, Francisc Şirato, Octav Băncilă, Corneliu Baba, Constatin Piliuţă şi alţii. Sculpturile sunt de mică dimensiune, ieşite din mângâierile unui Paciurea, Ion Jalea şi Oscar Han, cel care a realizat şi bustul ce străjuie mormântul donatorului, plasat în curtea casei părinteşti devenite şcoală şi apoi muzeu.

    Pentru vizitator colecţia poate fi copleşitoare. Carele cu boi ale lui Grigorescu, copiii lui Tonitza, peticarul şi evreul lui Băncilă, himera apelor lui Paciurea – toate acestea puse împreună, în săli ce aliniază sacadat nume grele ale artei româneşti, ar trebui să sufoce vizitatorul şi aşa nepregătit de intrarea modestă în muzeu; cumva însă peste operă se imprimă linişte şi doar ochii şi respiraţia trădează încărcătura din aer. Privirea e rapid marcată de pereţii unei săli de 8 x 2 metri pătraţi tapetate cu lucrările lui Grigorescu, nelăsată să îşi revină din surpriză, căci Tonitza priveşte cu ochi rotunzi în camera următoare. Mirarea se ţine lanţ şi deşi ar trebui să te fi obişnuit deja, te miri încontinuu cu fiecare nou perete, cu fiecare nou nume de artist român de calibru.

    Lucrările sunt atent alese şi devine rapid evident faptul că multe au în comun zona de sud a ţării, Dobrogea, aşa cum era timpul vieţii pictorilor ce au imortalizat-o: Mangalia, Balcicul şi portrete de turci şi tătăroaice, geamii şi copii cu bostani, sate dobrogene şi naturi moarte cu flori, peşti şi fructe solare, promontorii. E o sărbătorire a sufletului oriental de la malul mării, a exotismului caselor văruite în alb şi albăstriu, a liniei bine definite din sprânceana unei tinere tătăroaice, a luminii mai presus de toate, aşa cum se reflectă şi transcende prin arhitectura clădirilor şi a sufletelor.

    Observând perioada în care au trăit artiştii expuşi la Topalu te gândeşti că acela a fost fără doar şi poate timpul de aur al picturii româneşti, sfârşit de secol nouăsprezece până uşor după jumătatea secolului douăzeci. Gândul că acest medic plămădit de doi învăţători de ţară a putut pune laolaltă lucrări ale celor mai bine cotaţi pictori români apasă greu. Colecţionar şi prieten al acestora, medicul Gheorghe Vintilă a avut probabil o viaţă bogată în frumuseţe; istoria precizează doar că nu a fost căsătorit, iar doamna muzeograf (custode al muzeului încă din 1968) ne spune blând că medicul pensionat, devenit director al muzeului de artă din Constanţa, a murit singur şi sărac, nouăsprezece ani după donarea colecţiei, iar înmormântarea a fost suportată financiar de colectivul muzeului.

    Emoţia pe care reuşesc să o transmită unele lucrări este adusă cu picioarele pe pământ instant la un calcul sumar al valorii de piaţă a exponatelor. Un muzeu cât o şcoală sătească, o comoară artistică imposibil de evaluat, încasări de nici o sută de lei pe zi. O excursie de şase ore pentru zile mai întunecate sau turişti pentru care plaja nu e suficientă. Un obiectiv turistic absent din circuitele turistice şi ele inexistente pentru Dobrogea. La fel ca vechiul castru roman.

  • Zara a retras de la vânzare un tricou cu o stea galbenă, similară celei impuse evreilor de nazişti. Reacţia companiei

    Acel tricou în stil marinăresc, cu dungi albastre şi albe, pe care era brodată o stea galbenă cu şase colţuri, a fost disponibil doar câteva ore pe site-ul magazinului online al grupului Zara.

    “Designul original se inspiră din insignele de şerif din westernurile americane, care sunt adeseori aurii şi au şase colţuri”, a precizat un purtător de cuvânt al lanţului spaniol.

    “Designul original nu are nimic de-a face cu conotaţiile care i-au fost asociate”, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt, referindu-se la steaua galbenă pe care evreii trebuiau să o poarte în Germania şi în alte ţări ocupate de către nazişti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi la ţinutele cu dungi verticale ale prizonierilor din lagărele de concentrare.

    “Înţelegem faptul că există o anumită sensibilitate în legătură cu acest subiect şi, bineînţeles, ne cerem scuze în faţa clienţilor noştri”, a adăugat aceeaşi sursă.

    Brandul spaniol, care face parte din grupul Inditex, a fost deja aspru criticat în 2007 pentru comercializarea unei genţi pe care era brodată o svastică. Zara s-a apărat atunci spunând că nu a remarcat svastica de pe acea geantă, care era fabricată de unul dintre furnizorii săi.