Tag: stabilitate

  • Băsescu: Sunt optimist privind economia României. Sunt semne bune în industrie şi exporturi

     “Uitaţi, chiar dacă deranjez pe cineva, pot să vă spun că România este stabilizată macroeconomic şi că veniturile pe primele trei luni s-au făcut la nivelul prognozat. Deci, din acest punct de vedere, nu înţeleg de ce e agitaţie pe piaţă. Mai mult decât atât, semnele sunt bune. Sunt comenzi pentru industrie cu 10% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut.

    Exportul, avem deocamdată datele din luna ianuarie, este plus 6% faţă de exporturile din ianuarie 2012 şi, lucru extrem de important, avem o creştere foarte puternică, în ianuarie şi februarie, la exporturile în afara spaţiului comunitar, ceea ce arată că firmele, oamenii de afaceri şi-au reorientat apetitul de a vinde la export, uitându-se cu atenţie şi la pieţe tradiţionale”, a afirmat Băsescu, la Digi 24.

    El a arătat că şi stabilitatea politică datorată acordului său de coabitare cu premierul Victor Ponta contribuie la optimismul său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

     

  • Olli Rehn, despre Cipru: Taxarea depozitelor bancare nu se va repeta în UE

     Oficialul a adăugat că nu se aşteaptă la o reacţie adversă a pieţei după anunţarea taxei fără precedent în UE asupra depozitelor bancare din Cipru, transmite Bloomberg.

    “Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni – n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă”, a explicat Rehn.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD pregăteşte investiţii de 400-500 milioane euro pe an în România

    Consiliul Director al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a adoptat o nouă strategie pe trei ani pentru România, care vizează ca obiectiv general dezvoltarea economiei şi abordarea provocărilor încă prezente ale tranziţiei, potrivit unui comunicat transmis marţi de instituţie. “BERD continua să susţină România în implementarea reformelor necesare, prin investiţii şi dialog cu guvernul român. Estimăm că vom investi anual în România aproximativ 400-500 milioane euro în următorii trei ani, având ca obiectiv sprijinirea dezvoltării economiei României”, a declarat în comunicat Jean Marc Peterschmitt, director executiv BERD pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • FMI: Alegerile din 2012 sunt cel mai mare pericol pentru reformele asumate de Romania

    “Trebuie sa fim realisti ca in momentul in care economia incepe
    sa isi revina cei din sfera politica vor incepe sa spuna: «S-a
    terminat cu criza, hai sa o lasam mai moale cu reformele»”, au
    afirmat surse apropiate discutiilor dintre autoritati si delegatia
    FMI. Anul viitor vor avea loc atat alegeri locale, cat si
    parlamentare. FMI cere autoritatilor sa accelereze procesul prin
    care vor fi stabilite ce actiuni trebuie luate in ceea ce priveste
    companiile de stat, respectiv privatizarea, inchiderea sau
    restructurarea acestora. Discutiile cu delegatia FMI se vor axa pe
    18 companii. O misiune comuna a FMI, Comisiei Europene si Bancii
    Mondiale se afla la Bucuresti, in perioada 27 aprilie-9 mai, pentru
    prima evaluare a noului acord.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul G20: de la “too big to fail” la SIFI

    Presa a discutat mult despre presupusa lista intocmita de
    Comitetul pentru Stabilitate Financiara al G20, prezidat de Mario
    Draghi, guvernatorul Bancii Italiei (unul dintre candidatii la
    sefia Bancii Centrale Europene), lista cuprinzand banci considerate
    “institutii financiare de importanta sistemica” (SIFI), un nume mai
    elegant pentru “too big to fail” (TBTF), adica acei mamuti a caror
    prabusire se considera ca ar destabiliza sistemul global si al
    caror regim de supraveghere la nivel international ar trebui sa fie
    consolidat.

    Financial Times si agentiile de presa au publicat o lista cu 20
    de banci, intre care Deutsche Bank, Bank of America-Merrill Lynch,
    Citigroup, Goldman Sachs, RBS, ING si SocGen. Ulterior, surse ale
    G20 au lamurit ca nu era vorba de un document final, ci de o lista
    provizorie mai veche, si ca de mai mare importanta vor fi listele
    cu SIFI decise la nivel national de statele G20, urmand ca o lista
    cu “SIFI globale” sa fie definitivata abia la jumatatea lui 2011.
    Intentia insa ramane – documentul final al reuniunii G20 contine o
    serie de recomandari privind “masuri prudentiale” care trebuie
    adoptate de autoritatile nationale in privinta grupurilor
    financiare considerate SIFI (la nivel national) si G-SIFI (la nivel
    global), urmand ca o evaluare a politicilor adoptate de state in
    privinta supravegherii, a consolidarii si a reducerii riscului
    sistemic la nivelul acestor institutii sa aiba loc pana la
    sfarsitul lui 2012.

  • De ce vrea Germania un euro cat mai puternic

    “Un euro puternic prezinta un interes vital pentru noi, deoarece
    o moneda stabila este indispensabila pastrarii increderii
    populatiei in economia de piata si pentru ca intareste puterea de
    cumparare”, a afirmat Merkel. Cancelarul considera ca stabilitatea
    euro poate fi asigurata, in principal, prin reguli clare si
    credibile privind situatia in care un stat nu respecta Pactul de
    Stabilitate, act care stabileste limitele de deficit bugetar in
    zona euro, si printr-o strategie de consolidare bugetara
    credibila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Somajul va exploda in 2010, iar creditarea se va relua abia in 2011

    Fondul estimeaza un somaj de 9,6% la sfarsitul acestui an, fata
    de 8,9% prognoza din primavara. In septembrie erau inregistrati
    circa 625.000 de someri, respectiv o rata a somajului de 6,9%.
    Varful somajului va fi atins insa abia in 2010, cand acest
    indicator ar putea ajunge la 10%, urmand ca peste doi ani sa
    coboare la 8,3%, conform raportului de evaluare al FMI redactat in
    urma vizitei oficiale de la inceputul lunii august. Conform
    estimarilor oficiale ale Romaniei, facute de Comisia Nationala de
    Prognoza (CNP), rata somajului va fi 8,4% anul acesta si de 7,7% in
    2010. La inceputul acestui an, rata somajului era de 4,4%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • FMI: Stabilitatea financiara mondiala s-a imbunatatit

    Fondul Monetar International estimeaza, in noul raport privind
    stabilitatea financiara la nivel mondial, ca pierderile generate de
    criza in intervalul 2007-2010 vor fi de circa 3.400 de miliarde de
    dolari, cu 600 de miliarde de dolari mai mici comparativ cu cele
    prevazute in raportul precedent, din luna aprilie. FMI a revizuit
    in scadere pierderile ca urmare a cresterii valorii instrumentelor
    financiare.

    Institutiile financiare continua sa se confrunte cu trei
    provocari majore, respectiv refacerea capitalului, consolidarea
    profiturilor si rambursarea ajutoarelor de stat.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro