BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Primele restricţii la două luni de la începutul valului patru: certificatul COVID devine obligatoriu peste tot

    Certificat COVID obligatoriu inclusiv pentru a intra în malluri, circulaţie restricţionată pe timpul nopţii sau capacitate la jumătate pentru restaurante şi cafenele sunt câteva dintre măsurile adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în plin val patru de infectare.

    Autorităţile au anunţat primele măsuri care au intrat în vigoare de astăzi pentru următoarele 30 de zile prin care încearcă să limiteze răspândirea COVID-19, în contextul în care în ultimele două săptămâni media infectărilor zilnice a fost de 15.000, iar spitalele sunt pline. Excepţie pentru certificatul verde care atestă vaccinarea sau trecerea prin boală va fi în cazul farmaciilor sau magazinelor de alimente, unde oamenii pot intra şi fără certificat. Totuşi, inclusiv la mall clienţii care nu au certificate nu pot intra nici în spaţiile acestea.

    „Tot ce este în mall se intră numai cu certificat verde. Dacă nu ai certificat verde, te duci la o farmacie care nu este în mall. Sunt multe”, a spus Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne.

    Noile restricţii au fost intens solicitate de medici în special, în contextul în care numărul de pacienţi depăşeşte capacitatea spitalelor chiar şi în secţii normale, nu doar în terapie intensivă. Situaţia din ultimele săptămâni în care mulţi români s-au infectat şi au fost multe decese a crescut şi intenţia de vaccinare. Vineri, 22 octombrie, s-au vaccinat peste 86.000 de oameni cu prima doză.

    Restricţiile vor avea impact şi în business, mai ales că activitatea magazinelor este interzisă după ora 21. În plus, în cazul cafenelelor sau al restaurantelor, acestea trebuie să funcţioneze la jumătate din capacitate şi pot primi doar pacienţi cu certificat verde.

     

  • Despre dubla măsură

    „Scumpire” pare să fie cuvântul de ordine al ultimelor luni, indiferent că este vorba despre alimente, materiale de construcţii sau energie. Pe de o parte, statul a dat, majorând salariile cu 6,4%, însă pe de altă parte creşterea a fost anulată de inflaţia care se arată din ce în ce mai ameninţătoare. Totul se întâmplă pe fondul unui val patru al pandemiei mai agresiv decât cele de până acum, din care scapă cine poate, ţinând cont de condiţiile şi capacităţile de care dispun spitalele româneşti. Cele de stat, pentru că cele private se ţin încă departe.

    Iar în tot acest timp, statul se gândeşte să elimine scutirile fiscale aplicate acum angajaţilor din IT şi din construcţii, care ar aduce 600 mil. euro în plus la buget, scăpând din vedere alte surse de venit în cazul cărora cifrele nu reflectă realitatea. Staţiuni precum Vama Veche sau 2 Mai, populare în rândul celor care aleg să meargă la mare în România, raportează încasări similare cu cele ale unui butic de cartier din Bucureşti, deşi, în timpul verii, terasele sunt pline de clienţi. Vara a trecut însă, iar în faţă se arată o iarnă cu facturi de foc la energie, cu preţuri „grase” la rafturi şi cu riscul îmbolnăvirii bătând la toate uşile, inclusiv cele ale spitalelor.

  • Cifrele dezastrului din Sănătate: România, locul 5 în lume la numărul de decese în ultima săptămână

    România este fruntaşă în clasa­men­te negative privind criza sanitară COVID-19, poziţionându-se în pri­mele zece ţări din lume la indicatori ca nu­mărul de cazuri, de decese sau de pa­cienţi cu forme grave internaţi, du­pă cum arată clasamentul realizat de site-ul worldometers.info, care strânge informaţii publicate de autorităţi.

    Astfel, pentru data de 12 oc­tom­brie, când s-a înregistrat cel mai mare număr de decese provo­ca­te de COVID-19 de la debutul pandemiei (442 de oameni) Româ­nia a ocupat locul 3 în lume la acest in­di­cator, du­pă Statele Unite şi Rusia.

    În ultimele şapte zile au murit peste 1.200 de ro­mâni din cauza COVID, ceea ce plasează România pe locul cinci la nivel mondial. Iar medicii şi ma­na­gerii spitalelor de stat se plâng de presiunea pe sistemul sanitar, după ce locurile pentru pa­cienţii infectaţi se epuizează imediat, ambulanţele făcând cozi în faţa spitalelor pentru a lăsa oamenii care au nevoie de oxigen sau de evaluare medicală.

    În acelaşi timp, România este pe penultimul loc la vaccinare, cu o rată de sub 30% din populaţie vaccinată cu schema completă.

  • Wargha Enayati, fondator Regina Maria: În PNRR ar fi trebuit să fie obligaţia de a închide spitalele ineficiente şi de a creşte baza de ambulatorii

    Wargha Enayati, fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria şi Enayati Medical City, a spus, în cadrul celei de-a şasea ediţii a ZF/NNDKP Legal & Tax, că în PNRR pe zona medicală ar fi trebuit inclusă obligaţia de a închide spitalele ineficiente.

    „Asta ar trebui să fie în PNRR: obligaţia de a închide spitale ineficiente şi de a creşte baza de ambulatorii. În oraşele unde sistemul privat s-a dezvoltat nu mai avem ambulatorii accesibile pentru populaţie”, a spus el.

    ZF împreună cu casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) organizează astăzi, 6 octombrie, cea de-a şasea ediţie a evenimentului Tax & Legal. Tema de anul acesta este „Care va fi impactul PNRR în economie şi business; care sunt schimbările fiscale şi legislative care vor veni?”

    Ce a mai spus Wargha Enayati

    Sunt câteva aspecte care mă îngrijorează. Nu îmi dau seama cum în PNRR aceste toate reforme să se realizeze în doi ani, dacă nu am reuşit în ultimele zeci de ani. În sănătate cu siguranţă nu am reuşit nicio schimbare. Într-un an s-au schimbat patru miniştri ai sănătăţii, acum probabil va fi al cincilea. Sunt profund îngrijorat.        

    Avem acum 150 de morţi în plus numai din cauza cancerului pe zi în România, pentru că tot sistemul este paralizat. Soluţia nu va fi niciodată privatul, pentru că privatul puternic există în Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara, însă în restul ţării este foarte puţin prezent. Cu sistemul actual este foarte greu să speri că privatul este remediul. Aceste schimbări trebuie să vină profund legislativ.

    A fost această idee de reformă a gestionării fondurilor publice.

    Noi nu avem kpi-uri să analizăm dacă medicii îşi fac treaba în spitalele de stat sau nu. Să analizăm dacă vin la 8 la muncă şi la 11 pleacă la privat. Cine are curajul să zică medicilor: oameni buni, trebuie să vă hotărâţi, fie la privat, fie la stat? Cine are curajul să închidă spitalele neperformante.

    Oare are rost să vorbim de spitale regionale, în situaţia de acum, când este o rezistenţă puternică a medicilor şi directori de spitale să se supună unui spital regional, când noi nu am reuşit un spital normal să îl deschidem, cum vrem să facem aceste spitale regionale?

     

  • Spitalele publice suspendă operaţiile şi tratamentele care nu sunt urgente

    Spitalele publice suspendă pentru 30 de zile operaţii şi tratament care nu sunt urgente, a anunţat secretarul de stat Raed Arafat.

    „Suntem nevoiţi să emită un ordin de 30 de zile care preve că, începând cu date emiterii acestuia, managerii spitalelor publice cu paturi disponibile măsuri de suspendare a internaţiilor pentru operaţii şi tratamente care nu sunt urgenţă şi care pot fi reprogranate”, a declarat Raed Arafat.

    Măsura nu se aplică urgenţelor, femeilor însărcinate care au nevoie de controale obligatorii, pacienţilor cu afecţiuni incologice sau care necesită proceduri de dializă.

    Fiecare caz este analizat de medic care tratează bolnavul respectiv şi decide dacă operaţia sau tratamentul în spital se pot amâna sau nu.

    Medicii din spitalele în care nu se mai fac operaţii vor fi detaşate pe secţiuni COVID.

    De asemenea, în spitalele cu deficit de personal, medicii vor face ture de 12 ore. Dacă până acum dimineaţă la spital mergeau 4 medici, iar unul rămânea de gardă, de acum, din cauza presiunii foarte mari pe un singur medic, un medic va veni 12 ore, se va odihni 24 de ore şi ca relua o altă tură de 12 ore.

    Ordinul este avizat şi de Ministerul Sănătăţii, spune Arafat.

    Mecanismul de Protecţie Civilă urmează să fie activat de marţi, pentru medicamentul Tocilizumab. Secretarul de stat Raed Arafat spun că stocul mai ţine două – trei săptămâni.

    Marţi urmează să fie activat Mecanismul de Protecţie Civilă, la cererea Ministerului Sănătăţii, pentru medicamentul Tocilizumab.

    „Este un medicament al cărui furnizor nu poate să furnizeze toate cantităţile necesare. Am înţeles de la colegii de la Ministerul Sănătăţii că în acest moment avem cantităţi suficiente pentru încă două – trei săptămâni, motiv pentru care vom activa mecanismul să vedem dacă putem lua medicamentul de la ţările care nu se confruntă în acest moment cu un val serios. Ministerul Sănătăţii urmează mâine să ne spună care este cantitatea să o anunţăm”, a declarat Raed Arafat.

    Tot prin Mecanismul de Protecţie Civilă, este posibil ca România să ceară anumite echipamente, în mod deosebit oxigenatoare individuale, pentru a creşte numărul paturilor cu oxigen din spitalele care au paturi libere, dar nu sunt conectate la oxigen.

    Arafat a adăugat că este întrebat foarte des de ce nu sunt transferaţi pacienţii în străinătate.

    „Cei care ne întreabă acest lucru, unii dintre ei, poate că nu ştiu ce trebuie logistic cu pacienţii COVID”, a adăugat Arafat, explicând că astfel de transporturi se pot realiza pe distanţe scurte, la graniţă: „De exemplu astăzi am avut 50 de pacienţi care aveau nevoie de terapie intensivă, căutam locuri şi am găsit în ţară: Este imposibil să se poată astfel de cifre pe avioane şi să plece cu ei. Mulţi pacienţi intubaţi nu suportă transportul cu avionul, cel puţin nu 4 sau 5 ore, nu este soluţia magică care rezolvă problema ”.

    De asemenea, Arafat nu a exclus posibilizare ca România să ajute unor echipe medicale din străinătate.

  • Iohannis, despre spitale: Nu trebuie să ne mai aflăm în situaţia gravă de a mai stinge incendii

    Nu trebuie să ne mai aflăm în situaţia gravă de a mai stinge incendii, spune Klaus Iohannis, luni, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2021-2022, la UMF „Carol Davila” Bucureşti. El spune că PNRR prevede investiţii de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru sistemul medical.

    „Sub presiunea pandemică, vulnerabilităţile sistemului de sănătate românesc, perpetuate zeci de ani, au fost evidenţiate mai dramatic ca niciodată şi au generat tragedii umane care au îndurerat o întreagă naţiune. Nu trebuie să ne mai aflăm în situaţia gravă de a mai stinge incendii! Trebuie să ducem la îndeplinire cât mai repede angajamentul reformei profunde în sistemul de sănătate, de care depinde viitorul generaţiilor de medici şi siguranţa pacienţilor”, spune Klaus Iohannis la ceremonia de deschidere a anului universitar 2021-2022, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti.

    Şeful statului preciează că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede investiţii de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru sistemul medical.

    Şapte oameni au murit vineri în incendiul izbucnit la secţia de terapie intensivă a Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa. Flăcările au izbucnit în secţia ATI şi ulterior tot spitalul a fost evacuat.

    În ultima perioadă au fost mai multe incendii în Maternitatea Giuleşti, Institutul Matei Balş din Bucureşti şi Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ.

    În toate spitalele în care au avut loc incendii, anchetele au descoperit numeroase nereguli legate în special de instalaţiile electrice şi de securitate.

  • Dezastrul din spitalele româneşti este patronat direct de preşedintele Klaus Iohannis. Deşi a convocat întâlniri cu specialiştii în sănătate şi cu experţi pentru a găsi soluţii astfel încât tragedia incendiului de la Piatra Neamţ să nu se mai repete, preşedintele Iohannis nu a făcut nimic concret

    ♦ Secţiile ATI din trei mari spitale din ţară au luat foc, fără ca nimeni să fie responsabil.

    Şirul tragediilor din spita­le­le româneşti a mai adă­u­gat un incendiu la Spita­lul de boli infec­ţi­oase Con­stan­ţa, al treilea ca impact şi ca număr de morţi în mai puţin de un an. De ce nu avem responsabili? Ce a făcut preşedintele Iohannis de la ultima întâlnire cu specialiştii în care a promis soluţii?

    Preşedintele Iohannis a ieşit public după fiecare dintre cele trei incendii mari din spitale şi a declarat că este nevoie de reforme, că vom şti cine sunt responsabilii şi că se vor găsi soluţii. Mai mult, deşi neuzual, chiar Iohannis a convocat întâlniri cu specialiştii şi cu directorii spitalelor pentru a dezbate soluţiile. Nu s-a în­tâmplat nimic după aceste întâl­niri, o spun chiar şefii spitalelor. Aşadar, dacă preşedintele şi-a luat rolul de a găsi soluţii, dar tragediile se repetă periodic, înseamnă că lucrurile nu s-au schimbat, iar Iohannis este direct responsabil de acest lucru.

    „Nu s-a schimbat nimic în spitale după tragedia de la Piatra Neamţ“, spunea chiar în urmă cu o săptă­mână Anca Coliţă, manager la spi­talul Fundeni. „Avem 1.000 de pa­turi, două  clădiri mari şi vechi şi doar un inginer tehnic şi 3-4 elec­tri­cieni. Este imposibil să găsim soluţii tehnice corecte“, spunea managerul celui mai mare spital din Bucureşti unde sunt trataţi bolnavii oncologici. Întrebată în cadrul conferinţei ZF Health & Pharma despre motivul pen­tru care spitalul nu a angajat direct un tehnician, Anca Coliţă a răs­puns simplu: nu avem cum.

    „Director tehnic nu avem în organigramă, din păcate salarizarea din servicii administrative este ne­atractivă, cu greu găsim oameni performanţi. Grilele de salarizare nu pot fi modificate de noi, sunt stabilite prin ordine, e dificil să avem oameni de calitate pe poziţii importante“, a mai spus Coliţă.

    De ce nu a propus Klaus Iohannis după tragedia de la Piatra Neamţ sau Matei Balş ca acest lucru să se schim­be şi într-un an spitalele să poată avea specialişti angajaţi? Contextul sanitar este unul critic, în condiţiile în care valul 4 este extrem de agresiv, iar pacienţii stau pe holurile spitalelor.

    „Avem chiar şi opt paturi pe hol cu butelii de oxigen. Pentru internări de o zi, adică la evaluare, avem zilnic 60-80 de persoane, iar pe internare continuă 15 persoane în medie“, spu­nea recent pentru ZF Beatrice Mahler, managerul Spitalului de Pneumo­ftiziologie Marius Nasta din Bucureşti.

    Iar cazurile rămân zilnic la un nivel ridicat, de peste 10.000 de pa­cienţi confirmaţi pe zi, deşi la în­ce­pu­tul lunii septembrie numărul nu trecea de 1.500.

    Preşedintele a convocat două şe­din­ţe după incendiul de la Piatra Neamţ cu directorii spitalelor şi spe­cia­lişti electricieni, însă nu s-a întâm­plat nimic în urma intervenţiei sale. Întâl­nirile de la nivel înalt între Iohannis şi electricieni şi ingineri me­canici au efecte doar pe hârtie, în con­textul în care în unităţile medi­cale nu se schimbă nimic. Astfel, Iohannis este direct responsabil de dezastrul din spitalele care ard, în condiţiile în care s-a implicat în modernizarea circuitelor electrice şi de gaze din spitale, dar concret nu a făcut nimic.

    „Astăzi, din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii“, a spus Klaus Iohannis vineri, după incen­diul de la Constanţa. Iohannis deţine funcţia de şef al statului din 2014. Mai mult, pre­şe­dintele s-a limitat la a trans­mite un mesaj scris prin inter­mediul site-ului pre­şedin­ţiei, fără a ieşi public în con­fe­rinţă de presă, având în vedere că, du­pă Colec­tiv, in­cendiile din spitale sunt cele mai mari tragedii care s-au în­tâmplat în România în ultimii zece de ani.

    Fără vreun rezultat sau soluţii după tragedia de la Piatra Neamţ din noiembrie 2020, dar cu aceleaşi pro­bleme ale spitalelor româneşti, vechi de zeci de ani, cu instalaţii elec­tri­ce şi de oxigen depăşite, pacienţii intră în adevărate capcane.

    Un raport făcut doar după incendiul de la Piatra Neamţ arată că 302 clădiri funcţionează fără autori­za­ţie de securitate la incendiu. În acest context, ministrul sănătăţii, Cseke Attila, face apel la încredere în auto­rităţi. „Cauza incendiului va fi sta­bilită de cei de la ISU. Cauzele pot fi multiple, şi legate de infra­struc­tură, de o suprasolicitare a ins­ta­laţiei, dar şi de cauze umane. Tre­buie să avem puţină răbdare şi în­cre­dere în autorităţile statului. În mo­men­tul în care vom avea cauza in­cen­diului vom şti cine a greşit şi unde a greşit“, a declarat ministrul Cseke Attila.

  • Dezastrul din spitalele care ard: 14 incendii într-un an. Preşedintele Klaus Iohannis, după incendiul de la Piatra Neamţ de acum un an: „Doamne fereşte să se repete tragedia”

    Un nou incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa în secţia de ATI a spitalului aduce în discuţie lispsa de acţiune a autorităţilor, de la cele locale, până la Preşedintele Klaus Iohannis care şi-a asumat măsuri concrete după tragedia de la Piatra Neamţ care însă nu au mai apărut.

    În condiţiile creşterii numărului de cazuri de COVID-19 şi a presiunii pe spitale să creeze locuri în terapie intensivă în spitale vechi, fără specialişti tehnici, unităţile medicale devin adevărate capcane pentru pacienţi.

    Iar întâlnirile de la nivel înalt între Iohannis şi electricieni, ingineri mecanici au efecte doar pe hârtie, în contextul în care în unităţile medicale nu se schimbă nimic.

    “Doamne fereşte! Dar cred că echipele care au mers acolo să verifice cauzele acestui incendiu vor comunica imediat ce se află exact mersul lucrurilor şi este clar că trebuie trase învăţămintele de aici, pentru a preveni astfel de accidente în alte părţi”, spunea preşedintele Iohannis dupa incendiul de la Piatra Neamţ. Însă spitalele nu au fost ferite, iar o tragedie la indigo s-a petrecut la mai puţin de trei luni după Piatra Neamţ, la Spitalul Matei Balş. Bilanţul de la Matei Balş a fost de 20 de morţi, cei mai mulţi oameni care şi-au pierdut viaţa în incendiu după Colectiv. La o zi de la incendiul de la Balş, Klaus Iohannis era pe pârtie, la schi.

    Prezenţi la conferinţa ZF Pharma, managerii unor spitale publice din Bucureşti şi din ţară au spus că nu pot angaja tehnicieni, clădirile sunt vechi şi situaţia este aceeaşi din urmă cu un an, când un incediu pornit la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ arăta imaginea reală din spitalele româneşti.

    „Dintre cele aproape 1.400 de clădiri ale unităţilor sanitare cu paturi şi vorbim de clădiri, nu de unităţi sanitare, 310 sunt autorizate privind securitatea la incendiu, 52 sunt autorizate parţial, 302 clădiri funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu”, spunea fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă.

     

    Şirul incendiilor din spitale din ultimele 12 luni

    14 noiembrie 2020 – Incendiu la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ

    Incendiu izbucnit la secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean din Piatra Neamţ. |n urma incendiului, şapte persoane au decedat, un pacient prezintă semne vitale slabe, iar medicul de gardă a avut arsuri de gradul II şi III pe 80% din suprafaţa corporală, urmând să fie transferat ulterior în străinătate.

     

    22 noiembrie 2020 –  Incendiu la spitalul CFR din Cluj-Napoca

    ISU Cluj  a fost alertat  pentru a interveni la un incendiu cauzat de un scurtcircuit electric la un corp de iluminat dintr-o baie de la et 1, spitalul CFR din Cluj-Napoca. Au fost trei persoane evacuate, pacienţi ai spitalului.

     

    25 decembrie 2020 – Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi

    Un incendiu a fost anunţat la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi, cu degajări de fum pe hol. 18 pacienţi au fost evacuaţi, iar un bărbat de 33 de ani a decedat.

     

    2 ianuarie 2021 – Incendiu la secţia de psihiatrie a Spitalului Municipal Roman

    Doi pacienţi şi două cadre medicale au suferit intoxicaţii uşoare cu monoxid de carbon. Au fost evacuaţi 17 pacienţi.

     

    5 ianuarie 2021 – Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Gătaia din Timiş

    Doi oameni au fost evacuaţi după ce o saltea a luat foc. Incendiul a avut loc într-un pavilion suport COVID.

     

    29 ianuarie 2021 – Incendiu la Spitalul Matei Balş din Bucureşti

    Un incendiu a izbucnit în jurul orei 5 într-un corp de clădire al spitalului Matei Balş. Au fost evacuaţi în jur de 120 de pacienţi. Zeci de pacienţi internaţi în Spitalul „Matei Balş” au fost transferaţi la alte spitale din Capitală, unii în stare gravă, intubaţi, alţii dependenţi de oxigen.

     

    21 februarie 2021 – Incendiu Spitalul Marius Nasta din Bucureşti

    Un incendiul ar fi izbucnit din cauza unui ventilator aflat pe unitatea mobilă ATI de la Spitalul Marius Nasta. Fumul a fost văzut în jurul orei 22.30 şi au fost alertate autorităţile. O posibilă cauză este o pană de curent.

     

    8 martie 2021 – Un incendiu a izbucnit la Spitalul de Psihiatrie din Craiova

    Trei cadre medicale au fost transportate la un alt spital pentru îngrijiri, iar zece de persoane au fost evacuate. Incendiul a pornit de la parter, dintr-o rezervă în care se afla o singură pacientă. Focul s-a extins ulterior la alte două rezerve.

     

    21 aprilie 2021 – Incendiu la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean Slatina

    Circa 40 de pacienţi internaţi la Secţia de Psihiatrie a Spitalului din Slatina au fost evacuaţi din cauza unui incendiu izbucnit în clădire. Incendiul s-a produs la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean Slatina.

     

    9 mai 2021 – Fum la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti

    Într-unul din saloanele în care sunt trataţi pacienţi diagnosticaţi cu noul coronavirus a fost semnalat miros de fum. Cadrele medicale au acţionat imediat. Prelungitorul care alimenta cu electricitate un concentrator de oxigen a fost scos din priză şi, astfel, evitată producerea un incendiu.

     

    22 iunie 2021 – Incendiu la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi

    Un incendiu a izbucnit la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi. Flăcările vin din pavilionul administrativ. Au fost evacuaţi toţi pacienţii.

     

    24 iulie 2021 – Un incendiu a avut loc la Spitalului Judeţean Constanţa

    Incendiul a avut loc în blocul operator. Cei patru medici care mai erau în sala de operaţie au ieşit. Pacientul operat nu se mai afla acolo. Incendiul a izbucnit din cauza dezumidificatorului din sala de operaţie.

     

    11 septembrie 2021 – Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Vulcan, judeţul Braşov

    Aproximativ 150 de pacienţi au fost evacuaţi, sâmbătă seara, din Spitalul de Psihiatrie Vulcan, judeţul Braşov, după un incendiu izbucnit pe o ghenă de aerisire.Nu s-au înregistrat victime.

     

    1 octombrie 2021 – Incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa

    Incendiul a izbucnit la secţia ATI. A fost activat planul roşu de intervenţie. 113 pacienţi erau internaţi în Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, din care 10 în ATI. ISU Constanţa confirmă decese. Toţi pacienţii vor fi transferaţi  la Spitalul Judeţean De Urgenţă Constanţa, la Spitalul de Pneumoftiziologie şi un spital mobil ISU.

  • Cîţu: Fără restricţii în Bucureşti până la incidenţa de 6 la mie

    Nu vor fi restricţii în Bucureşti până la incidenţa de 6 la mie, spune premierul. Florin Cîţu dă asigurări că sistemul de sănătate va face faţă şi valului 4 al pandemiei. 

    Întrebat luni despre noi restricţii în Bucurşeti, premierul a răspuns că nu există motive pentru noi restricţii până când incidenţa ajunge la 6 la mie.

    Sunt mai multe spitale care se transformă în spitale COVID, iar „soluţiile sunt în continuă mişcare”, spune Cîţu.

    Numărul de paturi a fost crescut de la 600 la 1200, existând posibilitatea ca ţinta să fie 2.000 de paturi în ATI.

    „Majoritatea covârşitoare, cred că 99% din persoanele care se îmbolnăvesc, sunt persoane nevaccinate”, adaugă prim-ministrul, dând asigurări că „vom face faţă. Am făcut faţă şi în trecut”.

    Cîţu a reiterat ideea că valul 4 nu a fost pregătit cum trebuie, „dar acum lucrurile merg mai bine. Vă spun că în situaţia de faţă avem un plan pentru a transforma mai multe spitale, în special în Bucureşti, în spitale COVID. Sunt soluţii. Sunt sigur că soluţiile vor veni de fiecare dată”.

  • 12 din cele 19 spitale ale Primăriei Capitalei, folosite pentru tratarea cazurilor de COVID-19

    Potrivit primarului general, în cele 12 spitale în care se tratează cazurile de COVID-19 sunt în total 712 paturi pentru aceşti pacienţi. Dintre paturile existente, 40 sunt la Terapie Intensivă, iar până la sfârşitul săptămânii se vor adăuga încă 14 paturi de Terapie Intensivă şi 28 intermediare.

    Nicuşor Dan a anunţat că au fost primite de la IGSU 20 de maşini care vor beneficia de personal medical detaşat de la Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti pentru a face testele pe teren, acolo unde e necesar.

    „Să ne protejăm cât putem mai bine, ca să nu supraaglomerăm spitalele şi să trecem cu pierderi minime pentru valul patru al pandemiei”, a mai transmis primarul.

    Rata de infectare în Bucureşti este, joi, de 3,65 la mie, faţă de 3,3 la mie, cât a fost cu o zi în urmă.