BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • Începând cu 1 august, încă un judeţ va introduce obligativitatea purtării măştii de la 1 august

    Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova a decis, într-o şedinţă extraordinară, obligativitatea purtării măştii în spaţii deschise, pe toată durata stării de alertă. Măsura vine pe fondul creşterii alarmante a numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 şi îi vizează pe toţi cei care locuiesc şi/sau circulă pe teritoriul judeţului. Hotărârea CJSU Prahova nr.42/2020 va intra în vigoare de la 1 august 2020, începând cu ora 07.00.

    Purtarea măştii, astfel încât să acopere nasul şi gura, va fi obligatorie, în spaţii publice deschise, cum ar fi pieţele, târgurile, zonele de aşteptare (staţii de autobuz, peroane şi altele asemenea), zonele în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, în intervalele orare: 07.00-11.00 şi  15.00-23.00. Exceptaţi de la această regulă sunt copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

    Spaţiile şi intervalele orare au fost stabilite, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică, luând în considerare probabilitatea prezenţei concomitente a unui număr mare de persoane între orele şi în locurile unde se constată dificultăţi în asigurarea distanţei fizice de protecţie sanitară, conform legii.

    În funcţie de evoluţia situaţiei, în zilele următoare, se poate extinde intervalul orar pentru purtarea obligatorie a măştii în spaţiile deschise şi/sau limitarea programului de lucru la terase, cluburi, baruri, precum şi al altor operatori de profil.

    Prahova se află pe locul 8 la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul cazurilor de coronavirus, cu 1.873 de persoane infectate.

  • Al doilea judeţ din România în care purtarea măştii devine obligatorie în spaţiile aglomerate. Prefect: Suntem într-o zonă roşie

    Masca devine obligatorie în spaţiile aglomerate din judeţul Dâmboviţa, s-a decis, miercuri, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

    Prefectul Aurelian Popa a declarat că judeţul este „în zonă roşie”. Dâmboviţa este al doilea judeţ unde masca devine obligatorie în spaţii deschise.

    Prefectul judeţului Dâmboviţa, Aurelian Popa, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că s-a decis, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, obligativitatea purtării măştii în spaţii deschise aglomerate, în toate localităţile din judeţ.
    „Masca va fi obligatorie numai în spaţii deschise unde sunt aglomerări, precum în pieţe, târguri şi oboare. Nu va fi obligatorie pe stradă. Măsurile le luăm gradual. Această măsură intră în vigoare de joi, de la ora 6.00”, a declarat Popa.

    Comercianţii care îşi desfăşoară activitatea în târguri, oboare şi pieţe în judeţul Dâmboviţa vor trebui să poarte, pe lângă mască, şi mănuşi.

    „Mănuşile nu sunt obligatorii şi pentru cetăţeni. Diseară este o şedinţă de guvern în care vor fi supuse aprobării şi măsurile luate în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi cu siguranţă şi noi vom completa deciziile într-o nouă şedinţă a Comitetului Judeţean, cu măsurile care se iau prin HG. Suntem într-o zonă roşie, aş putea spune”, a mai spus Popa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • O platformă care oferă meşteri pentru amenajarea locuinţei îşi extinde serviciile pentru companii şi spaţii de cazare

    Businessul antreprenorial Ajusto, parte a Engie Romania, îşi extinde gama de servicii cu soluţii personalizate pentru segmentul business, propunând amenajări de spaţii comerciale şi spaţii de cazare în regim hotelier sau non-hotelier. Având un portofoliu de furnizori şi meşteri cu experienţă, intrarea pe segmentul B2B a venit ca un pas firesc în creşterea business-ului, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de trei ori mai mare ca în 2018, spun reprezentanţii businessului.

    „În contextul unui deficit de meşteri pe piaţă, putem să oferim, prin intermediul echipelor noastre, servicii profesioniste pentru amenajarea şi modernizarea diveritelor tipuri de spaţii. Am atacat de curând şi segmentul B2B deoarece am identificat în piaţă atât necesitatea de a lucra cu meşteri pricepuţi, cât şi aceea de a superviza managementul întregii lucrări, de la stadiul de proiect până la darea în funcţiune de către personal calificat. Sperăm să ne bucurăm de încrederea clienţilor noştri şi pe acest segment, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul segmentului rezidenţial”, a declarat Iulian Maxim, project manager Ajusto.

    Proiectele de amenajări, în creştere şi pe segmentul clienţilor rezidenţiali

    Serviciile Ajusto au fost dezvoltate ca urmare a necesităţii de externalizare a proiectelor de amenajări, tendinţă care s-a accentuat de la an la an. „Dacă luăm ca referinţă anul 2019, în decursul a doar 12 luni, solicitările clienţilor s-au dublat, iar perspectivele de creştere sunt menţinute şi pe parcursul acestui an, în ciuda contextului general nefavorabil creat de pandemie”, spun reprezentanţii companiei. În prezent serviciile Ajusto acoperă amenajarea completă a unui spaţiu de locuit, curăţenia, precum şi instalarea de aparate electrocasnice.

    Tot în creştere se află şi segmentele micilor montaje în locuinţe (de la electronice şi electrocasnice până la montarea tablourilor) şi amenajărilor complete ale locuinţei (finisaje interioare şi exterioare, instalaţii electrice), acesta din urmă fiind baza portofoliului de servicii ale companiei. Principalul target este reprezentat de familiile tinere (25-34 de ani, urmat de segmentul 35 – 45 de ani), care apelează la Ajusto atunci când îşi achiziţionează o locuinţă nouă.
     

  • Este oficial. Autorităţile au stabilit cine va intra obligatoriu în carantină

    Te anunţ că Ordinul Ministrului Sănătăţii care stabileşte modalitatea de aplicare a măsurilor prevăzute în noua Lege a carantinăriişi izolării a fost publicat în Monitorul Oficial.

    În document scrie pentru cine anume se va impune carantina. Astfel, persoanele care au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu SARS COV 2 , prin testare cu metoda RT-PCR, dar şi cei care vin din ţări şi/sau zone cu risc epidemiologic ridicat, ţări/sau zone stabilite de către INSP, în condiţiile legii, vor intra în carantină.

    Unde anume se va stabili carantina? Carantina se va face la domiciliul persoanei carantinate, la o locaţie declarată de aceasta, sau în spaţii special desemnate de autorităţi.

    Cine recomandă carantina? Medicul curant sau organele de control o recomandă, scrie în document.

    Trebuie să ştii că, în actul normativ mai scrie şi că, în scopul prevenirii raspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei DSP prin care se confirmă sau se infirmă măsura carantinei recomandată în spaţiul special desemnat de autorităţi sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe, dacă te hotărăşti să conteşti măsura,  nu poţi părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină sau, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi.

     

     

  • Cum vor arăta birourile viitorului?

    Firma de arhitectură ar fi dezvoltat un ghid pentru clienţii săi din Silicon Valley, printre care se numără Facebook, Netflix, VMware, Google şi SpearStreet Capital, în scopul consilierii acestora pentru modul în care îşi vor dezvolta birourile pentru a permite respectarea măsurilor de distanţare socială. Din raport reiese că birourile vor fi mai rare şi se vor înlătura aproape toate spaţiile comune.

  • Staţia de metrou cu cleşti

    Potrivit publicaţiei de design Dezeen, studioul de arhitectură Cobe şi firma de inginerie Arup au creat aici o staţie de metrou aflată la înălţime, cu un design special, care pare să imite cleştii de beton, parte a unui proiect de infrastructură mai amplu. Staţia de metrou aflată la înălţime Orienktaj şi  cea subterană Nordhavn sunt primele proiecte inaugurate ca parte a dezvoltării regiunii de docuri din nodul oraşului Copenhaga. Aici urmează să fie create spaţii de birouri şi de case pentru 40.000 de oameni. Staţia de metrou Orienktaj va fi una dintre structurile centrale ale dezvoltării. Alte cinci staţii sunt proiectate în baza prototipului Orientkaj. La finalul proiectului, linia de metrou ar urma să formeze o buclă în jurul întregii zone.

  • Cum va arăta piaţa imobiliară în viitor?

    „Venim dintr-un mediu convenţional de muncă, dar am realizat în această perioadă că şi remote working-ul poate fi o opţiune în viitor. Putem să lucrăm de acasă mai mult – câteodată acest lucru îţi oferă avantaje în termeni de concentrare, iar acesta a fost un lucru bun, dar uitându-mă în viitor cred că munca de birou nu este opţională pentru mine, fiind o persoană care crede în contactul vizual. Pe de altă parte, poate nu avem nevoie să mergem la fel de mult la birou ca înainte, ci doar când trebuie”, îşi descrie perspectiva asupra viitorului muncii Ali Çapa, într-o ediţie recentă a emisiunii Viaţă de corporatist.

    El este director general al TC Capital, companie de investiţii şi dezvoltare de proprietăţi, prin intermediul căreia administrează proiectul de clădiri de birouri Hyperion Towers. Complexul este fostul Twin Towers Barba Center, situat pe bulevardul Pipera, care a fost achiziţionat în 2017, iar investiţia în lucrările de renovare pentru cele două clădiri se ridică la 14 milioane euro.„Înainte de pandemie era business as usual: totul era foarte promiţător din punctul de vedere al dezvoltării economice, ne bucuram doar de veşti bune, deşi aveam rezerve referitoare la cât de mult poate să continue acest progres economic.

    Apoi a venit pandamia şi totul s-a oprit. A fost dificil să ne adaptăm, uitându-ne la viitor există multă incertitudine, există multe scenarii posibile până la găsirea unui leac împotriva acestei boli”, descrie Çapa modul în care percepea lucurile anterior pandemiei, când existau doar motive de optimism. El spune că şi-a păstrat optimismul şi acum, în contextul în care crede că golul creat în activitatea economică locală şi globală va putea fi umplut de ajutoarele acordate de băncile centrale sau de guvernele ţărilor. „Viitorul devine mai în ceaţă dacă luăm în calcul o nouă închidere în toamnă  – nu ştiu cât ar mai putea îndura economia”, adaugă însă el. 

    Prin prisma domeniului în care activează, observă că semnalele sunt mai degrabă pozitive – clienţii nu şi-au încetat contractele aflate în derulare – ci mai degrabă le-au amânat: „Agreasem anterior vânzări în valoare de 4 milioane de euro, respectiv 20% din ce aveam la vânzare, o parte dintre aceste proiecte continuă, iar altele,  fiindcă necesitau şi o finanţare bancară, aşteaptă ca situaţia să se clarifice; partea bună este că nimeni nu ne-a dat un răspuns negativ până acum”.
    Din acest punct de vedere, spune că observă mai mult optimism în piaţă decât în situaţia crizei financiare din 2008-2009. În ceea ce priveşte închirierile, spune că nu au fost iniţiate noi tranzacţii în această zonă de business din cauza lipsei de mobilitate din ultimele luni, în special în ceea ce priveşte închirierea spaţiilor de birouri.

    „Oamenii vor să vadă cu ochii lor ceea ce închiriază sau cumpără; contractele vechi de închiriere au continuat, au existat însă câteva amânări de plată a acestora, am fost deschişi la discuţii; cred că este nevoie de empatie între proprietarii de businessuri.”

    Comparând criza actuală cu criza din 2008, Ali Çapa observă că acum guvernele au reacţionat foarte rapid şi băncile au fost mai deschise să-şi ofere ajutorul – poate şi datorită faptului că guvernele au intervenit şi în modul în care băncile îşi pot ajuta clienţii. „Aşadar nu există aceeaşi presiune pe care am avut-o în criza financiară din 2008 – desigur, luând în calcul că lucrurile vor reveni la normal în viitor. Aceasta a fost o mare schimbare, toţi şi-au adus contribuţiile foarte uşor, factorii decizionali au luat deciziile în câteva zile, nu în câţiva ani, mediul de business a fost ajutat de aceste intervenţii. Sunt destul de mulţumit de cum în toată lumea, inclusiv în România, guvernele au acţionat.

    Desigur, fiecare guvern ia măsuri în funcţie de propriile posibilităţi, dar cred că în România au făcut cât de mult au putut – aceasta este principala diferenţă faţă de criza anterioară.” În ceea ce priveşte asemănările cu criza financiară – observă că a existat o perioadă de inactivitate, la fel ca şi atunci, în care nimic nu s-a întâmplat. „A fost un fel de îngheţ în piaţă în care oamenii nu au mai cumpărat apartamente, nu au mai făcut tranzacţii etc.; dar, desigur, această inactivitate s-a întins pentru o perioadă foarte lungă la criza anterioară, iar acum această inactivitate se va încheia”, crede Ali Çapa.
    În ceea ce priveşte preţurile, el crede că acestea nu vor scădea foarte mult în piaţa imobiliară.

    „Nu a mai fost o bulă în România de mult timp, de la corecţia din 2008, nivelul preţurilor nu a ajuns atât de departe; pe piaţa de birouri la fel, datorită ofertei existente pe piaţă, nu au crescut atât de mult preţurile cum se întâmplase înainte de 2008. Cred că efectul asupra preţurilor nu va fi atât de mare, iar dacă ne gândim la piaţa rezidenţială – avem Cosmopolis, unde suntem parteneri  – vedem că preţul are un yield de 7% la chirie, cât de jos ar putea merge preţurile ca să fie totuşi profitabile aceste investiţii?

    Cred că nu există o bulă a activelor şi nu îmi fac griji în ceea ce priveşte preţurile.”
    De asemenea, Ali Çapa este de părere că nu vor exista schimbări majore ale comportamentului oamenilor, care să influenţeze foarte mult piaţa imobiliară. „Se vorbeşte despre schimbări radicale în comportamentul oamenilor, cu care eu nu sunt de acord – cred că stilul convenţional de a merge la birou, interacţionând personal cu colegii, nu va muri.

    Desigur, orele vor deveni mai flexibile, multe companii vor lua în calcul să închirieze mai puţin spaţiu văzând că nu toată lumea trebuie să vină la birou tot timpul şi să fie prezentă acolo de la 9 la 6, nevoile companiilor se vor micşora, dar nu văd o trecere radicală la biroul de acasă, asta fiindcă nu cred că este în natura umană ca ei să stea atât de mult acasă. Va exista o reevaluare referitoare la cât de mult spaţiu vor avea nevoie oamenii, dar nu cred că aceasta va lovi dramatic în piaţa birourilor.” Omul de afaceri crede însă că vor exista totuşi câteva schimbări, printre care închirierea unor spaţii mai mici de către companii, dezvoltarea unor proiecte care să permită acest lucru – „Cred că va exista o tendinţă de micşorare a nevoii de spaţiu de birouri”.

    De asemenea, crede că se vor impune anumite limite – prin reglementare – referitoare la suprafeţele alocate fiecărui angajat într-un spaţiu de birouri: „Cred că distanţarea socială va fi aici în următorii ani – nu cred că va dispărea prea curând; cred că spaţiile de birouri nu vor mai fi atât de aglomerate în acest context.”

    Pe segmentul rezidenţial, oamenii vor realiza că au nevoie de mai mult spaţiu în casele lor, în contextul în care spaţiile rezidenţiale din România, ale apartamentelor de două camere de pildă, sunt mult mai mici comparativ cu alte ţări. „Cred că acum realizează că au nevoie de mai mult spaţiu, poate şi de mai mult spaţiu pe balcon; chiar şi dacă vor să stea în oraş, vor vrea să aibă mai mult spaţiu, iar în timp, dezvoltatorii va trebui să se muleze pe aceste nevoi. Desigur, foarte important este ca guvernul să încurajeze acest lucru.

    Motivul pentru dezvoltările rezidenţiale cu spaţii atât de reduse este acordarea unui TVA redus pentru locuinţele cu suprafeţe mai mici de 100 mp, cât şi a programului Prima Casă”, explică Ali Çapa. Astfel, atunci când un dezvoltator face un proiect, ia în calcul acest lucru. „Practic toată lumea creează spaţii pe care oamenii pot să le cumpere. Pentru cei care cumpără locuinţe în scop investiţional, este mai uşor să închirieze spaţii mai mici.”

    În încheierea discuţiei, el le recomandă clienţilor, posibililor clienţi şi parteneri şi colegi de business: „Să se gândească de două ori înainte să ia anumite decizii de business, dar să nu ia aceste decizii într-un mod complet pesimist – nu cred că lucrurile se vor înrăutăţi, ci vor deveni din ce în ce mai bune. Cred că trebuie să se gândească de două ori la deciziile pe care urmează să le ia”.

  • Recomandare de film: un serial care face istorie, dar nu datorită serialului

    Poate în contextul lansării recente a navetei spaţiale a companiei SpaceX, dar şi a listei de actori cunoscuţi, printre care şi Steve Carell, starul parodiei despre spaţiile de muncă The Office, aşteptările legate de Space Force erau ridicate. Poate prea ridicate pentru această comedie lansată recent de Netflix. Totuşi, serialul se dovedeşte a fi un reper pentru platformele de streaming din alte puncte de vedere.

     

    „Un serial incredibil de prost, aceleaşi personaje din spatele The Office te vor dezamăgi” scrie publicaţia americană The Verge despre recentul Space Force. Criticile referitoare la cea mai recentă producţie disponibilă pe Netflix au apărut la scurt timp după lansare, parte din cauza aşteptărilor create de acesta: contextul generat de lansarea rachetei private a companiei SpaceX, o nouă divizie a armatei americane dedicată spaţiului anunţată de Donald Trump, cât şi distribuţia de excepţie. Serialul îi reuneşte pe Steve Carell (actorul principal) şi pe Greg Daniels, care anterior au lucrat împreună la The Office – un serial reprezentativ pentru viaţa în spaţiile de birouri de după anii ’90. În distribuţie se numără şi John Malkovich şi Lisa Kudrow (Phoebe din serialul Friends).
    Serialul se axează pe dinamica la locul de muncă  – un loc de muncă atipic, respectiv cea de-a  şasea subsidiară a Forţelor Armate a Statelor Unite. Un pilot decorat, generalul cu patru stele Mark R. Naird (Carell), este numit la conducerea acestei ramuri şi se mută cu întreaga sa familie în mijlocul deşertului, în Colorado, unde se află un fel de campus al tuturor angajaţilor subsidiarei. Serialul nu este un dezastru total – este pe alocuri amuzant – şi include câteva repere importante – spre exemplu unul dintre episoade pare a fi un omagiu adus animalelor trimise în spaţiu.
    Chiar dacă se presupune că valul de critici ar fi fost o piedică în popularitatea serialului, acesta a ocupat timp de mai multe zile locul 1 prin prisma vizualizărilor în pieţe precum Statele Unite şi Australia.
    Unul dintre motivele pentru care serialul nu s-ar fi ridicat la nivelul aşteptărilor este că Daniels a lucrat aproximativ în aceeaşi perioadă la serialul Upload, publicat pe Amazon Prime.
    Potrivit presei internaţionale, Space Force parodiază o nouă ramură a armatei americane lansată de preşedintele Trump. De altfel, divizia reală a armatei poartă un nume asemănător cu cel al serialului: Space Force. Potrivit Hollywood Reporter, show-ul a rezervat drepturile de autor pentru numele „Space Force” în numeroase pieţe, inclusiv în Europa, Australia şi Mexic, în timp ce Space Force a reuşit doar să aplice pentru înregistrarea mărcii în Statele Unite. Acest lucru înseamnă că show-ul are confirmate mai multe drepturi decât armata americană.
    Sistemul american de patente şi biroul înregistrărilor de marcă de aici se bazează pe principiul „primul venit, primul servit”, iar Netflix a aplicat pentru înregistrarea mărcii înaintea Armatei Americane. Articolele din presa internaţională spun că în timp ce majoritatea oamenilor vor înţelege diferenţa dintre serialul Space Force şi departamentul militar Space Force, numele poate crea confuzie când vine vorba despre vânzarea de articole care poartă numele acestei mărci.
    Iată motivul pentru care acest serial ar putea face istorie: chiar dacă parodia nu este pe gustul vostru, ar putea să devină totuşi un simbol al unei lupte câştigate cu un proiect al preşedintelui american Donald Trump. 

    Space Force
    Producători: Greg Daniels, Steve CaRell
    Actori: Steve Carell, John Malkovich, Ben Schwartz, Lisa Kudrow
    Data lansării: 29 mai
    Notă IMDB: 6,9 din 10

  • AirBnb de România. Cum au reuşit trei tineri români să lanseze pe piaţa locală o platformă de rezervări care rivalizează cu site-uri cunoscute de profil

    Mihai Bârsan, fostul vicepreşedintele de marketing al producătorului de bere Ursus, s-a asociat cu Raluca şi Bogdan Jianu pentru a dezvolta pe piaţa locală proiectul Epic Visits, ce ar urma să fie lansat oficial la începutul lunii iulie. Cum le-a venit ideea? Cu ce se vor diferenţia pe piaţă? Ce parteneri caută? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care cei trei antreprenori au oferit răspuns.
    Dacă pentru Mihai Bârsan aceasta este prima încercare antreprenorială, pentru Raluca şi Bogdan este vorba de al doilea pariu.
    „Noi am lansat şi Ferestroika, un proiect muzeal ce încearcă să recreeze experienţa anilor ’80 în România comunistă”, spune Raluca Jianu. Ea şi-a construit cariera în comunicare şi marketing, iniţial lucrând în domeniul culturii. Mai exact a lucrat şapte ani pentru festivalul TIFF, ultima poziţie deţinută fiind aceea de head of communication. Apoi s-a mutat în agenţie, iar ulterior la Impact Hub, unde s-a ocupat de lansarea proiectului Startarium. „Aşa am prins de fapt gustul antreprenoriatului, iar în 2019 am lansat Ferestroika.” Raluca şi Bogdan Jianu au plecat de la ideea de a organiza o cină comunistă, însă au ajuns la un proiect muzeal unde se pot organiza tururi ghidate, cine, dar unde se poate şi înnopta.
    „Ne-am gândit mult unde să facem acest lucru şi am ales apartamentul bunicilor mei, unde eu am şi copilărit.” În timp au adunat obiecte evocatoare precum sifoane sau hârtie igienică din anii ’70 şi au reuşit să contureze spaţiul.
    „Acest proiect ne-a învăţat însă că pe platformele de rezervări nu eşti vizibil şi greu te faci remarcat, mai ales dacă eşti la început şi ai un proiect diferit. Experienţa noastră în marketing şi comunicare ne-a ajutat, organizând o campanie online, cu resurse proprii. Astfel, sub 10% din rezervări vin de pe platformele tradiţionale, majoritatea vizitatorilor contactându-ne direct”, povesteşte Bogdan Jianu. El lucrează de peste 15 ani în marketing şi publicitate, primii şapte ani fiind în agenţie. Apoi a trecut la Pernod Ricard, unde a fost timp de patru ani brand manager al unor băuturi spirtoase. Iar de patru ani şi jumătate se ocupă de o serie de mărci din portofoliul producătorului de bere Ursus. Acolo l-a cunoscut şi pe Mihai Bârsan. „Eu am pornit în antreprenoriat de la deviza «Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume».”Am văzut că mulţi dintre turiştii care vin în România văd doar centrul vechi şi nu înţeleg mare lucru din istoria noastră. Aşa ne-am dat seama că există o zonă nevalorificată în piaţă, cea a cazărilor memorabile, unde primează experienţa, nu preţul.”
    În august 2019 au început să contureze Epic Visits, o platformă pentru proprietarii de spaţii valoroase. Ba mai mult, au participat la un program de preaccelerare – StepFWD – organizat de Codette şi TechHub Bucharest în parteneriat cu Google for Startups şi susţinut de Ambasada Statelor Unite în România. După program, Raluca şi Bogdan au început să cocheteze cu gândul de a atrage un al treilea antreprenor, pe cineva cu experienţă în business development.
    „Discutam cu Mihai şi-i mai ceream sfaturi. Nu am mers către el să-i propun proiectul, însă asocierea s-a făcut natural.”
    Mihai Bârsan a plecat de la Ursus în ianuarie 2019, după 13 ani. A plecat, spune el, pentru că perspectivele de creştere erau internaţionale, nu locale, iar el voia să rămână în România. De altfel a fost plecat anterior şi s-a întors.
    „Aici îmi bate inima. Aveam de ales: să mă pensionez de la Ursus sau să fac altceva. Din ianuarie 2019 am luat-o de la zero, nu aveam un business în minte, am fost corporatist convins. M-au găsit proiectele pe mine însă, am făcut consultanţă pentru branduri româneşti precum Therme, Untold, Neversea sau Zarea.” În această perioadă, spune el, a cunoscut modele noi de business şi a văzut cum poţi face lucruri fără bugete impresionante.
    Apoi, a ales să se implice în proiectul Epic Visits din trei motive. „E o nevoie neadresată în piaţă – cu potenţial atât local, cât şi global -, există o reţetă financiară viabilă şi există oameni care sunt implicaţi şi energici. E un business care are potenţial să devină unul dintre unicornii României”, explică el făcând referire la companiile evaluate la peste 1 miliard de euro.
    Platforma Epic Visits urmează să fie lansată pe 1 iulie cu o primă listă de spaţii de cazare care corespund criteriilor legate de design, poveste, temă. Acum cei trei sunt în etapa în care discută cu proprietarii de case de oaspeţi, întâi pe mail sau la telefon, unde le povestesc despre proiect. Urmează vizita pentru a se convinge că spaţiile corespund. Etapa următoare este cea de listare şi parteneriat.
    Modelul de business presupune o taxă la fiecare rezervare, plus un abonament lunar ce începe de la 10 euro şi presupune o serie de servicii. „În funcţie de nevoi, oferim servicii foto, video sau de comunicare.”
    Din cercetarea realizată de cei trei antreprenori, există între 1.000 şi 1.200 de locuri memorabile în România, echivalentul a 5% din toate spaţiile listate pe platforma Booking.com.
    „Nu vrem să ne extindem mai mult. Am început discuţiile, iar feedbackul iniţial e pozitiv. Contextul actual e dificil pentru turism, astfel că această platformă poate fi o oportunitate de dezvoltare pentru micii antreprenori”, spune Raluca Jianu.
    Dintre cazările care ar fi potrivite ea menţionează castelul de lut Valea Zânelor, Ferestroika sau proprietăţile de tip glamping. Astfel, trebuie să existe o idee centrală, o temă a spaţiului, regăsită în design. E nevoie de un proiect autentic, care are o poveste, şi este nevoie de factorul epic, fie că e vorba de privelişte sau de un obiect de design.
    Site-ul va porni iniţial cu 20-30 de proprietăţi pentru a creşte la 1.000 până la finalul anului sau în prima parte din 2021. „Curatorierea durează. Vrem să construim Epic Visits ca o platformă inspiraţională, unde oamenii vor putea căuta în funcţie de tematica experienţei, de geografie, de preţ. Iniţial ne adresăm românilor şi vrem să lansăm vara aceasta proiectul pentru a susţine turismul local. Pandemia a dat oamenilor noi motive pentru a descoperi România. Ne gândim să ne extindem, dar pentru moment ne concentrăm pe România”, spun cei trei fondatori.
    Proiectul se adresează acelor turişti exploratori, oameni care călătoresc independent, care sunt educaţi, au venituri peste medie şi caută să se îmbogăţească din punct de vedere cultural. „Există un segment global de astfel de clienţi care e prezent şi în România, mai ales în urban. Turismul-experienţă era în tendinţe şi înainte de criză şi va continua să fie. Noi vrem ca una din trei rezervări făcute la proprietăţile din segmentul nostru să se facă prin noi”, conchid cei trei fondatori.

  • Cum vor arăta spaţiile de muncă după pandemia de COVID-19: Spaţiile de muncă sunt mai importante decât oricând în timp ce intrăm în cel mai competitiv mediu de business din istoria recentă

    „După luni de zile în care am trăit prin canale online, circa 80% dintre angajaţi vor să aibă opţiunea de a se întoarce la birou.“

    Spaţiile de muncă de după pan­demia de COVID-19 sunt foarte importante în această perioadă când companiile intră în cel mai competitiv mediu de business din istoria recentă, crede Ilinca Popescu, regional sales manager Central Europe în cadrul Steelcase Inc, jucător din industria mobilierului de birou.

    „Este important să ne amintim de ce am construit spaţiile de muncă. Astfel, motivul a fost pentru a sprijini metode noi de a munci, de a avea acces la un nivel înalt de interacţiune pentru a fi mai creativi, inovativi şi agili, dar şi pentru a crea culturi şi a atrage talente. Aceste lucruri sunt mai importante decât oricând în timp ce intrăm într-un cel mai competitiv mediu de business din istoria recentă“, a declarat Ilinca Popescu în cadrul conferinţei „Designing the Post-COVID Workplace (Our opportunity to make the office even better)“, organizată de Asociaţia Business Service Leaders.

    Ilinca Popescu spune că circa 80% dintre angajaţi vor să aibă opţiunea de a se întoarce la birou în această perioadă.

    „Realitatea este că putem munci de acasă cu un anumit nivel de eficienţă. Ne putem întâlni prin platforme precum Zoom, putem rămâne în legătură cu colegii şi putem să ne îndeplinim sarcinile pentru a putea munci. Putem, dar nu este cea mai bună idee. După luni de zile în care am trăit prin canale online, conform mai multor studii, circa 80% dintre angajaţi vor să aibă opţiunea de a se întoarce la birou“, spune ea.

    Managerul afirmă că majoritatea companiilor nu erau pregătite pentru munca de acasă la o scară atât de mare în perioada aceasta.

    „Este normal să existe îngrijorări pentru că realitatea este că majoritatea organizaţiilor nu erau pregătite pentru o migrarea la o asemenea scară către munca de acasă. Această criză a împins pe toată lumea într-un experiment în masă de a munci de acasă“.

    Există trei prejudecăţi comune care ne alimentează iluzia că munca de acasă este mai bună pentru toată lumea, adaugă ea.

    „Prima prejudecată este că te costă mai puţin ca angajaţii tăi să muncească de acasă. Este adevărat că eliminarea costului imobiliar ar putea fi o economie importantă, dar sunt şi alte costuri pe care ar trebui să le iei în considerare înainte să îi trimiţi pe toţi să muncească de acasă. Realitatea este că munca de acasă nu este posibilă pentru toată lumea, iar unii ar putea să îşi dea demisia. A doua prejudecată este că oamenii sunt la fel sau mai productivi când muncesc de acasă decât la birou, dar depinde cum defineşti productivitatea. A treia prejudecată este că oamenii care muncesc de acasă au multe beneficii. Realitatea este că întâlnirile virtuale sunt multe mai obositoare decât cele faţă în faţă“, explică managerul.

    Andrei Angelescu, manager of A&D Department în cadrul companiei Corporate Office Solutions, spune că perioada aceasta este una de adaptare pentru toată lumea, angajaţi şi angajatori.

    „Există foarte multe concepţii eronate despre ce se întâmplă în acest moment. Nimeni nu ştie exact ce se întâmplă acum, nu există o reţetă în acest moment, această este o perioadă de adaptare. Ideea nu este să dărâmăm spaţiul de birouri cu totul, ci să intervenim gradual, să oferim spaţii potrivite angajaţilor în această perioadă“, a spus el în cadrul aceluiaşi eveniment.