BusinessMagazin

Tag: solutii

  • Încă un candidat în cursa pentru statutul de al doilea unicorn de România. Povestea incredibilă a românului care a înfiinţat un start-up evaluat la peste 300 mil. dolari

    Succesul avut de UiPath, primul start-up de tehnologie născut pe plan local care a reuşit să atingă o evaluare de un miliard de dolari, a deschis orizonturile pentru echipele tehnice de români, astăzi în cursa pentru al doilea titlu de unicorn de România fiind câteva start-up-uri ce dezvoltă soluţii cu cele mai noi tehnologii – RPA (robotic process automation), cloud computing, inteligenţă artificială şi blockchain. Unul dintre candidaţii cu cel mai mare potenţial de a urca pe podium este Modex, un start-up specializat în tehnologii blockchain care a ajuns în prezent la o evaluare de peste 300 milioane dolari.

    „Până în prezent am ridicat 15 milioane dolari, iar acum urmează să ridicăm o nouă rundă de investiţii condusă de cel mai mare investment bank de tehnologie din SUA – Rothschild. Runda este foarte mare, de 50 milioane dolari, şi va fi folosită exclusiv pentru creştere în SUA şi în Asia. Sperăm să o finalizăm în următoarele săptămâni, suntem pe final acum. Este o rundă de investiţii care ne ajută foarte mult să scalăm şi să triplăm echipa în următorul an”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO al Modex. El a adăugat că runda anterioară de finanţare a fost realizată în ianuarie 2019, iar anul acesta start-up-ul a evoluat mult pe partea de produs şi parteneri, intrând astfel acum într-o altă etapă de dezvoltare. 
    „Orice rundă de finanţare genul acesta presupune un nivel de due diligence şi un nivel de analiză extrem de detaliat. Noi am început discuţiile acum şase luni, iar acum suntem pe final, dar a fost un proces foarte complicat pentru noi pentru că nu mai este vorba strict despre produs, ci acesta devine doar unul dintre cele nouă puncte de discuţie într-o rundă de acest gen. Contează foarte mult echipă, planul de dezvoltare, planul de business, rapiditatea cu care pui la muncă capitalul pe care l-ai ridicat şi cum se manifestă această alocare de capital în creşterea veniturilor şi în creşterea evaluării companiei. E un exerciţiu de maturitate pentru orice companie să ridice o rundă instituţională.” Mihai Ivaşcu a fondat start-up-ul în 2017 alături de alţi doi români – Alin Iftemi şi Dragoş Răuţu, proiectul Modex făcând parte din grupul de tehnologie M3 Holdings înfiinţat la Londra. „Modex a pornit ca şi o companie de consultanţă în domeniul blockchain. Noi fiind o companie de software, practic am extins activitatea şi în zona de blockchain. Apoi, Modex a devenit o companie de produs. Astăzi suntem o companie care oferă un middleware – o combinaţie între o bază de date tradiţională şi o tehnologie blockchain. Este un produs simplu plătit per licenţă”, a menţionat Mihai Ivaşcu.
    Produsul dezvoltat de Modex a fost lansat în noiembrie anul trecut, iar până acum a start-up-ul a reuşit să atragă peste 100 de clienţi la nivel global. „Produsul nostru se adresează dezvoltatorilor software şi companiilor care vor să îşi protejeze datele. De câţiva ani am intrat pe zona de cybersecurity. Suntem văzuţi ca companie care oferă soluţii de cybersecurity, iar blockchainul este doar una dintre tehnologiile pe care noi le folosim pentru a obţine rezultatul pe care îl caută multe companii acum: imutabilitatea datelor. Ce înseamnă imutabilitatea datelor? Înseamnă că odată datele stocate sau trecute print-o astfel de infrastructură ca a noastră nu mai pot fi şterse sau modificate fără urmă”, a explicat el.
    Modex are în prezent clienţi din zona farmaceutică, bancară şi guvernamentală, atât din SUA cât şi din Europa, următoarea piaţă-ţintă fiind Asia.
    „Acum începem implementări în Orientul Mijlociu cu o companie mare de telecom din acea zonă. Şi vrem să ne extindem şi în zona Singapore pentru că acolo se lucrează cu foarte multe date. Pe noi ne interesează industrii care stochează şi lucrează cu volume mari de date”, a punctat CEO-ul Modex. Strategia start-up-ului pentru atragerea de clienţi vizează parteneriatele cu giganţi din industria tech la nivel global. „Încercăm să intrăm pe piaţă prin parteneri precum Microsoft, Oracle şi UiPath. Noi ne-am axat pe de-o parte pe dezvoltarea tehnologiei, iar pe de altă parte pe intrarea în zona de clienţi foarte mari prin intermediul partenerilor.”
    Produsul creat de Modex – un sistem de baze de date axat pe tehnologia blockchain – ajută în primul rând la controlul şi protecţia datelor, atât la nivel public, cât şi privat – în cadrul organizaţiilor. „Până acum încrederea în sistemele convenţionale de baze de date se baza pe încrederea într-un administrator al bazei de date. Astăzi nu mai ai încredere într-un om, ci într-o tehnologie care îţi poate asigura o dovadă matematică, pentru că asta face blockchainul, a faptului că datele nu au fost alterate şi că sunt acolo”, a precizat Mihai Ivaşcu. Tehnologia creată de Modex este o tehnologie cu care se pot construi diferite produse în domenii diverse.
    „În zona de sănătate spre exemplu, datele pacienţilor sunt stocate într-o astfel de infrastructură, astfel că pacientul recapătă proprietatea datelor şi controlul asupra lor. Practic, atunci când mergi la un cabinet şi ţi-ai făcut analizele, datele acelea sunt ale tale. Poţi vedea cine interacţionează cu analizele tale şi poţi da acordul ca o altă entitate medicală sau o companie farmaceutică să aibă acces la datele tale medicale”, a subliniat el, menţionând că acest proiect este un proiect-pilot pe care start-up-ul l-a lansat cu un partener din SUA. „Avem de asemenea şi câteva implementări în Europa pe această zonă.”

    De asemenea, a completat antreprenorul, în zona bancară tehnologia creată de Modex  este utilizată pentru a seta un sistem de notificări pe anumite câmpuri. „Spre exemplu, managerul unei agenţii bancare vrea să se asigure că nimeni din echipa lui nu modifică datele de credit, iar dacă se modifică vrea să fie notificat, vrea să vadă cine şi când a făcut modificarea ş.a.m.d. Aşa se poate audita mai bine procesul intern. Practic, tehnologia noastră ajută foarte mult şi în zona de audit pentru că reduce extrem de mult costul şi timpul de auditare al proceselor interne.”
    Per total, ţinta Modex este de a ajunge să realizeze peste 250 de implementări până la finalul acestui an.
    Cât costă însă utilizarea tehnologiei dezvoltate de Modex? „Pentru o companie mică, sumele sunt până în 5.000 dolari/an, iar pentru o companie mare ajung la circa 40-42.000 dolari/an. Pentru companii farma sau bănci sunt deal-uri personalizate pe care le facem, iar costul poate creşte foarte mult. Valorea medie a unui client pentru noi pe an este de 50.000 dolari.”
    Anul trecut, Modex a înregistrat o cifră de afaceri de până în 5 milioane dolari, însă ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 9 milioane dolari.
    „Suntem aproape acolo, încercăm să depăşim acest nivel. Iar previziunile pentru 2021 în planul nostru oficial business sunt de a ajunge la 17 milioane dolari”, a punctat CEO-ul Modex.
    În prezent, Modex are 82 de angajaţi full-time, iar împreună cu colaboratori şi cu partenerii implicaţi part-time, echipa numără 100 de persoane în total. Cea mai mare parte din echipă este în Bucureşti, iar sediul central este la Londra.
    „Anul trecut ne-am deschis un birou în Silicon Valley, iar recent, luna trecută, am deschis şi un mic birou la Washington pe care o să îl extindem având în vedere intrarea noastră pe zona guvernamentală şi pe în zona de cybersecurity cu noii noştri parteneri.”

    Modex
    Ce face? Dezvoltă tehnologii blockchain
    Finanţări atrase până acum: 15 milioane dolari
    Necesar de finanţare: 50 milioane dolari
    Evaluare proiect: 300 milioane dolari
    Venituri 2019: aprox. 5 milioane dolari
    Ţintă de venituri 2020: 9 milioane dolari
    Invitat: Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO Modex

    FinLight
    Ce face? Dezvoltă o platformă fintech ce ajută antreprenorii locali printr-o soluţie simplă de raportare financiară accesibilă complet digital
    Invitat: Alexandru Popescu şi Bogdan Bala, fondatori FinLight 

    Retargeting.biz
    Ce face? Dezvoltă o platformă software pentru automatizarea proceselor de marketing digital pentru magazinele online
    Investiţii totale realizate până acum în proiect: circa 3-4 milioane euro
    Venituri 2019: 6,7 milioane lei
    Ţintă de venituri 2020: 15 milioane lei
    Invitat: Rareş Bănescu, fondator şi CEO Retargeting.biz

    On Time Agenda
    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestiunea programărilor pentru furnizorii de servicii
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Rareş Neamţiu, fondator On Time Agenda 

    Teleport
    Ce face? Aplicaţie de carsharing care le permite utilizatorilor să ceară ca un valet să le aducă maşina
    Invitat: Grigore Danciu, fondator Teleport

  • Inedit: Cum se dansează balet cu distanţare socială

    Aceasta este realizată de artistul coregraf Remi Wörtmeyer,  acompaniat de orchestra baletului naţional olandez. Piesa de rezistenţă a actului artistic este reprezentată însă de o costumaţie care include un tutu din denim cu un diametru de trei metri. Potrivit informaţiilor publicate pe operaballet.nl, actul este inspirat de teatrele goale, de artiştii care au rămas fără scenă şi de dansul fiecăruia dintre indivizi pentru a-şi găsi calea spre noua normalitate.

    „Tutuul este cea mai nouă unealtă de distanţare socială. Datorită supradimensionării sale, îi determină pe dansatori să găsească soluţii în navigarea prin oraş, ei trecând şi mişcându-se împreună prin acesta.” Remi Wörtmeyer, coregraf

  • Andreea Strugaru, Kadra: „Dacă ar fi să dau un sfat celor aflaţi la început de drum ar fi acela de a începe”

    Andreea Strugaru este managing partner şi coproprietar al producătorului şi furnizorului de uşi automate de acces Kadra, iar profilul său a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business, realizat de Business MAGAZIN. 

    „Pentru Kadra, anul 2019 a însemnat un an al marilor transformări. Compania şi-a schimbat modelul de business şi identitatea de brand, integrând toate diviziile de activitate într-un singur proces de business, pentru o funcţionare sinergică, oferind clienţilor soluţii integrate de consultanţă, proiectare şi execuţie în ceea ce priveşte soluţiile automatizate de acces în clădiri, spaţii publice sau rezidenţiale. În urma acestui proces, numărul angajaţilor a crescut semnificativ, de la 50 la 90 de persoane”, descrie Andreea Strugaru cele mai recente obiective bifate din rolul actual. Obiectivele pentru anul în curs pentru furnizorul clujean de sisteme automatizate de uşi de acces includ inaugurarea unui nou sediu în Cluj-Napoca, care vizează un depozit central de marfă şi o clădire de birouri, care va găzdui şi un showroom cu soluţiile de automatizare pe care compania le aduce în România. „Continuăm, de asemenea, procesul de transformare organizaţională. Investim continuu în pregătirea managerilor şi în resursa umană. Avem în derulare programe educaţionale pentru angajaţi şi campanii de recrutare nu doar a unor specialişti, cât şi a unor oameni ce-şi doresc să crească în cadrul companiei noastre.” În opinia Andreei Strugaru, echilibrul între viaţa personală şi profesională nu este deloc un mit. „Cine face din asta un obiectiv are de muncit susţinut. Este nevoie de o setare conştientă a priorităţilor, de planificare şi organizare a tuturor activităţilor. Evident că acest echilibru nu are cum să fie perfect, dar, când tragi linie, important e să fii împăcat cu deciziile luate şi cu ceea ce ai făcut.”

  • Cine sunt oamenii care profită de pe urma încălzirii globale şi îşi construiesc afaceri de miliarde

    Încălzirea globală pare să aibă şi câştigătorii ei: primii dintre cei care au decis să investească în soluţii de sustenabilitate şi energie regenerabilă au ajuns deja să conducă imperii verzi de miliarde de dolari.

    Patru persoane din spatele unui furnizor chinez gigant de baterii pentru autovehicule electrice au o avere combinată de 17 miliarde de dolari, un australian a construit o avere de 7 miliarde de dolari doar din reciclare, iar o companie de transport auto care foloseşte hidrogenul drept combustibil generează de asemenea miliarde – acestea sunt doar câteva dintre imperiile care s-au dezvoltat pe seama soluţiilor de sustenabilitate de care din ce în ce mai multe companii au nevoie, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Cu o avere netă totală de 61 de miliarde de dolari la finalul lui 2019 – de aproximativ trei ori mai mare decât capitalizarea firmei de servicii petroliere Halliburton – primii miliardari care şi-au construit averile din energia verde şi soluţiile de sustenabilitate reprezintă reprezintă avangarda superbogaţilor care luptă împotriva încălzirii globale, scrie Bloomberg.

    Lista alcătuită de jurnaliştii de la Bloomberg descrie diversitatea economiei verzi şi include nume cunoscute precum cel al lui Elon Musk, până la fondatori mai puţin ştiuţi ai unora dintre cele mai mari companii din China.

    Activele generate de o serie de măsuri de sustenabilitate integrate în decizii de investiţii au ajuns la 30.700 de miliarde de dolari la finalul anului 2018, potrivit unui raport publicat de un grup de companii financiare, inclusiv Bloomberg LP (compania-mamă a Bloomberg News).
    Popularitatea investiţiilor verzi este atât de ridicată încât factorii decizionali din Europa stabilesc noi reguli pentru a defini parametrii de creştere ai acestora.

    Orientarea spre investiţiile verzi reprezintă şi o schimbare de paradigmă referitoare la modul în care au fost create primele averi ale lumii, care au dominat secolul al XX-lea. Spre exemplu, amintesc jurnaliştii de la Bloomberg, John D. Rockefeller a devenit primul miliardar din istorie, ca urmare a dezvoltării Standard Oil, iar el a fost urmat de mai multe dinastii construite pe baza unor industrii similare precum Ford şi DuPont.
    Economia care se bazează pe carbon domină însă în continuare. Giganţi din industria petrolului, industriaşi şi producători auto alcătuiesc mai mult de un sfert din cei 500 cei mai bogaţi oameni ai lumii căutaţi de Bloomberg, printre care: producătorul de petrol Harold Hamm, deţinătorul de rafinării Mukesh Ambani şi moştenitoarea imperiului BMW, Susanne Klatten. În continuare cea mai valoroasă companie a lumii este una din industria petrolului: nou-listata Saudi Aramco, ce are o capitalizare de piaţă de 1.800 de miliarde de dolari.

    Emisiile de gaze de seră au crescut cu 1,5% pe an în ultimul deceniu. „Averea verde este foarte dependentă de tehnologii inovatoare, ceea ce înseamnă că aceste averi pot să dispară într-o clipă”, a observat Kingsmill Bond, strateg energetic la Carbon Tracker, un think tank care analizează impactul schimbărilor climatice asupra pieţelor de capital şi investiţiilor în combustibilii fosili. „Oameni care îşi croiesc cu succes noi nişe în această nouă economie vor fi proprietarii averilor din viitor”, spune ea în articolul publicat de Bloomberg.

    Un exemplu în acest sens este Mário Araripe, un om de afaceri brazilian care şi-a construit o avere în domeniul imobiliarelor după ce a fost convins de promisiunea energiei eoliene: „Imnul naţional al Braziliei spune că ţara este un gigant datorită propriei naturi. Oamenii au crezut mereu că aceasta se referă la aur sau la alte comori ascunde, dar eu nu cred asta, cred că este vântul”, a spus el în 2017.
    Afacerile sustenabile ar putea să înflorească şi mai mult prin prisma capitalului pe care îl atrag – în special prin family offices-urile super-bogaţilor – care fac sustenabilitatea un element-cheie în strategiile lor. TCI Fund Management, fondul de management condus de Christopher Hohn, a avertizat recent companiile din portofoliul lui că e momentul să ia măsuri legate de acţiunile climatice sau să îşi diversifice riscurile. 

    1. Zeng Yuqun (foto), Huang Shilin, Pei Zhenhua, Li Ping
    CATL China
    Avere netă: 16,7 mld. dolari
    Avere netă rezultată:16,7 mld. dolari

    CATL este producătorul principal de baterii electrice al Chinei, care furniează piese pentru companii precum Daimler, Toyota, BMW şi Volvo. Compania a fost înfiinţată în 2011. Este estimat ca piaţa globală a maşinilor electrice să crească până la 500 de miliarde de dolari până în 2050. Acţiunile CATL au crescut de patru ori de la listarea companiei, în iunie 2018.

    2. Elon Musk
    Tesla, Statele Unite
    Avere netă: 27,6 mld. dolari  
    Avere netă rezultată: 14,6 mld. dolari

    Elon Musk deţine aproximativ o cincime din producătorul de maşini electrice Tesla. Este CEO al companiei cu sediul central în Palo Alto care furnizează şi sisteme
    de energie solară. Gigafactory 1, parte din grupul Tesla, de pildă, este producătorul principal de baterii electrice la nivel mondial. 

    3. Aloys Wobben
    Enercon
    Germania
    Avere netă: 7,3 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 7,3 mld. dolari

    Enercon este una dintre cele mai mari companii producătoare de energie eoliană ale lumii, cu un procent de 6% din piaţa globală de instalaţii eoliene onshore în 2018, potrivit datelor de pe site-ul companiei citate de Bloomberg. Compania a instalat 54% din turbinele eoliene noi ale Germaniei în 2018, dar s-a confruntat recent şi cu turbulenţe. 

    4. Anthony Pratt
    Pratt Industries
    Australia
    Avere netă: 6,8 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 6,8 mld. dolari

    Pratt conduce afacerea familiei înfiinţată încă din 1948, pe care o reorientat-o înspre sisteme de împachetare şi producţie de hârtie 100% reciclată. El este omul de afaceri din spatele companiei cu sediul central în Melbourne Visy Industries şi al Pratt Industries, care este cea mai mare companie privată de reciclare de hârtie şi de elemente de împachetare. 

    5. Li Zhenguo (foto),
    Li Chunan, Li Xiyan
    Longi
    China
    Avere netă: 3,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 3,4 mld. dolari

    Longi Green Energy Technology este cel mai mare producător de panouri solare fotovoltaice monocristaline. Fondată în 2000, compania furnizează mai mult de 300 gigawaţi din energia solară, reprezentând un sfert din cererea globală. Compania are o capitalizare de piaţă de 16 miliarde de dolari. 

    6. Jose Manuel Entrecanales
    Acciona
    Spania
    Avere netă: 4,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Acciona reuneşte mai multe afaceri din domeniul energiei verzi – eoliană, solară, fotovoltaică, hidroelectrică, biomasă şi termală – cu scopul de a produce electricitate pentru mai mult de 6 milioane de locuinţe. Omul de afaceri Entrecanales a diversificat afacerile din construcţii create de bunicul său
    orientându-se spre energie regenerabilă în 2004, după ce a preluat rolul de preşedinte al companiei. Divizia de energie a grupului a generat mai mult de 60% din veniturile acestuia în 2018. 

    7. Lin Jianhua
    Hangzhou Firs Applied Material
    China
    Avere netă: 2,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Fondată în 2003, compania Hangzhou First Applied Material produce mai ales piese pentru paneluri solare, generând mai mult de jumătate din piaţa globală, potrivit site-ului companiei. Aceasta are o capitalizare de piaţă de 3,7 miliarde de dolari. 

    8. Wang Chuanfu
    BYD
    China
    Avere netă: 4,2 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Wang Chuanfy a pus bazele BYD în 1995, iar acum compania este cel mai mare producător de vehicule electrice din China, cu venituri de 122 de miliarde de yuani
    (18 miliarde de dolari) în 2018. Afacerea converteşte flota Shenzenului de autobuze, taxiuri şi camioane la autovehicule electrice. 

    9. Somphote Ahunai
    Energy Absolute
    Thailanda
    Avere netă: 2,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Somphote Ahunai a început compania Energy Absolute în 2006 pentru a produce ulei de palmier. Şi-au extins apoi afacerile la producţia de biodiesel şi apoi au trecut la energie regenerabilă în 2011. A introdus Mine Mobility, primul vehicul electric creat şi produs în ţară. 

    10. Trevor Milton
    Nikola Motor
    Statele Unite
    Avere netă: 1,3 mld. dolari
    Avere netă rezultată:1,3 mld. dolari

    Start-up-ul american Nikola Motor dezvolă autocamioane alimentate cu hidrogen ale căror costuri cu combustibilii vor scădea cu între
    20 şi 30%. Tehnologia foloseşte energia solară pentru a face hidroliza apei şi foloseşte celulele de hidrogen rezultate drept combustibil. 

  • Ce parteneriate încheie companiile pe fondul pandemiei de coronavirus

    Edenred România a accelerat, în ultimele 3 luni, digitalizarea portofoliului de soluţii pe care le oferă, în special pentru a adapta experienţa de utilizare a utilizatorilor la noul context depiaţă. „Restricţiile impuse de autorităţi în pandemia de COVID-19 au creat premisele unei dezvoltări rapide în direcţia digitalizării spre 100% a portofoliului de soluţii Edenred şi a extinderii în noi direcţii”, spun reprezentanţii companiei

    Primul parteneriat a fost încheiat cu platforma Booking.com, prin acest pas facilitându-se  rezervarea vacanţelor direct în platformă şi plata cu cardurile Edenred Vacanţă la unităţile de cazare din reţeaua de parteneri Edenred.

    De asemenea, compania a activat serviciul Apple Pay pentru utilizatorii Edenred Vacanţă şi Edenred Cadou. Compania se află, de asemenea, în faza finală de testare a unei soluţii proprii de plată,  care va fi accesibilă curând şi utilizatorilor de Android.

    Edenred România este totodată primul emitent ce va oferi posibilitatea de plată online cu cardul de masă într-o platformă de food delivery. Proiectul este în faza de implementare, iar, în curând, beneficiarii soluţiei Edenred Ticket Restaurant vor putea utiliza cardurile în platforma Tazz by eMAG, pentru a achita online masa de prânz comandată la birou sau acasă, de la sute de restaurante care livrează, în prezent, în 21 de oraşe din ţară.

    Edenred a intrat în parteneriat cu şi cu NETOPIA Payments, cel mai mare procesator de plăţi electronice din România. Astfel, utilizatorilor Edenred Ticket Restaurant şi Edenred Vacanţă le este facilitat accesul la toate restaurantele şi agenţiile de turism partenere Edenred cu prezenţă în online, într-un moment în care segmentul HORECA a făcut tranziţia înspre e-commerce, precum multe alte industrii.

     

  • Cine este executivul care a condus un business în Congo, iar apoi a venit în România. Conduce în continuare un business cu zeci de mii de clienţi români

    Printre realizările din anul precedent, Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România, enumeră faptul că Vodafone a fost „primul operator de pe piaţă, şi printre primii din Europa, care a lansat o reţea 5G şi primele servicii comerciale 5G, în primăvara anului trecut”, dar şi achiziţia UPC, cu care businessul va fuziona la sfârşitul lunii acesteia. „Integrarea dintre cele două companii va fi realizată progresiv şi va fi proiectul nostru major în următoarea perioadă”, notează executivul. În 2020 Murielle Lorilloux spune că priorităţile companiei sunt şi educaţia, digitalizarea, sănătatea şi un comportament responsabil faţă de planetă. „Vom continua să punem accentul pe inovaţie şi convergenţă. Ne propunem să continuăm să fim lideri în inovaţie, venind cu noi tehnologii şi soluţii, precum 5G sau soluţii IoT pentru companii. 

    Deşi spune că, în mod cert, există stiluri diferite de leadership, Murielle Lorilloux crede că ingredientele succesului sunt aceleaşi pentru orice lider – femeie sau bărbat. „În mediul de business, ceea ce contează, până la urmă, sunt abilităţile profesionale, încrederea, respectul reciproc.”

    În opinia sa, echilibrul între viaţa personală şi profesională poate fi în egală măsură un mit sau un obiectiv în funcţie de cum îl abordează fiecare. „Cred că totul se reduce la disciplină şi la stabilirea unor limite clare şi respectarea acestora. Pentru mine, este cel mai mare motiv de mândrie faptul că am reuşit până acum să gestionez cu echilibrul necesar atât viaţa personală, cât şi pe cea profesională, cu alegeri puternice şi compromisuri, rezultând per ansamblu un parcurs de viaţă fericit.”

    Murielle Lorilloux este de părere că, pentru a avea o carieră de succes care să ofere şi satisfacţii, „este important să-ţi cunoşti valorile şi să nu te abaţi de la ele, să ştii ce te pasionează, ce îţi provoacă entuziasmul, curiozitatea, ce te face să-ţi doreşti să mergi mai departe.”

    Profilul său a fost inclus recent în anuarul „105 Cele mai puternice femei din  business”, realizat de Business MAGAZIN.

  • Omnicredit, fintech-ul care oferă soluţii de factoring şi microfinanţare online, a acordat împrumuturi de peste 12 mil. euro în primul an de la lansare

    Fintech-ul Omnicredit, lansat în România anul trecut şi care oferă soluţii online de factoring şi microfinanţare de până la 35.000 de lei pentru antreprenorii locali, a acordat finanţări în valoare totală de 12 mil. euro în perioada iunie 2019-iunie 2020, după ce platforma a înregistrat aproximativ 4.500 de cereri de finanţare pe toate cele trei categorii de produse oferite, respectiv microcredite, factoring şi scontare, din care a aprobat peste 1.500.

    Potrivit datelor companiei, profilul companiilor care apelează la soluţii de microfinanţare s-a modificat substanţial în urma apariţiei crizei generată de pandemia de COVID-19. Astfel, dacă înainte majoritatea clienţilor care apelau la finanţări aveau businessuri în producţie, construcţii, comerţ, PR, afaceri din agricultură şi inginerie, din februarie, când au început să se simtă primele efecte ale crizei, au apărut clienţi cu afaceri preponderent în panificaţie, retail online de îmbrăcăminte şi încălţăminte sau transporturi rutiere de mărfuri.

    În funcţie de segmentele de business, media finanţărilor acordate sub formă de factoring a fost de circa 10.000 de lei pe cerere, în timp ce microcreditele acordate se situează, în medie, în jurul a 35.000 de lei.

    În cazul produselor de factoring şi scontare, timpul mediu de aşteptare al clientului a fost de aproximativ 4 ore de la momentul în care cererea este completă, în vreme ce durata medie de aprobare a unui microcredit a fost de aproximativ 24 de ore.

     „În prezent, din punctul de vedere al volumului finanţat ponderea pe segmente este de aproximativ 80% factoring şi scontare şi 20% microcreditare, ceea ce nu este deloc surprinzător, având în vedere că avantajul factoringului este că nu îndatorează firma, ci doar ajută compania să-şi îmbunătăţească cash-flowul. Remarcăm că fintech, marketplace, crowdfunding, equity crowdfunding – concepte noi de finanţare alternativă, sunt tot mai des folosite şi de micii antreprenori români”, explică Elisa Rusu, CEO şi fondator Omnicredit.

     

  • Decorativ de te urci pe pereţi

    În această categorie se înscriu nişte piese de mobilier elegante, suspendate, care pot fi folosite şi drept locuri de joacă şi explorare pentru pisici. Aceste piese de mobilier realizate de Cats Mode se prezintă sub forma unor rafturi suspendate de formă hexagonală confecţionate din placaj de mesteacăn sau plexiglas care le permit pisicilor să se joace şi să se odihnească sau să supravegheze încăperile de la înălţime şi pot fi aranjate pe perete cum doreşte proprietarul. În completarea lor vin nişte cutii icosaedrice ce pot fi folosite ca elemente decorative pe podea de către oameni şi ca paturi de către pisici.

  • Congo în modă

    Prezentarea ultimei colecţiei a brandului său, Hanifa, s-a făcut pe Instagram, articolele vestimentare incluse în Pink Label Congo Collection părând a defila singure pe ecran. Niciun element al colecţiei nu a fost filmat pe un manechin uman şi apoi editat pe computer, ci a fost creat în totalitate digital, după cum afirmă Anifa Mvuemba, scrie CNN. Toate articolele reprezintă ţara de origine de a creatoarei, Congo, şi se doresc a fi o formă de protest la condiţiile de muncă din minele ţării, de unde provine mai bine de 60 la sută din producţia de cobalt a lumii, afirmă aceasta. 

  • Turismul, la reanimare

    În 2019, Eturia a înregistrat o cifră de afaceri de 12 milioane de euro, iar în primele două luni din 2020, în ciuda situaţiei impuse de apariţia COVID-19, am avut rezultate similare cu cele înregistrate anul trecut şi am încheiat primele două luni cu o creştere de 7% comparativ cu 2019. Începând cu luna martie însă, vânzările de pachete noi de vacanţă au îngheţat aproape complet. Vorbim de o scădere de circa 70% faţă de anul trecut”, spune Sorin Stoica, CEO al agenţiei de turism Eturia.
    Având în vedere faptul că întregul domeniu al turismului este pus „pe hold” de la declararea pandemiei, adaugă executivul, în toată industria a fost adoptată o politică de amânare a vacanţelor, şi nu de anulare a acestora. „Atât companiile aeriene, cât şi partenerii noştri locali oferă posibilitatea de a schimba datele de călătorie sau de a primi vouchere de călătorie cu valabilitate de 1 sau 2 ani. La rândul nostru am oferit clienţilor opţiunea de a alege între a modifica datele de călătorie sau a primi un voucher valoric valabil timp de 2 ani. Cei mai mulţi dintre turişti au optat însă pentru alegerea unei noi perioade pentru vacanţa lor.”
    Potrivit estimărilor lui, sectorul de turism va înregistra anul acesta o scădere de 40-50% faţă de cifrele anului 2019. „În 2021 acest trend va continua, însă pe un scenariu mai optimist, cu o diminuare de 20 – 30% comparativ cu 2019. Cel mai devreme se vor atinge ciferele din 2019 în a doua parte a anului 2022.” În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, estimările sale prevăd o scădere de numai 25% faţă de 2019 a cifrei de afaceri şi o revenire la nivelul anului trecut în 2021.
    La debutul crizei, echipa Eturia număra 60 de angajaţi, care îşi desfăşurau activitatea în cele trei sedii din Bucureşti, Piatra Neamţ şi Cluj. „La fel ca alte firme care activează în domeniul turistic, am ales în această perioadă să apelăm la măsuri de tipul reducerilor salariale şi am fost nevoiţi din păcate să trimitem o parte din personal în şomaj tehnnic. În acelaşi timp, pentru angajaţii noştri am intensificat programele de training şi learning.”
    Benzină vs. bilet de avion
    Pentru acest an, înainte ca situaţia din piaţă să devină critică, clienţii companiei rezervaseră prin Eturia peste 500 de vacanţe, acestea fiind acum, în cea mai mare parte, amânate pentru alte perioade începând cu toamna lui 2020. În perioada imediat următoare ridicării restricţiilor, executivul spune că românii vor prefera, probabil, călătorii în România şi în statele unde se poate ajunge cu maşina. Din luna septembrie, se aşteaptă însă la o revenire treptată a destinaţiilor exotice, care îmbină natura şi plaja, precum Kenya, Tanzania, Maldive, Seychelles, Mauritius, Caraibe, Bali sau Sri Lanka. Portofoliul companiei numără peste 100 de destinaţii, iar Stoica spune că planurile de extindere sunt strâns legate de dezvoltarea tehnologică care le va permite să vândă produsele Eturia la nivel global. Potrivit lui, „clienţii Eturia caută diversitate, caută să revină în anumite destinaţii şi să le descopere în alt fel: gastronomic, adventure, cultural, istoric, spiritual. Sunt persoane atente la detalii, mai pretenţioase, doritoare să fie ascultate şi să primească o soluţie de vacanţă personalizată conform profilului şi dorinţelor lor. Dacă ar fi să îi definim, sunt persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 80 de ani, cu venituri medii şi peste medie, antreprenori, corporatişti, persoane cu profesii liberale”.

    Barca de salvare, la stat
    În opinia executivului, jucătorii din turism nu au prea multe soluţii la care pot apela pentru a-şi recupera pierderile suferite şi, cu siguranţă, mulţi riscă acum falimentul. „În afară de suportul acordat până acum de guvern şi de alte măsuri de care se discută, pierderile sunt marcate deja. Recuperarea va fi lentă şi de durată. Am observat mai mult ca niciodată că fiecare măsură oficială, din partea autorităţilor, ajută. Ideal ar fi ca în această perioadă să se renunţe la birocraţie, adică măsurile care se iau să fie mai uşor de aplicat şi să nu necesite atât de multe hârtii. Recomandarea mea rămâne aceea de a se încerca salvarea locurilor de muncă. Asta înseamnă finanţare pentru companiile din turism şi alte sectoare afectate cu credite garantate 100% de guvern, precum şi reducerea sau renunţarea la taxe pentru o perioadă de minimum şase luni. Bineînţeles, se poate face asta selectiv, cu un procent din contribuţiile plătite în ultimii trei ani. Astfel statul ar face o investiţie în firmele care au contribuit şi au şanse să contribuie în continuare.”
    În legătură cu o eventuală reconversie a activităţii, Stoica spune: „Ceea ce facem noi în această perioadă este să dezvoltăm tehnologia şi apoi să folosim tehnologia pentru a vinde produsele noastre şi pe alte pieţe. Ne uităm în principal la extinderea gamei de produse şi a pieţelor de desfacere. Luăm în calcul însă şi câteva noi direcţii de business, în special în zona de tehnologie de travel şi marketing.”
    Sfatul său pentru jucătorii din turism în această perioadă este, în primul rând, să rămână pozitivi, să folosească această perioadă pentru dezvoltarea oamenilor, dezvoltarea tehnologică şi diversificarea gamei de produse, să simplifice procesele de lucru, să devină mai flexibili şi să elimine orice mecanisme care ar putea îngreuna luarea deciziilor în timp scurt. „Nu cred că această criză este ceva ce ar fi putut fi prevăzut. Dacă dintr-o criză economică sau financiară sunt multe de învăţat, de aici putem învăţa, poate, doar că trebuie să fim pregătiţi oricând pentru o turnură bruscă a evenimentelor, să avem pregătite alternative de diversificare a businessului şi să avem mereu rezerve financiare pentru a putea plăti cheltuielile de funcţionare pentru câteva luni, chiar dacă nu încasăm nimic”, concluzionează executivul.

    Cu gândul la Africa
    Deşi activitatea companiei a fost, momentan, oprită parţial, executivul spune că în agenda sa zilnică nu au apărut schimbări mari. „Dimineţile îmi acord timp pentru câteva exerciţii fizice, citit şi meditaţie, apoi ne bucurăm de privilegiul de a lua micul dejun în familie. Începând cu ora 9:00 lucrez ca şi până acum: particip la conferinţe, întâlniri online, traininguri. După ora 18:00 facem o plimbare în familie în jurul blocului, apoi luăm cina, şi după urmează programul de seară care diferă de la o zi la zi. Avem seri în care citim, seri în care ne uităm la un film sau jucăm diverse jocuri în familie.” Sorin Stoica spune că prima destinaţie pe care o va vizita după încheierea acestei perioade este Kenya.

    Pandemia, de cinci ori mai rea decât criza financiară precedentă

    Potrivit World Travel & Tourism Council, sectorul de travel & tourism (călătorii şi turism) a creat, în ultimii cinci ani, unul din patru noi locuri de muncă la nivel mondial, iar anul trecut a sprijinit crearea a 330 de milioane de joburi (unul din zece locuri de muncă pe plan global). Anul acesta însă, ca urmare a pandemiei, sectorul a pierdut 30% din forţa de muncă la nivel global (100,8 milioane de joburi), rata de şomaj globală provenită din turism fiind de 2,9%, arată datele colectate de WTTC alături de compania de prognoză a datelor Oxford Economics până pe 20 aprilie 2020. În ceea ce priveşte evoluţia sa, industria turismului a înregistrat în 2019 o creştere de 3,5%, depăşind creşterea economiei globale (2,5%) pentru al nouălea an consecutiv, generând 10,3% din PIB-ul global – echivalentul a 8,9 trilioane de dolari. În schimb, în noul context de piaţă, veniturile globale din turism au scăzut cu o treime – 2,7 trilioane de dolari. Aceleaşi date menţionează că impactul pandemiei asupra industriei este de cinci ori mai puternic decât cel avut de criza financiară din 2008.