BusinessMagazin

Tag: Sibiu

  • Oraşul din România unde puteţi plăti cu cardul chiar şi legumele din piaţă

     
     
    Piaţa Cibin din Sibiu este prima din România, unde plata pentru legume şi fructe poate fi făcută şi cu cardul bancar. 30 de tarabe, inclusiv în hala de lactate, au fost dotate cu aparate POS, operaţionale din această dimineaţă.
     
    Sistemul de plată cu cardul la piaţă va fi implementat în marile oraşe începând de anul viitor.
     
    Proiectul este dezvoltat de Mastercard şi Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România (AAPR), în parteneriat cu Patria Bank, şi beneficiază de susţinerea Primăriei Sibiu şi a Regiunii Gastronomice Europene Sibiu 2019.
     
    Iniţiativa vine după ce un studiu de piaţă comandat de Mastercard a arătat că nouă din zece adulţi care locuiesc la oraş deţin un card bancar şi fac plăţi cu cardul, în medie, de două ori pe săptămână.
     
    Unul dintre scopurile iniţiativei este identificarea numitorului comun între fenomenul “eat local” şi tendinţa în creştere a practicării unui stil de viaţă sănătos, axat pe o alimentaţie
    bogată în fructe şi legume. Studiile europene arată că România este pe ultimul loc la consumul de fructe şi legume proaspete.
     
    Primăria Sibiu a susţinut iniţiativa, prin rularea a două spoturi în română şi engleză în transportul în comun din Sibiu, pentru informarea localnicilor şi a turiştilor aflaţi în număr mare în aceste zile în Regiunea Gastronomică Europeană Sibiu.
     
    Programul pilot se va desfăşura până în luna octombrie în Sibiu, numărul de tarabe dotate cu POS-uri urmând să ajungă la o sută, pe parcursul verii. Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România îşi propune să extindă iniţiativa şi în alte oraşe. AAPR reuneşte aproximativ 260 de pieţe, cu peste 12.000 de tarabe, din 34 de administraţii locale.

     

  • Tactica lui Dăncilă, absentă de la Summitul de la Sibiu. Premierul îi transferă lui Iohannis două teme grele în relaţia cu UE

    „România găzduieşte la Sibiu Summitul, un eveniment important atat pentru ţara noastra cât şi pentru viitorul guvernului european. Guvernul României, miniştri PSD şi ALDE au dovedit în toate evenimentele organizate în mandatul Preşedinţiei rotative că promovează interesele României şi că au capacitatea să propună soluţii cu statele membre. Am încercat să construiesc o relaţie normală pentru beneficiul românilor. Acest lucru a fost un gest de normalitate.

    Văd că în realitate interesul electoral al preşedintelui Ioahnnis e cel care contează. Îi solicit domnului preşedinte Iohannis să ceară aderarea la Spaţiul Schegen şi încetarea MCV pentru ţara noastră, deoarece că orice reuniune trebuie să aibă rezultate concrete pentru cetăţeni. În acest Summit trebuie să se regăsească şi interesele României şi ale românilor”, a afirmat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de miercuri a Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuters, Bloomberg, Le Monde, Wall Street Journal acoperă mediatic Summitul de la Sibiu, unul dintre cele mai importante evenimente politice la nivel european

    Având în vedere interesul foarte mare acordat Summitului Uniunii Europene de la Sibiu şi prezenţa şefilor de stat din 27 de state membre care vor discuta despre viitorul Uniunii, sunt aşteptaţi la reuniune sute de jurnalişti din toate ţările UE şi nu numai.

    În calitate de reprezentanţi oficiali ai mass-media din statele membre, toate agenţiile naţionale de presă sunt aşteptate la Sibiu să relateze despre evenimentul care îi aduce laolaltă pe liderii europeni.

    Printre reprezentanţii mass-media străină se numără agenţia franceză AFP, agenţia spaniolă EFE, agenţia austriacă APA şi cea germană DPA. De asemenea, vor fi prezenţi corespondenţi ai agenţiilor internaţionale Reuters, Associated Press (AP) şi Bloomberg.

    Presa belgiană din Capitala instituţională a Uniunii Europene va fi reprezentată de publicaţiile De Standard, Le Soir, VRT TV.

    Totodată, nu vor lipsi jurnaliştii şi reporterii redacţiilor Politico, Le Monde, Wall Street Journal şi The Economist, care acordă în mod curent atenţia problemelor înscrise pe agenda politică europeană.

    În ceea ce priveşte mass-media din România, toate televiziunile şi publicaţiile de presă scrisă care acoperă subiectele politice la nivel naţional vor avea reprezentanţi la Sibiu pe 8 şi 9 mai. Acestea vor acoperi evenimentele şi discuţiile politice din Sibiu care se vor centra în jurul Summitului de pe 9 mai.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Reuters, Bloomberg, Le Monde, Wall Street Journal acoperă mediatic Summitul de la Sibiu, unul dintre cele mai importante evenimente politice la nivel european

    Având în vedere interesul foarte mare acordat Summitului Uniunii Europene de la Sibiu şi prezenţa şefilor de stat din 27 de state membre care vor discuta despre viitorul Uniunii, sunt aşteptaţi la reuniune sute de jurnalişti din toate ţările UE şi nu numai.

    În calitate de reprezentanţi oficiali ai mass-media din statele membre, toate agenţiile naţionale de presă sunt aşteptate la Sibiu să relateze despre evenimentul care îi aduce laolaltă pe liderii europeni.

    Printre reprezentanţii mass-media străină se numără agenţia franceză AFP, agenţia spaniolă EFE, agenţia austriacă APA şi cea germană DPA. De asemenea, vor fi prezenţi corespondenţi ai agenţiilor internaţionale Reuters, Associated Press (AP) şi Bloomberg.

    Presa belgiană din Capitala instituţională a Uniunii Europene va fi reprezentată de publicaţiile De Standard, Le Soir, VRT TV.

    Totodată, nu vor lipsi jurnaliştii şi reporterii redacţiilor Politico, Le Monde, Wall Street Journal şi The Economist, care acordă în mod curent atenţia problemelor înscrise pe agenda politică europeană.

    În ceea ce priveşte mass-media din România, toate televiziunile şi publicaţiile de presă scrisă care acoperă subiectele politice la nivel naţional vor avea reprezentanţi la Sibiu pe 8 şi 9 mai. Acestea vor acoperi evenimentele şi discuţiile politice din Sibiu care se vor centra în jurul Summitului de pe 9 mai.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Se fac 9 tunele de 5 km pe cea mai frumoasă autostradă din România

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat, în noul Sistem Electronic de Achiziţii Publice (SICAP), două anunţuri de intenţie privind atribuirea lucrărilor de proiectare şi execuţie a unor secţiuni totalizând 68 de kilometri din Autostrada Sibiu-Piteşti.

    Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.

    Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).

    „Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.

    Al doilea anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (km 44+500 – km 81+900)”.

     
     
     
     
     

  • Ce spune Ministrul Transporturilor, despre tronsonul Sibiu-Boiţa

    „Orice firmă după decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.) se poate duce mai departe în instanţă, dar noi semnăm contractele ca să putem avansa cu lucrările de execuţie pe acele proiecte. Modificările vizează şi valoarea despăgubirilor şi cum se vor percepe aceste despăgubiri, anume nu din valoarea investiţiei cum era până acum, ci din profitul pe care îl declară firma respectivă la lucrările la care vine să participe la licitaţie. Vizează accelerarea lucrărilor. În nicio formă nu se blochează proiectul. Săptămâna viitoare se va da raportul”, a declarat ministrul Răzvan Cuc.

     
    El a adăugat că modificările Legii achiziţiei nu vor bloca contestaţiile firmelor.
     
    „Ţinem cont şi nu blocăm dreptul la contestaţie al niciunei firme sau ONG. În urmă cu două săptămâni a fost atacat şi contestat Sibiu-Piteşti de către trei persoane fizice, pe motiv că nu avem destule pasaje prevăzute pentru acele mamifere mari şi că nu s-au făcut destule cercetări pentru existenţa liliecilor în zonă. Presupun că sunt ONG”, a mai spus Cuc.
     
    Ministrul Transporturilor a afirmat că va discuta cu firma care a contestat luni începerea lucrărilor pe tronsonul Sibiu-Boiţa, susţinând că nu mai tolerează „contestatarii de meserie”. Contractul ar fi trebuit semnat duminică.
     
    „Este vorba despre lotul Sibiu-Boiţa. S-a depus în cursul zilei de ieri, am fost şi eu informat despre această contestaţie. O să am o discuţie împreună cu domnul Neaga şi cu o comisie de la CNAIR cu firma care a depus această contestaţie, să văd şi eu motivele pentru care a depus. Nu mai tolerez aceşti contestatari de meserie care au arătat că de-a lungul vremurilor nu au excelat în implementarea proiectelor. E o firmă care a participat la licitaţie pentru acest proiect. Îşi doresc să blocheze”, a conchis Cuc.
     

  • Avionul cu premierul Viorica Dăncilă a aterizat de urgenţă la Sibiu

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Aeroportului Internaţional Sibiu, Alexandra Păcuraru, decizia aterizării de urgenţă i-a aparţinut pilotului avionului.

    „În cursul serii de 24.01.2019, un zbor charter care avea la bord premierul României a aterizat la Sibiu, decizia de aterizare la Sibiu a fost luată de comandantul aeronavei”, a spus Păcuraru.

    Premierul Viorica Dăncilă a fost miercuri şi joi la Bruxelles, unde a prezentat priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE.

  • CJ Sibiu a finalizat un proiect european de 73,8 mil. lei pentru închiderea depozitelor necon­forme de deşeuri din judeţ

    În scopul compostării deşeurilor biodegradabile au fost construite două staţii de compostare, la Şura Mică, pentru municipiul Sibiu, cu o capacitate anuală de prelucrare de 15.000 de tone de deşeuri, şi la Târnava, pentru municipiul Mediaş, de 7.000 de tone/an.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.

  • În sfârşit am putea ajunge de la Sibiu la Cluj pe autostradă. Peste 100 km de autostradă ar putea fi inauguraţi în 2019, dacă nu apar noi probleme

    Dacă în 2018 s-au inau­gurat 60 de kilometri de auto­stradă, printre care şi deja fai­mosul „ciot“ de 3,3 km al autostrăzii A3 Bucureşti-Ploieşti, anul acesta ar putea fi inauguraţi 118 km. Din aceştia, 43 km pe A1 Lugoj-Deva, 41 km pe A10 Sebeş-Turda – ceea ce înseamnă că de la Sibiu se va putea merge până la Cluj numai pe autostradă – şi 34 km pe A3 Tg. Mureş-Cluj, între Iernut şi Câmpia Turzii.
     
    Pe de altă parte, loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj-Deva ar fi trebuit finalizate încă din 2016, deci deja se discută de o întârziere de trei ani. Acum, cel mai probabil vor fi gata în vara acestui an. Cu toate acestea, va rămâne un tronson de 15 km care nu va fi gata, astfel încât nu se va putea circula de la Sibiu la Nădlac numai pe autostradă, iar acest tronson abia anul acesta va fi scos la licitaţie, problemele fiind legate şi de trecerile pentru animale sălbatice.
     
    Dincolo de autostradă, anul acesta ar trebui finalizată modernizarea a peste 170 km de cale ferată, în condiţiile în care pe nici 4% din reţeaua feroviară existentă nu se poate circula cu 160 km/h. Cei 170 km sunt pe coridorul IV paneuropean, între Sighişoara şi Simeria.