BusinessMagazin

Tag: Senat

  • Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia, cu peste 76% dintre voturi | Senatul şi Ministerul de Externe au semnalat tentative de influenţare din exterior a scrutinului

    UPDATE 05.40: Preşedinţii din Serbia, China, Cuba şi Venezuela l-au felicitat pe Putin pentru victoria din alegeri

    Preşedinţii din Serbia, China, Cuba şi Venezuela l-au felicitat, luni, pe Vladimir Putin pentru victoria înregistrată în cadrul alegerilor prezidenţiale din 18 martie, în urma cărora liderul de la Kremlin a obţinut peste 76% dintre voturile exprimate.

    Preşedintele sârb Aleksandr Vucici a fost primul şef de stat care i-a transmis un mesaj lui Putin. Recent, Vucici a anunţat că Serbia va păstra legături strânse cu Rusia şi nu va impune niciodată sancţiuni împotriva Moscovei, chiar dacă negociază aderarea la Uniunea Europeană.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • ATENŢIE! Senatul a decis: Ce nu mai aveţi voie să faceţi de acum în locuinţă

    Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, iniţiată de parlamentari USR, mai prevede introducerea în sarcina agentului constatator a obligaţiei de a măsura nivelul zgomotului cu ajutorul unui sonometru omologat şi verificat metrologic, utilizarea sonometrului în locuinţa reclamantului şi sancţionarea recidivei contravenţionale.
     
    Guvernul a emis un punct de vedere negativ. „Modalitatea de calcul al nivelului de presiune acustică este nepotrivită în contextul în care la apariţia organelor de ordine publică solicitate prin apelul 112, astel de activităţi încetează”, a susţinut reprezentantul Guvernului, în plen.
     
    Astfel, constituie contravenţie tulburarea fără drept a liniştii persoanelor din locuinţe sau din alte imobile cu funcţiuni echivalente locuirii, între orele 7.00-14.00 şi 16-23,00 de către orice persoană, prin depăşirea nivelului de presiune acustică de 35 dB, măsurat în interiorul locuinţei sau a imobilului persoanei vătămate, în camera indicată de aceasta, cu ferestrele închise, ca urmare a producerii de zgomote, larmă, strigăte, ţipete ori alte manifestări similare sau a folosirii oricărui aparat, obiect ori instrument muzical.
     

  • Dobânzile pentru creditele ipotecare şi de consum pot fi plafonate. Senatul a aprobat legea

    Propunerea legislativă, iniţiată se senatorul PNL, Daniel Zamfir, stabileşte regimul dobânzilor penalizatoare în raporturile juridice dintre consumatori şi profesionişti, inclusiv comercianţi, precum şi faptul că dobânda convenţională, atât cea remuneratorie, cât şi cea penalizatoare, plătibilă conform contractului de către consumator, nu poate depăşi cu de 2,5 ori mai mult dobânda de referinţă a Băncii Naţionale.

    Propunerea legislativă prevede că măsurile dispuse se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii.

    Potrivit unui amendament adoptat de Comisia de buget, Comisia economică şi Comisia juridică, „dobânda efectivă anuală privind contractile de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi contractele de credit pentru condumatori, nu poate depăşi: a) de mai mult de 2,5 ori dobânda legală, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare, astfel cum sunt acestea definite de Legea nr.90/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit ipotecar sau imobiliar orice credit contractat de consumatori pe o perioadă mai mare de 10 ani, garantat cu o ipotecă asupra imobilului cumpărat, construit, reabilitat, extins sau consolidat ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui terţ garant; b) 18% pe an, în cazul creditelor de consum; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit de consum orice credit contractat de consumatori care nu îndeplineşte criteriile pentru a fi considerat credit ipotecar sau imobiliar”.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Legea plafonării dobânzilor a primit votul Senatului

    Proiectul, iniţiat de senatorul liberal Daniel Zamfir, n-a avut nici susţinerea şi nici voturile PNL, iar iniţiatorul s-a contrat, în direct, cu Iulian Dumitrescu, liderul de grup al PNL.

    Liderul de grup le-a reproşat iniţiatorilor că “dacă legea se va aplica, atunci vor fi luaţi banii din buzunarele românilor (…)” pentru că s-ar reduce şi dobânzile la depozite. În plus, ar fi favorizate marile companii, în detrimentul IMM-urile, scrie realitatea.net.

    Initiţiatorul proiectului i-a atras atenţia colegului liberal că nu a citit proiectul, pentru că altfel ar fi ştiut că legea nu se aplică IMM-urilor, ci doar persoanelor fizice, potrivit sursei citate.

    Proiectul de lege va ajunge zilele următoare la Camera Deputaţilor, acesta fiind for decizional.

  • Elevii din învăţământul preuniversitar vor beneficia de tarif redus cu 50% pentru transportul local

    Potrivit propunerii iniţiate de parlamentari PSD, elevii din învăţământul preuniversitar acrediat/autorizat vor beneficia de tarif redus cu minimum 50% pentru transportul local în comun şi cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film şi alte menifestări culturale.

    „Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic”, potrivit unui amendament adoptat de Comisia pentru învăţământ din Senat.

    În cazul acestui proiect, Senatul este for decizional.

  • Este oficial: Românii vor avea o nouă zi liberă! Senatul a votat încă o sărbătoare legală

    Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, iniţiat de deputatul UDMR Szabo Odon, care prevede că Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui – să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare.

    „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul UDMR Szabo Odon.

    Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 – Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.

    Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de miercuri.

    Potrivit Codului Muncii, în prezent sunt 14 zile zile de sărbătoare legală şi nelucrătoare. Acestea sunt:

    – 1 şi 2 ianuarie;

    – 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;

    – prima şi a doua zi de Paşti;

    – 1 mai;

    – 1 iunie;

    – prima şi a doua zi de Rusalii;

    – Adormirea Maicii Domnului;

    – 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

    – 1 decembrie;

    – prima şi a doua zi de Crăciun;

    – două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

  • O nouă sărbătoare legală şi nelucrătoare, votată în Senat/Calendarul liberelor legale în 2018

    „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul UDMR Szabo Odon.

    Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 – Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.

    Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea privind declararea „Zilei Independenţei naţionale” pe 10 mai, adoptată tacit de Senat

    Iniţiatorul legii, senatorul ALDE Ion Hadârcă argumentează, în expunerea de motive, că pe 10 mai 1866 principele Carol, care părăsise Castelul Sigmaringen, a ajuns în Bucureşti şi la 10 mai 1877 Camerele reunite ale Parlamentului României au votat Declaraţia de Independenţă a României.

    „Prin adoptarea proiectului de lege propunem ca, la la 140 de ani de la Declararea de către Parlamentul României a independenţei naţionale a României, actualul Parlament să declare ziua de 10 mai drept <<Ziua independenţei naţionale>>”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM, aviz negativ pentru propunerile lui Cătălin Rădulescu pe legile justiţiei

    Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ faţă de propunerile lui Cătălin Rădulescu şi semnate de mai mulţi deputaţi de modificare a legilor justiţiei, potrivit unor surse din cadrul instituţiei.

    „Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora ar trebui să fie numiţi de Senatul României, având în vedere că acesta din urmă exercită un mandat de reprezentativitate dat de popor ca deţinător al suveranităţii naţionale. Propunerea ar trebui să aparţină ministrului Justiţiei, ca reprezentant al ministerului care veghează la respectarea puterii judecătoreşti, ca una dintre cele trei puteri statale fundamentale. De asemenea, este necesar avizul CSM, ca reprezentant al magistraţilor”, se arată în expunerea de motive a propunerii lui Cătălin Rădulescu, de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING NEWS: Proiectul de buget pe anul 2018 a fost adoptat, fiind construit pe o creştere economică de 5,5%

    Proiectul de buget pe anul 2018 a fost votat cu 255 de voturi “pentru” şi 95 de voturi “împotrivă”.

    Potrivit unui comunicat al Executivului, proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

    “Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht”, precizează sursa citată.

    Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari faţă de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăşi nivelul de 200 miliarde euro.

    Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge către bugetul sănătăţii, care va avea o creştere de 17% faţă de 2017, bugetul educaţiei, care va avea o creştere de 16%, şi bugetul alocat investiţiilor, care va avea o creştere de 42%

    Comisiile de buget au adoptat, anterior bugetul Ministerului Finanţelor Publice, hotărând să diminueze cu 5,8 milioane lei cheltuieli de personal şi să aloce 350 de milioane de lei pentru fondul de rezervă pe care aleşii l-au epuizat, iniţial, pentru a suplimenta bugetele altor instituţii.