Suntem în 1924, în timp ce era la închisoare pentru tentativa de răsturnare a puterii la Berăria din Munchen (Muenchen Birkeller). Pe atunci, el cu partidul nazist erau în formare. În cei 5 ani de ispăşire la Landsberg, el a scris Mein Kampf, dar şi o scrisoare către Jakob Ferlin, un reprezentant local al unui aşa-zis dealer Mercedes. Nu vă imaginaţi că un dealer de maşini pe vremea aceea era chiar ca azi, cu maşini în vitrine.
IATĂ AICI SCRISOAREA LUI HITLER DIN ÎNCHISOARE CĂTRE MERCEDES
Suntem în 1924, în timp ce era la închisoare pentru tentativa de răsturnare a puterii la Berăria din Munchen (Muenchen Birkeller). Pe atunci, el cu partidul nazist erau în formare. În cei 5 ani de ispăşire la Landsberg, el a scris Mein Kampf, dar şi o scrisoare către Jakob Ferlin, un reprezentant local al unui aşa-zis dealer Mercedes. Nu vă imaginaţi că un dealer de maşini pe vremea aceea era chiar ca azi, cu maşini în vitrine.
IATĂ AICI SCRISOAREA LUI HITLER DIN ÎNCHISOARE CĂTRE MERCEDES
Dacă nu ştiţi cum să obţineţi o zi liberă, o idee bună ar fi să îi puneţi pe copii să trimită o scrisoare şefului. O fetiţă din Statele Unite a avut însă singură ideea, şi a trimis o scrisoare companiei pentru care tatăl său lucrează. Întâmplător, acea companiei este Google, relatează Business Insider.
Textul scrisorii este următorul:
“Dragă angajator Google,
Poţi să te asiguri că atunci când tata vine la birou, va primi o zi liberă? Poate ar putea să primească liber miercuri. Pentru că tata are liber doar sâmbătă.
De la Katie.
P.S. Este ziua de naştere a lui tata.
P.P.S. E totuşi vara.”
Poate că scrisul fetiţei i-a impresionat pe cei de la Google, dar răspunsul nu a întârziat. În scrisoarea către Katie, Daniel Shiplacoff, senior design manager la Google complimentează munca tatălui său şi îi acordă acestuia o săptămână liberă drept bonus. Pentru că, totuşi, e vară.
“Victor Ponta şi PSD s-au răzbunat pentru anii de critică din partea ziarului România Liberă, utilizând puterile din stat pentru a mă lua în vizor pe mine personal şi afacerile mele. Victor Ponta a fost înfuriat de articolele de presă din România Liberă, care l-au criticat dur pentru ignorarea valorilor democratice. A fost pus la zid de România Liberă pentru exercitarea influenţei asupra unor părţi din sistemul judiciar prin vărul său Robert Cazanciuc, pe care l-a numit Ministrul Justiţiei în 2013. Victor Ponta m-a acuzat public încă din 2013 în mai multe apariţii publice că aş susţine partidele de centru-dreapta şi în mod specific pe adversarul său direct Traian Băsescu. A făcut declaraţii publice defăimătoare împotriva mea, insinuând că l-aş fi finanţat în mod ilegal pe Traian Băsescu. (..)Victor Ponta nu s-a oprit la denigrarea mea publică”, se arată în scrisoarea lăsată de Dan Adamescu.
Omul de afaceri face referire şi la alte afaceri pe care le deţinea, dând exemplul firmei Astra, despre care susţine că ASF a împins-o spre faliment, după ce Victor Ponta l-a numit la şef al autorităţii pe Dan Radu Ruşanu.
“Victor Ponta a renunţat la putere la sfârşitul lui 2015, dar premiul controlării România Liberă a fost ridicat de alţii. Eu sunt sigur că Serviciul de Informaţii Interne din România, SRI, are un rol foarte important în acest proiect de preluare a controlului asupra ziarului. În martie 2014 Victor Ponta l-a felicitat pe Dan Radu Ruşanu de la ASF pentru decizia de a smulge controlul asupra Astra de la mine şi pentru solicitarea insolvenţei ziarului România Liberă. De asemenea, el a început să mă acuze în mod public de delapidarea a sute de milioane de euro din companie, o acuzaţie care nu a fost confirmată niciodată şi care este strigător la cer de eronată. Prin această campanie de defăimare a început să-mi distrugă consecvent reputaţia de om de afaceri onest. A vociferat cu ocazia a numeroase apariţii publice între februarie 2014 şi mai 2014 pentru ca procurorii din România să mă investighez şi să mă pună sub acuzare. În lunile februarie-mai 2014 am fost părăsit şi la nivel personal şi la nivel profesional de cunoştinţele şi prietenii mei. Din ce în ce mai puţini oameni erau dispuşi să se întâlnească cu mine. Mi s-a dat de înţeles de oamenii cu surse în cadrul SRI că mi se pregătea ceva rău, dar nu mi s-a spus ce anume exact. Am primit rapoarte că am devenit o ţintă a lui Ponta, SRI şi DNA şi că am fost pus pe un fel de listă neagră”, se arată în document.
În scrisoarea trimisa prim-ministrului, preşedintele Klaus Iohannis face trimitere la textul Constituţiei.
“Având în vedere prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţia României potrivit cărora Guvernul poate adopta Ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,Constatând faptul că Guvernul a adoptat acest act normativ cu o zi înainte de începerea sesiunii ordinare a Parlamentului, ceea ce pune în discuţie însăşi necesitatea acestui demers, reţinând incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii ce conferă acestei autorităţi, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, competenţa de a aviza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, observând că, în cadrul procesului decizional de adoptare a Ordonanţei de urgenţă menţionate, Consiliul Superior al Magistraturii a fost eliminat, văzând că acest act normativ a fost adoptat şi cu ignorarea opiniilor profesionale exprimate anterior în cadrul sistemului judiciar, luând în considerare efectele profund negative pe care această Ordonanţă de urgenţă le produce asupra funcţionării statului de drept şi, implicit asupra eforturilor depuse de România în domeniul combaterii fenomenului corupţiei şi asigurării integrităţii funcţiei publice, vă solicit abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală”, a scris preşedintele Iohannis în scrisoarea adresată prim-ministrului Grindeanu.
”În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În acelaşi timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente şi credibile, care să explice această reducere a finanţării. În condiţiile în care proiectul Bugetului General Consolidat pentru 2017 prevede o creştere a cheltuielilor totale, faţă de 2016, de aproape 31 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de peste 15% faţă de cheltuielile efectuate în 2016, reducerea bugetelor pentru domeniul securităţii naţionale este nu doar nejustificată, ci total inoportună’‘, se arată în scrisoarea dată publicităţii de Preşedinţie.
Iohannis subliniază că în ceea ce priveşte bugetul destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, ”nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic”.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, i-a trimis o scrisoare lui Dacian Cioloş felicitându-l pentru activitatea sa ca premier al României.
“Acum că aţi încheiat mandatul, pemiteţi-mi să vă felicit pentru munca excelentă pe care a realizat-o guvernul dumneavoastră anul trecut. Aţi asigurat o perioadă de guvernare transparentă, deschisă şi responsabilă fără precedent în istoria recentă a României. Aşteptăm cu nerăbdare continuarea, de către guvernul viitor, a unor iniţiative precum <România Competitivă>, pachetul anti-sărăcie şi reforma în administraţia publică.
Comisia Europeană rămâne partenerul constant şi de nădejde în aceste eforturi, fie prin sprijin financiar, expertiză tehnică sau prin prezenţa pe teren.
Vă doresc numai bine în toate demersurile viitoare.”
Compania Africa Israel Investments, controlată de miliardarul israelian Lev Leviev, a semnat o scrisoare de intenţie neangajantă cu o terţă parte pentru vânzarea întregului proiect de birouri AFI Park din Bucureşti.
Informaţia, preluată de ZF, apare într-un raport de pe bursa de la Tel Aviv.
Conform documentului, compania evaluează proiectul de birouri la 164,5 milioane de euro. „În continuare se va demara un proces de due diligence, care se va încheia cu un acord detaliat în urma căruia se vor cumpăra cele cinci clădiri de birouri în primul trimestru al anului viitor”, reiese din datele prezentate în documentul citat.
Raportul nu oferă informaţii despre numele celor care ar discuta cu acţionarii israelieni o eventuală preluare a proiectului de birouri.
Vânzarea proiectului ar genera un profit după taxare de 14 milioane de dolari (13,2 milioane de euro). Aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie cu un proiect de birouri din România şi prima de peste 100 de milioane de euro din ultimii ani.