BusinessMagazin

Tag: Schengen

  • Tudose, despre Schengen: Va intra Croaţia fluierând şi Bulgaria şi cu noi nici nu vom fi pe ordinea de zi

    Principalii vectori în dosarul aderării României la Spaţiul Schengen sunt preşedintele, premierul, ministrul de Interne, ministrul de Externe, afirmă eurodeputatul PSD Mihai Tudose, fost premier: „Toţi din familia PNL, din familia de dreapta”.

    „O să spun exact ce gândesc şi ce am aflat pe aici. Eu nu cred că se mai poate face nimic şi nu ştiu ce naiba mai negociem, că toată lumea a recunoscut că am îndeplinit toate criteriile tehnice care trebuiau îndeplinite. Eu nu cred că vom fi nici pe ordinea de zi, ţineţi minte ce vă spun”, afirmă la Antena 3 Mihai Tudose.

    El este sceptic cu privire la includerea de ordinea de zi a Consiliului JAI a aderării României la Schengen.

    „Va intra Croaţia fluierând şi Bulgaria şi cu noi nici nu vom fi pe ordinea de zi. Prezenţa noastră pe ordinea de zi va necesita din partea unor state o poziţie argumentată, de ce nu sunt de acord”, adaugă eurudeputatul PSD.

    Tudose a comentat ironic argumentele Austriei: „Ultima dată când m-am uitat pe o hartă nu aveam graniţă cu Austria, poate au ei alte hărţi”.

    „Sunt alte argumente, de ordin politic, economic, pe care nu le pot pune acele state, public, pe masă. Eu sper că data viitoare, că va fi şi o dată viitoare. Acum, o să ziceţi că fac politică, dar principalii vectori, astăzi, când stăm de vorbă, în România sunt preşedintele, premierul, ministrul de Interne, ministrul de Externe. Toţi din familia PNL, din familia de dreapta. Comisia este condusă de dreapta, Parlamentul este condus de dreapta, e familia lor politică. Aşteptăm, poate data viitoare, pe preşedinţia spaniolă, prim-ministrul spaniol fiind social-democrat, să avem mai mult succes”, conchide Tudose.

  • Viena, „capitala economică“ a României, îşi refuză „ţara“ de la admiterea în Schengen. Austria controlează bănci şi asigurători mari în România, 100% din petrol şi 50% din gaz prin OMV Petrom, face sute de milioane de euro din exploatarea pădurilor şi are contracte de miliarde de euro pentru autostrăzi

    Austria este singurul stat membru al Uniunii Europene care se opune azi aderării României la spaţiul Schengen (teritoriul european fără frontiere).

    Votul care necesită o majoritate în Consiliul Justiţie şi afaceri interne (JAI) va fi dat joi 8 decembrie.

    Cum admiterea se face cu votul majorităţii membrilor UE din JAI, vetoul Austriei va face ca cine ştie pentru câtă vreme de aici înainte mii de camioane româneşti să întârzie cu zeci de ore în vămi – ceea ce înseamnă pierderi de zeci de milioane de euro – , ca milioane de călători, turişti sau lucrători în străinătate să aştepte la bariere în vreme ce ar putea trece în Ungaria fără să ştie că au depăşit o graniţă.

    „Aducem piese din Turcia pentru Dacia Piteşti. Camioanele noastre sunt controlate la graniţa externă a UE, la intrarea în Bulgaria. Apoi, din nou la graniţa bulgaro-română. Timp pierdut degeaba şi bani pierduţi“, spunea recent într-o discuţie cu ZF Ion Lixandru, proprietar al Camion Logistic, companie care oferă servicii logistice.

    Austria susţine că motivul de respingere ar fi numărul de emigranţi care trec „ruta balcanică“ prin Bulgaria şi România. Dar nici harta şi nici datele statistice nu indică acest lucru. Pentru că o astfel de „rută“ prin România nu are nicio logică.

    Mediul de afaceri se arată şi el uluit pentru că businessul austriac în România este unul prosper. Firmele austriece din România au avut în 2021 un profit net de 7 mld. lei (1,4 mld. euro). Toate primele zece companii austriece cu investiţii în România au fost în 2021 pe profit, în ciuda crizei.

    OMV Petrom a fost în 2021 cea mai mare companie din România după cifra de afaceri. BCR, deţinută de Ersre, a fost pentru mulţi ani cea mai mare bancă din sistem după active – azi pe locul al doilea, după Banca Transilvania.

    Sunt puţini români care să nu fi auzit de Holzindustrie Schweighofer „care ne fură pădurile“.

    De cealaltă parte, cei 370.000 de turiştii români care merg anual în Austria lasă în hotelurile şi restaurantele austriece 250 de milioane de euro anual, potrivt unei analize a Romanian Businnes Liders.

    Spre deosebire de alţii, Austria nu a mers în China sau în Vietnam pentru expansiune, ci în estul Europei. Aşa a ajuns să dezvolte în România bănci – Volksbank, vândută între timp, subsidiara Raiffeisen sau să controleze BCR. Să cumpere Petrom, să exploateze lemnul.

    Firmele cu acţionari majoritari din Austria, 1.740 la număr, au afaceri de 100 mld. lei (20 mld. euro) în România, profituri nete de 7 mld. lei (1,4 mld. euro), o marjă de peste 7% anual, şi reprezintă cam 5% din cifra de afaceri totală din România, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de platforma de analiza confidas.ro. Austriecii au poziţii importante în resursele de petrol şi gaze (OMV Petrom), în exploatarea lemnului (HS Timber, fosta Holzindustrie şi Egger), dar şi contracte semnificative în construcţia de drumuri şi reabilitarea de căi ferate (Strabag şi Porr). Au companii lideri pe piata zahărului (Agrana), în industria hotelieră (Strabag deţine hotelul de cinci stele Marriott), în logistică (Gebruder Weiss, Schenker Logistics), în vânzarea de maşini (Porsche şi Automobile Bavaria), în producţia de hârtie şi carton (Rondocarton), dar şi în producţia de materiale de construcţii şi în comerţ.

  • Aderarea la Schengen, în impas. Europarlamentar: Austria şi-a exprimat „Nu-ul”

    Aderarea României la Spaţiul Schengen este în impas, deşi mai sunt 4 zile până la „următoarea şansă”, spune europarlamentarul Nicu Ştefănuţă. Acesta atrage atenţia că Austria şi-a exprimat „Nu-ul”, iar Olanda a spus că are nevoie de o decizie parlamentară.

    „În timp ce aţi sărbătorit Ziua Naţională, la Bruxelles a avut loc ceea ce în limbaj diplomatic se numeşte “un non event”. Adică statele membre reunite la nivel de ambasador au indicat că nu au o linie unitară privind Schengen şi aderarea noastră. Mai exact, Austria a exprimat NU-ul, iar Olanda a spus că are nevoie de o decizie parlamentară. Este modul lui Rutte de a spune, ca Pilat din Pont: <mă spăl pe mâini de această decizie>. Croaţia este OK, ei sunt ca şi trecuţi în Schengen. La noi şi la bulgari încă nu e clar, deşi decuplarea unei ţări de alta este posibilă”, spune europarlamentarul român Nicu Ştefănuţă (Renew).

    Acesta spune că în calitate de fost diplomat şi actual europarlamentar se întreabă cum este posibil să nu se ştie atât de târziu de opoziţia Austriei fără să se fi făcut nimic.

    „Şi dacă ştim de ea, cum credem că o convingem? Cu scrisori şi cântecele? Aceste două ţări fac parte din grupul Frugalilor, nu vor să audă cântecele şi chestiuţe siropoase de unitate – pur şi simplu nu-i interesează. Nu îi interesează nici că a fost Ziua noastră Naţională – politica e business şi aspectele acestea sentimentale nu contează, decât dacă sunt complementare pachetului negociat. Dacă ştim ceea ce ştim despre Austria, de ce nu facem mai mult? Croaţii au avut săptămâna trecută o vizită la Krk organizată cu Markus Soeder, prim ministrul Bavariei şi cancelarul austriac Nehammer. Guess what? Croaţii au terminal de LNG şi va circula gazul pentru toată lumea, aşa că i-a co-interesat pe austrieci şi nemţi. <You have to put something on the table> (Trebuie să puneţi ceva pe masă – n.r.) îmi spune un politician important croat. Evident că aşa e. Iar Plenkovic, prim ministrul croat este un “smooth operator”, adică unul care ştie cum să joace jocul diplomatic european. Noi ne-am descurcat destul de bine cu Olanda, i-am adus, le-am dat rapoarte pozitive, a ajutat şi Comisia. Dar Austria pare să fi fost un unghi mort o perioadă mult prea lungă. De ce nu este Guvernul acum la Viena? De ce nu discută direct cu cancelarul, al cărui partid este cel care a declanşat criza – înspăimântat fiind de scăderea în sondaje şi de creşterea FPO. Cum este posibil să nu ştim nimic, să nu se comunice nimic? Cu toţii ştim că România e ţara secretomaniei. Că transparenţa e o iluzie aici. Că mereu există un mare interes cunoscut numai de unii şi că e <pentru binele vostru să nu ştiţi adevărul>. Dar până şi cele mai avansate ţări din lume ştiu că este important să comunici cu cetăţenii tăi. Să nu îi iei de proşti. Să le arăti respectul, să ai încredere că pot gestiona adevărul, oricât de dur ar fi; spune europarlamentarul USR..

    Nicu Ştefănuţă atrage atenţia că mai sunt doar 4 zile până la următoarea şansă. „Vom şti să o fructificăm? Ne mişcăm şi noi mai cu talent?”, se întreabă europarlamentarul.

    În 8 decembrie, la Consiliul JAI s-ar putea da un vot cu privire la aderarea României la Schengen. Până atunci, vineri, 2 decembrie, are loc o întâlnire la nivel de ambasadori au UE la Atena. Şi preşedintele Klaus Iohannis este într-o vizită de lucru la Atena în perioada 2 – 3 decembrie.

  • Cioloş: Amânarea deciziei pe Schengen ar fi riscantă, Suedia va prelua preşedinţia Consiliului UE

    „În continuare, demersurile diplomatice, politice, trebuie să rămână foarte intense până în ultimul moment, pentru că iată, vedem deja şi spectrul amânării unei decizii din decembrie. Eu ştiu că preşedinţia cehă era foarte determinată să respecte dorinţa României de a avea acest subiect pe agendă, însă am mai spus-o şi în alte rânduri, în Consiliu te duci cu un subiect pe agendă, când ştii că poţi să ai o decizie pozitivă, altfel nu prea are sens să-l pui pe agendă, doar ca să demonstrezi că nu există susţinere pentru subiectul respectiv”, afirmă Dacian Cioloş.

    Eurodeputatul Reper precizează că preşedinţia cehă garantase României şi Bulgariei că va pune acest subiect pe agenda din decembrie.

    „Din punctul meu de vedere, e destul de riscant, pentru că din ianuarie încolo, preşedinţia Consiliului UE va fi asigurată de Suedia, unde ştim că există complicaţii politice. Guvernul suedez, care este unul minoritar şi care va funcţiona în calitate de preşedinte al Consiliului va trebui să ţină cont şi de poziţia Opoziţiei din Parlament şi aici cred că în continuare, PSD-ul care are un partid partener în Opoziţia din Suedia şi care s-a exprimat împotriva aderării României la Schengen ar trebui să-şi asume şi politic rezolvarea acestei probleme, înainte de începerea preşedinţiei suedeze, dacă vrem să avem un răspuns pozitiv nu acum în decembrie, ci peste o lună sau două, deci exact în perioada preşedinţiei suedeze”, încheie Cioloş.

    Preşedintele Klaus Iohannis a avansat scenariul unei amânări cu o lună sau două a deciziei privind intrarea României în zona europeană de liberă circulaţie.

  • Ciolacu, către Muraru: Lucrurile importante au fost iniţiate de PSD – UE, NATO, acum Schengen

    „Ştiţi de ce mă bucur? Că toate deciziile mari, toate lucrurile importante care s-au întâmplat în România post-decembristă s-au întâmplat împreună şi mai ales iniţiate de către Partidul Social-Democrat – şi intrerea în Uniunea Europeană, şi intrarea în NATO, şi de această dată întrarea în Spaţiul Schengen”, spune Marcel Ciolacu.

    Reacţia social-democratului vine după ce deputatul PNL Alexandru Muraru a spus că PSD ar trebui să admită că amânarea de până acum a aderării României la Spaţiul Schengen a fost determinată şi de guvernările din perioada 2017-2019, ani absolut catastrofali,

    „Nu mă ascund absolut deloc şi cred că dacă sunt oneşti şi partenerii noştri actuali de guvernare, cei de la PSD, ar trebui să recunoască că amânarea noastră de a intra în Spaţiul Schengen a fost determinată, a fost generată de ceea ce au făcut ei în acei ani absolut catastrofali pentru România, care au însemnat guvernările din perioada 2017-2019”, spune la RFI deputatul PNL Alexandru Muraru.

  • Mesajul lui Simonis pentru suedezii care nu vor România în Schengen: Noi am ratificat tratatul de aderare la NATO

    România a fost între primele ţări careau ratificat aderarea Suediei la NATO, le spune social-democratul Alfred Simonis social-democraţilor suedezi care se opun aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen.

    România are de convins, mai nou, nu doar Ţările de Jos (Olanda), ci aparent şi Suedia să o accepte în Spaţiul Schengen. Guvernul suedez minoritar e susţinut în Parlament inclusiv de social-democraţi, care s-ar opune aderării României la zona europeană de liberă circulaţie.

    Liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, spune la RFI că „România a fost una din primele ţări care au ratificat tratatul de aderare a Suediei la NATO”.

    În cazul Ţărilor de Jos, PSD a cerut USR şi REPER să-şi convingă colegii din grupul Renew Europe să susţină aderarea României la Schengen. În cazul Suediei, însă, este voba chiar de colegii PSD din familia socialistă europeană.

    Întrebat ce demersuri va face PSD, liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, a răspuns: „Am cerut de fiecare dată şi USR-ului şi celorlalte partide parlamentare să facă tot ceea ce ţine pentru a ajuta România în acest demers, în mod special, dar în orice alt demers care implică un parcurs european. Facem tot ceea ce ţine de noi şi pe lângă zona de diplomaţie, trebuie să facem fiecare dintre noi ceea ce putem pentru a convinge toate statele care se opun sau se mai opun să accepte integrarea României în Spaţiul Schengen”.

    Liderul deputaţilor PSD aminteşte că „România a fost una din primele state care au ratificat tratatul de aderare la NATO al Finlandei şi al Suediei, în vacanţă parlamentară ne-am adunat cu toţii, la propunerea PSD, e adevărat şi am votat acel acord de ratificare, cred că al doilea sau al treilea stat membru NATO care a făcut asta. Cred că dincolo de interesele politice locale, naţionale, jocuri în interiorul fiecărei ţări, important este parcursul european, parcursul euroatlantic şi cred că trebuie să căutăm în această perioadă ceea ce ne uneşte, nu ceea ce ne desparte, pe toţi şi din politica internă şi familiile politice europene”.

  • Eurodeputat: Propunerea separată privind aderarea Croaţiei la Schengen, îngrijorătoare

    Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că este îngrijorător că, în paralel, separat de România şi Bulgaria, există şi o propunere de rezoluţie privind Croaţia, ceea ce poate conduce la o aderare separată la spaţiul Schengen.

    „Mâine (marţi – n.r.)), 15 noiembrie, în Grupul de lucru pentru chestiuni Schengen va avea loc o primă discuţie privind propunerea de rezoluţie a Consiliului cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. De asemenea, vor fi analizate concluziile parţiale ale raportului realizat de Comisia Europeană privind protecţia frontierelor de către România şi Bulgaria, cu rezultate pozitive pentru ţara noastră. Îngrijorător este că, în paralel, separat de România şi Bulgaria, există şi o propunere de rezoluţie privind Croaţia, ceea ce poate conduce la o aderare separată la spaţiul Schengen”, afirmă Victor Negrescu.

    El adaugă că, nu în ultimul rând, în şedinţa de săptămâna aceasta a Comisiei Europene, la iniţiativa comisarilor social-democraţi, se va discuta despre implicarea directă şi clară a executivului european pentru susţinerea aderării României la spaţiul Schengen

    „În perspectiva Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8-9 decembrie, când ar trebui adoptată o decizie privind aderarea României la spaţiul Schengen, există câteva momente cheie: primul, cu aproximativ o săptămână înaintea reuniunii miniştrilor, când urmează să fie adoptate poziţiile statelor membre în parlamentele naţionale, iar al doilea, în data de 30 noiembrie, când au loc şedinţele, atât în format Coreper II, cât şi cea a grupul de lucru privind Schengen, unde vor exista dezbateri definitorii pentru decizia finală. Am făcut apel la tot spectrul politic, la mediul de afaceri şi la diaspora românească să insiste pentru promovarea acestui obiectiv important pentru ţară. Am vorbit despre aceste subiecte şi astăzi (luni – n.r.), cu ocazia evenimentului organizat de Fundaţia Europeană Titulescu”, conchide Negrescu.

    În fotografia publicată de Victor Negrescu, el apare pe un ecran, fiind participant online. La întânire, în fotografie, mai apar fostul premier Adrian Năstase şi eurodeputatul PNL Rareş Bogdan.

  • Iohannis, întâlnire cu Macron: Franţa este un susţinător al aderării României la Spaţiul Schengen

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit, vineri, la Palatul Élysée, cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. „Franţa este un susţinător al aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen”, a spus Iohannis.

    Preşedinţii României şi Franţei s-au întâlnit vineri seara la Palatul Élysée.

    Emmanuel Macron i-a spus lui Klaus Iohannis că Franţa este un susţinător al aderării României la Spaţiul Schengen,

    „În discuţia noastră i-am mulţumit preşedintelui Macron pentru sprijinul său puternic. România este pregătită să adere, o confirmă şi rezultatele pozitive ale misiunii recente de evaluare. În plus, extinderea Spaţiului Schengen va contribui la consolidarea securităţii şi a rezilienţei Uniunii Europene în ansamblul său. În ceea ce priveşte situaţia de securitate, Franţa este şi aici alături de noi, prezenţa militară consistentă a trupelor franceze în România contribuie semnificativ la întărirea Flancului Estic al NATO”, a spus Iohannis.

    Iohannis şi Macrin au discutat şi despre aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state, despre evoluţia situaţiei de securitate din Ucraina şi demararea procesului de reconstrucţie a zonelor afectate de război.

  • Consiliul Uniunii Europene ţine România în afara spaţiului Schengen – europarlamentar

    Tomac spune că, după ce Parlamentul European a dat undă verde aderării ţării la spaţiul Schengen, Consiliul Uniunii Europene trebuie să înceteze blocarea României.

    Europarlamentarul considderă că este inacceptabil ca din calcule politice interne să fie blocat un proces european firesc, prevăzut în tratat.

    „Guvernele şi ţările membre au dreptul să emită obiecţii faţă de politicile UE, dar nu au dreptul să interpreteze regulile în funcţie de interesele înguste ale fiecărui stat. Uniunea Europeană s-a dezvoltat pentru că a avut curaj şi viziune şi a răspuns la toate crizele prin care a trecut aplicând două măsuri: extindere şi mai multă integrare. Aşa trebuie să acţionăm şi acum, prin mai multă integrare şi evident extindere la est de Prut”, spune Tomac.

  • Siegfried Mureşan: Un ton agresiv în faţa Olandei nu s-ar justifica, trebuie să ne păstrăm calmul

    „Toate celelalte state membre ale UE, în afară de Olanda, sunt în momentul de faţă în favoarea aderării României la Spaţiul Schengen. Cele mai mari state ale UE, Germania, Franţa, sunt în favoare, două state care în trecut au avut rezerve. Suedia, care are un Guvern nou proeuropean de centru dreapta, din familia Partidului Popular European, o ţară de asemenea unde lucrurile nu au fost clare în trecut este în favoare. Finlanda, Belgia, toate celelalte state membre ale UE sunt în favoare şi acest lucru nu este puţin, a fost nevoie de multă muncă pentru a ajunge la acest rezultat”, spune Siegfried Mureşan.

    Eurodeputatul PNL spune că ”ceea ce noi trebuie să facem în momentul de faţă este să ne păstrăm calmul, să folosim toate canalele politice şi diplomatice pentru un dialog pozitiv, constructiv cu partea olandeză, să ne prezentăm argumentele”.

    „Evident, nu e vremea atacurilor, nu e vremea unui discurs agresiv, belicos, trebuie să muncim ordonat, sustenabil, iar dacă sunt întrebări din partea olandeză, să venim cu răspunsuri care să convingă (…). Nu am văzut o ridicare a tonului nici din partea preşedintelui României, nici din partea prim-ministrului, nici din partea ministrului Afacerilor Externe sau a ministrului de Interne. Toţi oficialii statului român de rang înalt care lucrează la acest dosar au un ton calm, constructiv, instituţiile se află în dialog cu partea olandeză (…). Un ton agresiv nu se justifică”, adaugă Mureşan.

    Întrebat dacă România ar avea şanse mai mari să adere la Spaţiul Schengen după alegerile din martie din Ţările de Jos, Siegfried Mureşan afirmă că nu este cazul pentru o amânare.

    „Nu cred că trebuie să amânăm, nu cred că trebuie să lucrăm pe un scenariu care să prevadă o amânare. De mai mult de zece ani de zile, alte state ale UE ne-au tot spus următorul lucru: dacă punem subiectul pe agenda consiliului de miniştri ai UE şi votul va fi negativ, atunci pentru mulţi ani de zile de acum încolo nu vom repune subiectul pe agendă şi nu veţi putea adera. Am acceptat această retorică şi au trecut zece ani de zile, cred că e timpul să încercăm să punem subiectul pe ordinea de zi””, conchide Mureşan.