BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Cursă contra-cronometru pentru dictatorul de la Kremlin: Cu un război intrat în şah, o economie bombardată de sancţiuni şi cu un embargo petrolier care este pe drum, zilele lui Vladimir Putin sunt numărate. Cât va mai suporta Rusia ambiţiile unui lider scăpat de sub control

    La aproape trei luni de când Rusia a invadat Ucraina, ţara lui Putin se confruntă cu un valuri de sancţiuni fără precedent. Cu toate acestea, pe fondul creşterii preţurilor pentru exporturile de petrol şi gaze, Kremlinul a reuşit să tină sub control rubla şi să tempereze impactul economic asupra cetăţenilor şi al maşinăriei sale de război.

    Totuşi, această victorie a lui Vladimir Putin este temporară.

    Semnele unui dezastru economic deja au început să apară în Rusia. Companiile străine s-au retras din ţară, piaţa autoturismelor s-a prăbuşit, alături de cererile pentru credite ipotecare şi colectarea TVA. Impactul războiului şi al izolării internaţionale a început să fie recunoscut şi de oficialii Ministerului de Finanţe, care se confrună cu cea mai mare contracţie economică din ultimii zeci de ani.

    Pe moment, se pare că şocul economic suferit de Rusia nu este suficient pentru a îl determina pe liderul de la Kremlin să renunţe la război. Cu toate acestea, presiunea economică va creşte puternic în acest an, pentru că un embargo asupra petrolului rusesc este pe drum.

    „Sancţiunile de până acum nu-l vor face să dea înapoi, însă dacă le combinăm şi cu presiunea militară, vom descoperi că Putin se află într-o situaţie foarte problematică”, a declarat un oficial de top al Departamentului de Stat al SUA.

    În privinţa războiului, cel mai important impact îl au livrările de arme şi alte formă de asistenţă pe care Ucraina le primeşte pentru a rezista Rusiei. În această privinţă o parte din oficialii de la Kremlin s-au declarat surpinşi că SUA şi aliaţii săi s-au mobilizat atât de repede pentru a ajuta Kievul.

    Vladimir Putin nu pare să ţină cont de costul economic al războiului, potrivit aceloraşi oficiali, pentru că el se consideră un salvator al Rusiei, care trebuie să asigure supravieţuirea geopolitică a acesteia.

    „Economia a încetat de mult să reprezinte o problemă pentru el. Pentru a îl determina pe Vladimir Putin să se gândească la impactul economic al sancţiunilor, este nevoie de impunerea unui embargo pe petrol şi gaze”, a mai spus un oficial.

    Cu toate acestea, planul unui astfel de embargo rămâne un scenariu-problemă pentru o Europă atât de depedentă de resursele energetice ruse. Însă, discuţiile şi planurile privind un embargo petrolier sunt din ce în ce mai prezente pe mai prezente pe masa oficialilor europeni.

    „Scopul nostru este de a diminua veniturile Rusiei, cu care aceasta îşi susţine economia şi războiul. Până acum toate iniţiativele economice lansate împotriva acestei ţări au dat rezultate”, a declarat  Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA.

    Rusia a reuşit să evite o prăbuşire economică totală şi o criză economică de proporţii, majorând ratele de dobândă şi blocând fluxurile de bani care ieşeau din ţară, după ce comunitatea internaţională au blocat accesul ţării la 600 de milarde de dolari din băncile străine.

    După această reuşită, Putin a susţinut încrezător că Rusia poate face faţă Occidentului şi a promis o reveneire la normal a rublei într-un timp foarte scurt. Economiştii şi oficialii de la cârma economiei nu sunt la fel de optimişti.

    Conform unui sondaj al Bank Otkritie, 58% dintre ruşi susţin că s-au confruntat cu rafturi goale în magazine de la începutul războiului, iar o treime au planuri de aprovizionare agresivă, în caz ca problema se va agrava. Potrivit unui alt indepedent realizat de Levada Center, 85% dintre cei chestionaţi nu vor să rişte realizarea unor achiziţii importante sau contractarea unui imprumut din partea instituţiilor de creditare.

    Cu o economie despre care nu se ştie câte lovituri mai poate încasa, la care se adaugă problema embargoului petrolier şi a unui război în care singurele victorii ale Rusiei sunt produsul propagandei, rămâne  singură întrebare de pus: Cât va mai suporta Rusia ambiţiile unui lider scăpat de sub control?

     

  • Care este poziţia BRD Pensii după sancţiunile de zeci de mii de lei ale ASF şi ridicarea aprobării, inclusiv pentru CEO: au fost luate imediat măsurile de remediere. CA-ul a demisionat iar noi administratori sunt în curs de numire

    Ziarul Financiar a solicitat BRD Pensii un punct de vedere după sancţiunile de zeci de mii de lei şi ridicarea aprobării, inclusiv pentru CEO, pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le-a aplicat administratorului de fonduri de pensii în urma unui control.

    ASF spune că a constatat că directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al societăţii au încălcat regulile de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului. Astfel CEO-ul BRD Pensii, respectiv Alina Cecilia Andreescu, a fost amendată cu 100.000 de lei şi cu ridicarea aprobării pentru CEO.

    Mai multe detalii la acest link: https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/sanctiuni-precedent-piata-pensiilor-private-asf-amendeza-ceo-ul-brd-20826525

    “În sarcina directorului general s-au reţinut fapte contravenţionale privind efectuarea unor înregistrări în contabilitate, care nu au avut la bază documente justificative, nu au raţionament economic, contravin funcţionalităţii conturilor şi care nu reflectă situaţia reală a patrimoniului administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A”, spune ASF. Cele mai recente date ale ASF, cele de la martie 2022, arată active de 3,6 mld. lei pentru BRD Pensii şi un număr de 232.000 de participanţi.

    Mai jos poziţia integrală a BRD Pensii trimisă la solicitarea ZF:

    Recent au fost descoperite unele nereguli privind o serie de înregistrări contabile legate de conturile de cheltuieli generale ale BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private (SAFPP). Deţinerile participanţilor la fondurile de pensii administrate de SAFPP, precum şi activele acestora, care sunt păstrate la băncile depozitare şi sunt separate prin lege de fondurile proprii ale administratorului, nu sunt afectate în niciun fel de această situaţie.

    Au fost luate imediat toate măsurile necesare de remediere, inclusiv implementarea unor controale suplimentare şi declanşarea unei investigaţii interne. Toate autorităţile competente, precum şi acţionarii şi auditorii statutari, au fost sesizaţi în mod corespunzător. Atribuţiile persoanelor potenţial responsabile au fost suspendate.

    Membrii Consiliului de Administraţie au decis să demisioneze pentru a evita orice potenţial conflict de interese în timpul investigaţiei. Noi administratori sunt în curs de numire, sub rezerva validării Autorităţii de Supraveghere Financiară, în cadrul planurilor de succesiune ale companiei.

    Cu întreg sprijinul acţionarilor, activitatea BRD SAFPP se desfăşoară în mod normal, sub conducerea dlui Director executiv Florian Hănţilă.

     

     

  • Iubita, precum şi fosta soţie a lui Putin au fost sancţionate de guvernul britanic

    Într-un comunicat de presă publicat vineri, guvernul britanic a precizat că sancţiunile au fost menite să vizeze “reţeaua financiară a lui Putin, înăsprind menghina asupra preşedintelui şi a cercului său intim”.

    Potrivit comunicatului, Marea Britanie a sancţionat în prezent peste 1.000 de persoane şi 100 de entităţi din Rusia în urma invaziei din Ucraina.

    „Demascăm şi vizăm reţeaua dubioasă care susţine stilul de viaţă de lux al lui Putin … Vom continua cu sancţiunile împotriva tuturor celor care ajută şi instigă la agresiunea lui Putin până când Ucraina va învinge”, a declarat ministrul de externe Liz Truss.

    Kabaeva, o fostă gimnastă olimpică care a fost legată pentru prima dată de Putin în urmă cu mai bine de un deceniu, a fost inclusă, de asemenea, în cel de-al şaselea pachet de sancţiuni propus de Uniunea Europeană, potrivit a două surse diplomatice europene. Putin a negat că are sau a avut o relaţie personală cu ea.

    Ministerul britanic de Externe a precizat că Kabaeva “a ajuns să fie preşedinte al consiliului de administraţie al National Media Group, despre care se spune că este cea mai mare companie media privată din Rusia” şi “a fost anterior deputat în Duma pentru Rusia Unită a lui Putin”.

    Ocheretnaya, care a divorţat de Putin în 2014, a fost inclusă în cele mai recente sancţiuni britanice deoarece “a beneficiat de relaţii de afaceri preferenţiale cu entităţi deţinute de stat” de la divorţ, potrivit comunicatului de presă al guvernului.

    Printre ceilalţi incluşi în ultimele sancţiuni din Marea Britanie se numără verii primari ai lui Putin, Igor Putin şi Mihail Şelomov, şi vărul primar al preşedintelui, Roman Putin.

    “Sancţiunile de astăzi îi izolează pe membrii familiei şi pe finanţatorii din cercul intim al lui Putin, sporind presiunea asupra lui Putin în timp ce acesta îşi continuă invazia fără sens în Ucraina”, se arată în comunicatul de presă.

  • Companiile occidentale părăsesc Rusia, luând joburile ruşilor cu ele

    Din ce în ce mai mulţi ruşi îşi pierd locurile de muncă din cauza sancţiunilor occidentale impuse împotriva ţării lor, iar unii sunt nevoiţi să-şi răgândească dureros viitorul, scrie Deutsche Welle. În condiţiile în care impactul sancţiunilor nu este resimţit încă pe deplin, numărul şomerilor ar putea creşte.

  • Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Putin, inclusă pe lista de sancţiuni propuse de UE – surse

    Alina Kabaeva, o femeie care are legături romantice cu preşedintele rus Vladimir Putin, a fost inclusă în cel de-al şaselea pachet de sancţiuni propus de UE împotriva Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina, potrivit a două surse diplomatice europene citate de CNN.

    În acest stadiu, nume pot fi scoase sau adăugate la discreţia statelor membre, a declarat o sursă din cadrul Comisiei Europene.

    UE nu a semnat în mod oficial proiectul de propunere, dar ar putea face acest lucru chiar vineri, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE care se desfăşoară în prezent la Bruxelles.

    “Discuţiile sunt în curs de desfăşurare. Nu este floare uşor, trebuie să aşteptăm şi să vedem”, a declarat una dintre sursele diplomatice.

    Kabaeva a fost legată pentru prima dată de Putin în urmă cu mai bine de zece ani, pe când era o gimnastă medaliată. Putin a negat existenţa unei relaţii cu ea.

    În aprilie, Wall Street Journal a relatat că oficialii americani au dezbătut dacă să impună sau nu sancţiuni împotriva lui Kabaeva, din cauza temerilor că această măsură ar putea escalada şi mai mult tensiunile, deoarece ar putea fi văzută ca o lovitură personală extremă pentru Putin.

    Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, se numără, de asemenea, printre persoanele care sunt incluse în cea de-a şasea rundă de sancţiuni propuse de UE, potrivit a două surse care au văzut documentele complete.

     

  • Rubla a atins maximul ultimilor doi ani, în ciuda eforturilor UE de a intensifica sancţiunile prin interzicerea petrolului rusesc

    În pofida pregătirilor Uniunii Europene de a interzice petrolul rusesc, rubla a atins maximul ultimilor 2 ani, conform Business Insider.

    Miercuri, un dolar american a ajuns echivalentul a 66,30 ruble — cel mai ridicat nivel al monedei ruse înregistrat din martie 2020, potrivit înregistrărilor Reuters.

    În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un embargo treptat asupra petrolului rusesc ca parte a unui nou pachet de sancţiuni care vizează şi Sberbank, cea mai mare bancă a Moscovei.

    Tendinţa optimistă a rublei este în contrast puternic cu situaţia monedei de la începutul lunii martie, când aceasta a scăzut dramatic din cauza unei liste de sancţiuni ample impuse de SUA şi aliaţii săi.

    Kremlinul a contracarat loviturile aduse sistemului său financiar prin creşterea ratelor dobânzilor, interzicerea vânzărilor de acţiuni către străini şi impunerea plăţilor pentru gaze în ruble. Centrala energetică a implementat, de asemenea, controale stricte şi a ordonat exportatorilor care câştigă valută străină să convertească 80% din câştigurile din străinătate în ruble, a raportat în aprilie Harry Robertson, jurnalist Insider.

    „Eforturile Rusiei de a susţine rubla par să funcţioneze în ciuda sancţiunilor impuse de ţările occidentale care vizează tăierea accesului Kremlinului la resurse externe şi paralizarea capacităţii naţiunii de a-şi finanţa războiul împotriva Ucrainei”, a scris compania de brokeraj neozeelandeză BlackBull Markets într-o notă recent publicată.

    În ciuda puterii rublei, economia rusă este pregătită pentru cea mai mare contracţie din ultimii 30 de ani, pe fondul sancţiunilor puternice aplicate de Occident.

    Diverse agenţii guvernamentale ruse estimează că Produsul Intern Brut al Rusiei va scădea între 8% şi 10% în 2022, potrivit Interfax, citând luna trecută declaraţiile fostului ministru de finanţe al Moscovei, Alexei Kudrin. Comparativ, Banca Mondială se aşteaptă ca economia Rusiei să se contracte cu 11,2% în 2022.

  • Ministrul Energiei dă asigurări că românii nu se vor confrunta cu o penurie de carburanţi

    Ministrul Energiei Virgil Popescu a dat asigurări că în România nu se va înregistra o penurie de carburanţi, în condiţiile în care UE propune oprirea importurilor de petrol din Rusia, conform unui pachet de sacţiuni discutat miercuri.

    Virgil Popescu spune că firmele petroliere iau în calcul achiziţionarea de petrol din alte surse şi a enumarat drept potenţiale furnizoare statele OPEC, Azerbaidjanul sau Kazahstanul. România importă cam 30% din necesarul de consum din Rusia, iar Popescu crede că nu vor exista probleme în compensarea acestei cantităţi.

    Ministrul a spus că în deplasările făcute pentru a găsi noi surse de aprovizionare, a discutat şi pentru aprovizonarea Republicii Moldova.

    Popescu spune că nici în privinţa aprovizionării cu gaze naturale nu vor fi probleme, în condiţiile în care în prezent, în sezonul cald, companiile din România extrag mai mult decât se consumă, iar pentru aprovizionare există două noi rute, de la începutul acestui an, iar în a doua jumătate a anului în sistem vor intra noi cantităţi de gaze din Marea Neagră.

  • Occidentul strânge laţul în jurul Rusiei: UE propune interzicerea petrolului rusesc ca parte a unui nou val de sancţiuni împotriva Moscovei

    Ursula von der Leyen a propus miercuri un embargo treptat asupra petrolului rusesc, alături de o serie de sancţiuni asupra celei mai importante bănci moscovite şi interzicerea radiodifuzorilor ruşi pe undele europene, ca parte a celui mai dur pachet de sancţiuni de până acum îndreptat împotriva Moscovei, scrie Reuters.

    Planul, dacă va fi aprobat de guvernele UE, ar reprezenta un punct de referinţă pentru cel mai mare bloc comercial din lume în cursa detaşării de energia rusească.

    Reflectând furia larg răspândită în Occident faţă de campania preşedintelui rus Vladimir Putin, – despre care Moscova spune că este o „operaţie militară specială” pentru a învinge extremiştii din Ucraina – preşedintele Comisiei Europene a declarat că Moscova este nevoită să îndure toate consecinţele distrugerilor recent provocate.

    „Putin trebuie să plătească un preţ mare pentru războiul generat în Ucraina”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European de la Strasbourg.

    „Astăzi, vom propune interzicerea petrol rusesc din Europa”, a declarat Ursula în aplauzele parlamentului.

    Măsurile Comisiei includ eliminarea treptată a livrărilor de ţiţei rusesc în termen de şase luni şi de produse rafinate până la sfârşitul anului 2022. Von der Leyen s-a angajat să minimizeze impactul embargoului asupra economiilor europene.

    Preţul ţiţeiului Brent a crescut cu aproximativ 3% la peste 108 dolari pe baril la începutul tranzacţiilor.

    Dacă embargoul va fi acceptat, Uniunea Europeană ar urma Statele Unite şi Marea Britanie, care au impus deja interdicţii pentru a reduce unul dintre cele mai mari fluxuri de venituri ale economiei ruse, deoarece Occidentul cumpără mai mult de jumătate din ţiţeiul şi produsele petroliere ale Moscovei.

    “Vom aborda dependenţa pe care o avem de petrolul rusesc. Şi să fim clari, nu va fi uşor pentru că unele state membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc, dar pur şi simplu trebuie să o facem”, a declarat von der Leyen.

    Ambasadorii celor 27 de guverne ale UE sunt aşteptaţi să adopte propunerile Comisiei încă de săptămâna aceasta, permiţând transformarea lor în lege imediat după aceea.

    În ceea ce priveşte petrolul, UE speră că abordarea sa treptată va evita un şoc viitor. Diplomaţii au mai declarat pentru Reuters că Ungaria şi Slovacia ar putea fi scutite de embargo până la sfârşitul anului 2023, din cauza dependenţei mari de energia rusă.

    Simone Tagliapietra, de la grupul de reflecţie Bruegel din Bruxelles, a declarat că embargoul treptat al UE asupra petrolului comportă deocamndată un risc major.

    „Pe termen scurt, noua strategie ar putea să nu afecteze semnificativ veniturile Rusiei, implicând o serie de consecinţe negative pentru Uniunea Europeană”, a declarat Tagliapietra.

    În afară de petrol, cea mai recentă rundă de sancţiuni propune lovirea Sberbank, principalul creditor al Rusiei, adăugându-l pe lista băncilor care au fost deja excluse din sistemul SWIFT.

    Sberbank nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Creditorul, care a părăsit la începutul lunii martie aproape toate pieţele europene pe care era prezent, a declarat anterior că alte runde de sancţiuni nu ar avea un impact semnificativ asupra operaţiunilor sale.

    Von der Leyen susţine că mai mulţi oficiali militari ruşi de rang înalt se vor confrunta cu îngheţarea activelor UE, libera lor circulaţie prin Uniune fiind, de asemenea, interzisă.

    Radiodifuzorii ruşi de stat RTR-Planeta şi R24 se numără printre numele propuse pentru a fi excluse de pe undele europene, au spus diplomaţii, deşi von der Leyen nu a oferit detalii privitoare la acest aspect în discursul ei către parlament.

  • Exporturile germane către Rusia au scăzut cu 62% în luna martie. În sens invers, declinul atinge doar 2,4%

    Exporturile germane către Federaţia Rusă s-au contractat cu aproape două treimi în luna martie, efectele atacurilor lansate asupra Ucrainei contribuind la cea mai mare scădere a comerţului extern înregistrată de principala economie europeană în ultimii doi ani, scrie Financial Times.

    Biroul Federal de Statistică din Germania a anunţat miercuri că declinul de 62,3% (la 900 de milioane de euro) raportat la luna precedentă se datorează „sancţiunilor impuse drept rezultat al conflictului cu Ucraina”. Exporturile ruseşti către Germania au scăzut cu 2,4% în martie.

    Astăzi, Bruxellesul a anunţat o serie de planuri prin care plănuieşte să interzică importurile de petrol rusesc către Uniunea Europeană, ca parte a celui de al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei.

    Exporturile germane au suferit un declin de 3,3% în martie. De asemenea, Germania a exportat cu 1,7% mai puţin către alte ţări UE, cu 4,3% mai puţin către China şi 3,9% mai puţin către Regatul Unit. Un aspect pozitiv constă într-o creştere de 3,2% a exporturilor germane cu destinaţia în Statele Unite.

    Importurile germane au continuat să crească, „alimentate” de costurile tot mai mari ale mărfurilor şi energiei. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 3,2 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel lunar de peste zece ani.

    Anders Opedal, CEO-ul gigantului norvegian Equinor, care a reprezentat de-a lungul anilor al doilea cel mai mare furnizor de gaze al Europei după grupul rus Gazprom, a declarat astăzi că a observat o cerere tot mai mare de gaze norvegiene din partea statelor europene, conform agenţiei de ştiri Reuters.

     

  • Moscova îşi continuă şantajul: Vladimir Putin a semnat un ordin executiv prin care dă Rusiei autoritatea de a opri exporturile către ţările „neprietenoase”

    Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un ordin executiv prin care îi permite Rusiei să oprească exporturile şi să anuleze contractele existente pentru persoanele şi entităţile aflate pe o viitoare listă de sancţiuni, scrie Business Insider.

    Directiva amplă urmăreşte „să protejeze interesele naţionale ale Federaţiei Ruse ca răspuns la acţiunile neprietenoase, care contravin dreptului internaţional, întreprinse de SUA şi cărora li s-au alăturat alte state străine şi organizaţii internaţionale”, potrivit unui document postat pe site-ul prezidenţial al Rusiei. 

    „Acţiunile neprietenoase” au lipsit Rusia, cetăţenii săi şi persoanele juridice de drepturile lor de proprietate, potrivit documentului.

    Ordinul lui Putin a intrat în vigoare marţi. De asemenea, el a ordonat guvernului rus să întocmească o listă de sancţiuni în următoarele zece zile.

    Ordinul executiv al lui Putin a venit în vreme ce economia Rusiei este pregătită pentru cea mai mare contracţie din ultimii 30 de ani, pe fondul sancţiunilor puternice din partea Occidentului.

    Diverse agenţii guvernamentale ruse estimează că PIB-ul Rusiei va scădea cu 8% până la peste 10% în acest an, potrivit Interfax, citând declaraţiile fostului ministru de finanţe Alexei Kudrin. Comparativ, Banca Mondială se aşteaptă ca economia Rusiei să se contracte cu 11,2% în 2022.