Tag: sala

  • O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală

    Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.

    ”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.

    Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.

    Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.

    Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.

    Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.

    Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.

    Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).

    Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.

    Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“
     

  • Retailerul care a inaugurat cinci magazine săptămâna aceasta

    Unitatea din Malu, judeţul Giurgiu se găseşte pe Şoseaua Giurgiului, nr.123. În format Loco, această are o suprafaţă totală de 318 mp, din care sala de vânzări măsoară 190 mp.În acelaşi format funcţionează magazinul din Valea Stanciului, judeţul Dolj. Acesta se află pe str. Cezar Lăzărescu, nr. 38, şi se întinde pe o suprafaţă totală de 343 mp, din care sala de vânzări măsoară 255 mp.

    Magazinele din Pechea, Rosiorii de Vede şi Târgu Cărbuneşti sunt deschise în format Standard.Unitatea din Pechea, judeţul Galaţi, este situată pe str. Suhurlui nr. 2 şi are o suprafaţă totală de 420 mp, din care sala de vânzări acoperă 316 mp. Cea din Rosiorii de Vede, judeţul Teleorman, se află pe Aleea CFR, bl.L7-L8 şi dispune de o suprafaţă totală de 414 mp, sala de vânzări măsurând 358 mp.

    Cu o suprafaţă totală de 577 mp, din care suprafaţă de vânzări ocupă 453 mp, magazinul din Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, funcţionează pe str. Pieţei, nr.3. Prin magazinele sale prezente în 322 de localităţi şi o echipa de aproape 12.000 de oameni, PROFI este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România.

  • Cum arată casa de 41 de milioane de dolari pe care familia regală din Qatar a cumpărat-o pentru servitori

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • Cum arată casa de 41 de milioane de dolari pe care familia regală din Qatar a cumpărat-o pentru servitori

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • O familie a cumpărat o casă cu 41 de milioane de dolari. Aici vor locui doar servitorii – GALERIE FOTO

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    GALERIE FOTO

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • O familie a cumpărat o casă cu 41 de milioane de dolari. Aici vor locui doar servitorii – GALERIE FOTO

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    GALERIE FOTO

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • Orban: Parlamentarii PNL vor fi prezenţi în sală la moţiune, dar nu vor vota

    “Azi a avut loc reuniunea Biroului Politic în care am dezbătut poziţia partidului privitoare la moţiunea de cenzură depusă de PSD împotriva PSD. Am luat decizia ca parlamentarii PNL să fie prezenţi în sală şi să nu voteze. Reglări de conturi de tip mafiot din interiorul PSD-ului, care nu au nicio legătură cu interesul au generat o criză politică grave cu consecinţe grave asupra imaginii României în lume, asupra bunului mers al economiei şi al societăţii. Somăm partidul de guvernământ să pună capăt acestei crize care a fost provocată de ei, din interese obscure şi cu obiective pe care noi nu le putem înţelege”,a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariu pe ţara natală

    “Cu trei ani înainte de a mă întoarce în România participasem la deschiderea unui centru de chirurgie cardiovasculară în Franţa, un real succes. A fost o provocare, dar şi o datorie morală pentru mine să realizez acest lucru în ţara mea“, spune doctorul despre decizia de a se întoarce în România. Victor Costache este un medic specializat pe chirurgie toracică şi chirurgie cardio-vasculară minim invazivă, directorul medical al Spitalului European Polisano din Sibiu, şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică din cadrul aceleiaşi unităţi sanitare, fiind cunoscut în breasla sa datorită operaţiilor în premieră naţională pe care le-a realizat împreună cu echipa la Sibiu. Tot aici medicul a avut posibilitatea să organizeze centrul de chirurgie cardiovasculară după model occidental, care astăzi este ”un fel de franciză a centrelor din Grenoble, Lyon şi Annecy“.

    Victor Costache a ştiut dintotdeauna că medicina este calea pe care vrea să o urmeze, determinat fiind de activitatea desfăşurată de bunicii săi şi de faptul că şi-a petrecut copilăria în preajma lor. ”Am fost influenţat în mod pozitiv de prezenţa bunicilor mei, doi oameni extraordinari, ambii chirurgi, pe care i-am urmat încă de la vârsta de trei ani la activitatea din spital, la vizite, contravizite, consultaţii. Ţin minte că pe la cinci ani am fost chiar luat în sala de operaţii de bunicul meu, fiind prima intervenţie pe care am vizionat-o“, povesteşte Costache. Născut la Iaşi, doctorul a urmat cursurile facultăţii de medicină din oraşul natal, apoi a făcut un an de rezidenţiat în ţară, după care a decis să plece în Franţa, unde a luat-o de la început cu rezidenţiatul. S-a specializat în chirurgie cardiovasculară şi toracică şi a lucrat, de-a lungul timpului, cu nume mari din medicină, care astăzi se numără printre mentorii săi.

    Când i s-a propus să se întoarcă în România era stabilit în Franţa, fiind medic primar de chirurgie cardiovasculară în spitalul din Annecy, iar prima reacţie a fost ”de curiozitate îmbinată probabil cu nostalgie“, îşi aminteşte acesta. Spune că după prima vizită în România, în aprilie 2013, a fost impresionat de condiţiile create în Sibiu pentru desfăşurarea activităţilor în ramura sa medicală, iar două luni mai târziu a revenit pentru a începe organizarea activităţilor, care au culminat cu deschiderea centrului de chirurgie cardiovasculară de la Sibiu. Reţeta adoptată în conducerea centrului a fost una simplă, spune el: ”Nu am încercat să inventez nimic nou, practic am preluat principiile şi modul de funcţionare de succes al spitalelor din Lyon şi Grenoble şi pe acelaşi model, schemă de aparatură, personal şi protocoale operatorii s-a înfiinţat şi centrul de la Sibiu. Dacă vreţi, centrul de la Sibiu este o franciză a centrelor din Grenoble, Lyon şi Annecy“. Conform declaraţiilor sale, totalul investiţiei la nivelul întregului spital, care a fost dat spre folosinţă în 2013, este de peste 30 de milioane de euro.

    Echipa ce desfăşoară activităţille de chirurgie cardiovasculară şi toracică condusă de Victor Costache numără 30 de medici, plus asistentele medicale, kinetoterapeuţii şi infirmierele. ”Formarea şi consolidarea unei echipe este un proces care necesită o muncă constantă de zi cu zi, pentru a suda unitatea echipei şi pentru a coopta în permanenţă noi membri care să aducă plus valoare colectivului, iar cea mai importantă este comunicarea continuă şi respectul între toţi membrii echipei“, spune Costache. Pe de altă parte, consideră că duşmanul cel mai mare în cadrul unei echipe extinse este lipsa de comunicare, iar acest lucru poate fi fatal, mai ales în domeniul medical. În domeniul cardiovascular şi toracic este foarte importantă respectarea protocoalelor şi a regulilor de îngrijire a pacienţilor, deorece ”nimic nu trebuie să fie aproximativ sau executat după ureche, totul trebuie protocolizat pentru a se crea o rutină care va permite obţinerea unor rezultate superioare“, precizează doctorul.

    Din 2013, de când funcţionează secţiile de chirurgie cardiacă, vasculară şi toracică, au fost realizate toate intervenţiile chirurgicale din aceste specialităţi, iar unele dintre cele mai grele urgenţe au fost făcute în premieră în România, ţine acesta să precizeze; de asemenea, se declară plăcut surprins de creşterea anuală de aproximativ 30% a numărului de pacienţi care li se adresează. Printre planurile pe termen scurt se numără deschiderea unei săli de operaţii noi – ”hibridă“ – după cum o denumeşte, mai exact o sală dedicată intervenţiilor minim invazive şi în care se regăsesc atât aparatura prezentă în mod normal într-o sală de operaţie, cât şi un sistem imagistic performant de tip angiograf.

    Anul acesta este unul important pentru comunitatea de medici specialişti în chirurgie cardiacă şi vasculară din România deoarece în iulie va avea loc la Sibiu Simpozionul East meets West 2017 – Congresul European al Societăţii Mondiale de Chirurgie Vasculară. Această societate are un congres internaţional – Veith Symposium – ce are loc anual în luna noiembrie la New York, dar şi un congres european, care se realizează vara; în 2017 acesta va avea loc la Sibiu, an care a coincis cu alegerea lui Victor Costache în funcţia de secretar general al organizaţiei. ”Ne-am dorit foarte mult ca pe durata acestui mandat la Societatea Mondială de Chirurgie Vasculară să aduc acest congres important în România pentru ca toţi colegii mei să aibă acces la ultimele tehnici din medicină cardiovasculară fără să se mai deplaseze în străinătate“, precizează medicul. Participanţii la congres vor avea posibilitatea să interacţioneze cu somităţi din medicina cardiovasculară mondială şi, în premieră pentru ţara noastră, vor fi realizate trei cursuri practice pentru care se vor elabora certificate de traumă vasculară, de chirurgie vasculară pediatrică, precum şi de chirurgie cardiacă minim invazivă.

  • Tribunalul Bucureşti a decis că greva controlorilor de trafic aerian este legală

    Decizia magistraţilor Tribunalului Bucureşti a fost întâmpinată cu aplauze în sala de judecată.

    Hotărârea nu este definitivă, putând fi contestată cu apel în termen de 15 zile.

    În timpul şedinţei de judecată, avocatul ROMATSA a cerut magistraţilor să constate că greva controlorilor de trafic nu e legală, că nu au fost respectate procedurile şi a solicitat instanţei să dispună încetarea acesteia, având în vedere că unele revendicări au fost stinse şi rezlvate deja. Totodată, apărătorul a precizat că semnăturile au fost strânse înainte ca toţi paşii negocierii să fie parcurşi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.