În ultima săptămână, Poşta Română a distribuit 158.245 de exemplare din Compendiul introductiv pentru gimnaziu – clasa a V-a, în baza contractului încheiat cu Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), privind prestarea de servicii de transport poştal rutier.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Valoarea acordului-cadru este estimată la 31.020.000 de lei, iar durata acestuia este de patru ani. Pe toată durata acordului-cadru se va livra o cantitate minimă de 600.000 de plicuri şi o cantitate maximă de 6.000.000 de plicuri.
Livrarea documentelor este asigurată în toate localităţile din România, iar beneficiarii vor primi documentele la domiciliu, prin serviciul Prioripost, divizia de curierat rapid a Poştei Române. Pentru persoanele fizice, predarea permiselor de conducere sau a certificatelor de înmatriculare se face pe baza actului de identitate, iar pentru destinatarii persoane juridice, corespondenţa se va preda numai persoanei împuternicite.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit site-ului Ministerului Educaţiei Naţionale, viceprimarul comunei Bărcăneşti, judeţul Prahova, Dănuţ Duţă, a fost declarat respins la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului.
Alesul local a primit nota 3,4 la Limba şi Literatura Română, 2,2 la Matematică şi 1,6 la Fizică.
Potrivit sursei citate, viceprimarul a susţinut probele la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny” din Ploieşti, specializarea technician în industria textilă.
Duţă a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că a absolvit liceul în urmă cu patru ani la seral şi nu avea nevoie de bacalaureat.
”Am terminat acum patru ani, la seral, liceul. Atunci lucram la privat, nu-mi trebuia bacalaureatul. Nici acum nu-mi trebuie. L-am dat abia acum pentru că m-a îndemnat şi susţinut domnul primar”, a spus viceprimarul.
ARB şi CPBR consideră că în situaţia în care autorităţile au identificat sau vor identifica orice fel de abateri la unele instituţii de credit, acestea „trebuie clarificate şi soluţionate individual, nu prin anatemizarea întregului sector bancar”.
Instituţiile de credit „au fost şi rămân deschise să se angajeze în discuţii constructive si edificatoare la nivel de conţinut cu autorităţile competente, individual sau prin organizaţiile de reprezentare ale sectorului bancar”, se marată în comunicatul comun al celor două organizaţii.
Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România sunt îngrijorate de faptul că acuzaţiile vehiculate în ultima perioadă asupra sectorului bancar în general pot afecta încrederea în sistemul bancar pe de o parte, însă şi încrederea băncilor în climatul general de afaceri a cărui predictibilitate este afectată.
„În situaţia în care împrumuturile depăşeau suma de 1.000 euro, pentru a-şi asigura achitarea debitelor şi a dobânzilor aferente, inculpatul Corcodel Marian solicita punerea la dispoziţie a unor garanţii mobiliare sau imobiliare şi / sau încheierea unor contracte de împrumut, în care era trecută suma totală datorată (adică împrumutul plus dobânda aferentă), fiind disimulate activităţile de cămătărie. Ca garanţii mobiliare, inculpatul Corcodel Marian prefera autoturisme, iar imobiliare – case, apartamente, suprafeţe de teren, cu o valoare de minim 2-3 ori faţă de cea a împrumutului”, arată procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), într-un comunicat de presă.
În acest dosar, s-a dispus arestarea lui Marian Corcodel şi a adjunctul lui, Daniel Iancu Preoteasa, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti (CAB).
În urma cercetărilor procurorilor, „beneficiarii” împrumuturilor cu dobândă, acordate în mod ilegal erau, în general, subordonaţi ai lui Corcodel şi ai lui Preoteasa sau persoane din cercul relaţional, iar sumele împrumutate erau cuprinse între câteva sute de euro şi câteva mii, uneori chiar şi zeci de mii de euro, la care erau percepute dobânzi cuprinse între 10 şi 20% din valoare, iar în cazul în care debitorii ajungeau în imposibilitatea de a achita camată, aceştia erau ulterior executaţi silit.
„Astfel, în situaţia când sumele împrumutate erau mai mici de 1.000 euro, cardul de salariu al debitorului sau al intermediarului (existau situaţii în care intermedierea împrumuturilor se făcea de către angajaţi MAI, chiar dacă împrumutatul nu era din sistem) care garanta pentru împrumut era reţinut de către inculpatul Corcodel Marian, care proceda la retragerea sumelor de bani în numerar întrucât i se comunica şi codul pin. Retragerile erau făcute fie de acesta personal, fie de către interpuşi”, conform DIICOT.
De altfel, la nivelul Bazei de Administrare, era răspândită expresia „are cardul la Corcodel” (la propriu) pentru a ilustra o persoană îndatorată financiar, iar cu privire la persoana acestuia se folosea informal ”Banca Română de Comerţ Corcodel”.
Pe Facebook, profesoara de română, Cristina Tunegaru a scris: „Aş scoate din programa de limba română din gimnaziu teoria gramaticală, în schimb aş insista pe activităţi prin care copiii să înveţe să scrie corect. Nu avem nevoie de adulţi care să identifice cazurile substantivelor şi modurile verbelor, ci de indivizi care să se exprime coerent şi care să formuleze mesaje clare, să argumenteze, să compare, să înţeleagă, să analizeze, utilizând un stil adecvat.
Aş propune la clasă o varietate de texte nonliterare, pe diverse teme, care să fie pe placul copiilor mei, texte referitoare la pasiunile lor, preocupările lor. Aceste texte se pot referi la explorarea cosmosului, natura, muzica. Am discuta despre aceste subiecte, exersând astfel limba. Pentru că limba română nu trebuie studiată ca un scop în sine, ci ca un mijloc de exprimare, de structurare a ideilor şi de reflecţie.
Iar textul literar trebuie privit ca o aventură în imaginaţie, copilul trebuie captivat, prins în lumea poveştii, din care să iasă mai bogat şi dornic de creaţie el însuşi. Literatura îi poate face pe elevi creatori. Întâi de lumi fantastice, dar mai târziu de – cine ştie? – un viitor mai frumos. Trebuie să îi dai copilului şansa aceasta de a concepe, de a crea şi de a-i încânta pe cei din jur cu rezultatul muncii sale”.
„Orice răspândire în spaţiul public a informaţiei (false) că Biserica nu plăteşte impozite este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înţelege să faciliteze cetăţenilor exercitarea libertăţii religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donaţiile şi contribuţiile membrilor partidelor politice, statul înlesneşte exercitarea drepturilor şi opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”, arată Biserica Ortodoxă Română (BOR), într-un comunicat de presă, transmis, astăzi, de Patriarhie.
Conform sursei citate, la fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale, „ca expresie a regimului democratic în care cetăţenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale”.
„Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizaţiile societăţii civile, tocmai pentru că acestea îşi împlinesc vocaţia şi misiunea fără intermedierea statului. Singurele venituri ale cultelor religioase din România (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituţia cu cea mai mare şi intensă activitate filantropică din Romania”, arată reprezentanţii Patriarhiei.
Sursa menţionată că Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult sau către opere de natura celor menţionate.
„Orice răspândire în spaţiul public a informaţiei (false) că Biserica nu plăteşte impozite este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înţelege să faciliteze cetăţenilor exercitarea libertăţii religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donaţiile şi contribuţiile membrilor partidelor politice, statul înlesneşte exercitarea drepturilor şi opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”, arată Biserica Ortodoxă Română (BOR), într-un comunicat de presă, transmis, astăzi, de Patriarhie.
Conform sursei citate, la fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale, „ca expresie a regimului democratic în care cetăţenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale”.
„Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizaţiile societăţii civile, tocmai pentru că acestea îşi împlinesc vocaţia şi misiunea fără intermedierea statului. Singurele venituri ale cultelor religioase din România (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituţia cu cea mai mare şi intensă activitate filantropică din Romania”, arată reprezentanţii Patriarhiei.
Sursa menţionată că Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult sau către opere de natura celor menţionate.
„Orice răspândire în spaţiul public a informaţiei (false) că Biserica nu plăteşte impozite este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înţelege să faciliteze cetăţenilor exercitarea libertăţii religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donaţiile şi contribuţiile membrilor partidelor politice, statul înlesneşte exercitarea drepturilor şi opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”, arată Biserica Ortodoxă Română (BOR), într-un comunicat de presă, transmis, astăzi, de Patriarhie.
Conform sursei citate, la fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale, „ca expresie a regimului democratic în care cetăţenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale”.
„Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizaţiile societăţii civile, tocmai pentru că acestea îşi împlinesc vocaţia şi misiunea fără intermedierea statului. Singurele venituri ale cultelor religioase din România (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituţia cu cea mai mare şi intensă activitate filantropică din Romania”, arată reprezentanţii Patriarhiei.
Sursa menţionată că Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult sau către opere de natura celor menţionate.