BusinessMagazin

Tag: retea

Schimbările importante făcute de cel mai mare lanţ de cafenele din România pentru a se alinia la tendinţele internaţionale

În paralel cu noile deschideri şi parteneriate de francizare încheiate recent, lanţul de cafenele 5 to go a introdus în România şi un concept menit să alinieze industria locală HoReCa la tendinţa internaţionalĂ de înlocuire a produselor din plastic, utilizate intens în această industrie, cu alternative ecologice şi biodegradabile. Ce aşteptări au reprezentanţii businessului în urma adoptării acestei măsuri?

„Iniţiativa de a înlocui paiele de plastic din locaţiile 5 to go nu este una nouă, analizăm acest lucru de ceva timp. Planul era de a lansa paiele comestibile la începutul anului, însă perioada de criză prin care am trecut ne-a forţat să amânăm momentul cu câteva luni. Această iniţiativă face parte dintr-un plan de business pe termen lung, prin care ne-am propus să devenim o afacere 100% sustenabilă, care vizează utilizarea exclusivă de materiale din surse sustenabile şi regenerabile, până în 2025”, spune Radu Savopol, cofondator al 5 to go.

Decizia a venit după ce antreprenorul a participat, alături de Lucian Bădilă, celălalt fondator al companiei, la foarte multe conferinţe şi târguri de profil în străinătate, unde au cunoscut antreprenori din industria HoReCa şi au descoperit produse noi, inovatoare. Noile game de paie au fost introduse „în premieră în România”, în urma unei investiţii iniţiale de 20.000 de euro şi a încheierii unui parteneriat cu producătorul spaniol Sorbos. În primul an de la lansare, acestea vor putea fi găsite exclusiv în reţeaua companiei, urmând ca, ulterior, să fie distribuite de către 5 to go şi către alte businessuri din industrie în calitate de reprezentant local autorizat. „E un produs unic pe care cu siguranţă şi-l vor dori şi alte firme. Ne dorim să distribuim aceste paie către cât mai multe businessuri HoReCa, care alegând produse prietenoase cu mediul înconjurător se alătură şi demersului de a proteja planeta.”

Anul trecut, în reţeaua 5 to go s-au consumat peste 1 milion de paie din plastic, însă reprezentanţii companiei estimează că, la începutul lunii august, acestea vor fi înlocuite complet cu noile alternative. În urma introducerii paielor comestibile pentru băuturile reci, precum limonadă, smoothie, frappe, ice coffee, reprezentanţii businessului estimează o creştere cu 15% a acestei categorii, în timp ce 10% dintre clienţi probabil vor renunţa probabil complet la folosirea paielor pentru consumul băuturilor reci.

„Probabil că o parte dintre clienţi, mai ales pe segmentul de vârstă 10-18 ani, vor alege să le consume din curiozitate, iniţial, mai ales că au şi diferite arome, de la ciocolată sau căpşuni, până la măr sau lime”, spune Savopol. Potrivit lui, paiele comestibile „încep să se dizolve în băutură după o oră, nu schimbă cu nimic proprietăţile băuturilor reci şi sunt disponibile în 5 variante – cu aromă de ciocolată, de căpşuni, de măr, de lime şi fără aromă”. Legat de costuri, deşi admite că acestea presupun un cost suplimentar pentru companie, antreprenorul spune că au luat decizia de a nu creşte preţurile, „tocmai pentru că ne şi dorim să încurajăm acest proces de «transfer» către produsele mai prietenoase cu mediul.” Cei care vor totuşi să îşi cumpere paie comestibile şi pentru acasă au varianta unui pachet de şapte paie, vândute la preţul de 5 lei.

Pe viitor, reprezentanţii 5 to go au în vedere înlocuirea şi a altor produse din reţea. „Mai avem în stand-by alte câteva produse pe care le-am descoperit, care nu există în România şi pe care analizăm să le aducem. Planul nostru vizează şi introducerea paharelor şi capacelor biodegradabile, în viitor. Momentan, aşteptăm să se liniştească lucrurile, în contextul pandemiei. Mare parte dintre produsele biodegradabile vin din China, materia primă există doar acolo, iar lucrurile sunt mai greu de realizat acum.

Însă sunt optimist că vom reveni la normalitate curând şi ne vom putea continua planurile.”
În opinia lui Savopol, românii nu au deprins cu adevărat necesitatea reciclării. „Observ o schimbare pozitivă în această direcţie în ultimii ani, însă mai avem mult până să ne putem mândri că îmbrăţişăm un comportament eco friendly. Nu vreau să fiu pesimist, că nu-mi stă în fire, dar ar trebui să ne intre în reflex să colectăm selectiv pentru a putea recicla, aşa cum ştim că trebuie să bem apă. Să ne obişnuim cu această îndatorire a noastră şi s-o tratăm cu responsabilitate. Cred că doar de noi depinde. Pe o scară de la 1 la 10, aş spune că ne situăm pe la jumătate, la 5.”

Lanţul românesc de cafenele 5 to go, fondat în urmă cu cinci ani, a ajuns în prezent la 180 de unităţi la nivel naţional, dintre care 25 au fost deschise începând cu 5 mai, dată la care compania şi-a reluat activitatea, după blocajul impus de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei. Anul acesta, compania a fost clasată pe poziţia 23 în topul celor mai importante 80 de lanţuri de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu, realizat de revista FoodService, urcând trei poziţii în clasament faţă de anul 2018. Totodată, este singurul nume românesc inclus în top. Potrivit ZF, dintre cele mai mari 25 de reţele de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu doar cinci sunt active în România: McCafe, Starbucks, Gregory’s, 5 to go şi Segafredo, din listă lipsind însă chiar liderul, Costa Coffee, brand aflat acum în portofoliul Coca-Cola.

CONTEXT:
Potrivit cordis.europa.eu, zilnic, în întreaga lume, sunt folosite 1 miliard de paie de plastic, cărora le ia peste de 1.000 de ani să se descompună, dar nu complet, deoarece microplasticul provenit din ele ajunge în apa de la robinet sau în alimentele pe care le cumpărăm. De asemenea, anual, peste 8 milioane de tone de plastic se acumulează în oceane, cifră aflată într-o creştere dramatică. De aici şi nevoia companiilor de a găsi alternative bio pentru ambalajele folosite.

DECIZIE:
Introducerea în piaţa locală, în unităţile reţelei de cafenele
5 to go, a unor game de paie comestibile, pentru băuturile reci, şi a paielor compostabile şi biodegradabile, pentru băuturile calde, în urma unei investiţii iniţiale de
20.000 de euro.

CONSECINŢE:
Cele peste 1 milion de paie de plastic folosite anual în reţeaua companiei vor fi înlocuite treptat cu noile game, urmând ca din luna august să se folosească doar paie comestibile, compostabile şi biodegradabile. Din punctul de vedere al businessului, numărul clienţilor care consumă băuturi reci ar urma să crească cu 15%, în timp ce în jur de 10% dintre clienţi vor renunţa complet la folosirea paielor, potrivit estimărilor companiei.

July 19, 2020
Orban: Reţeaua de cale ferată într-o situaţie critică, peste 70% are termen depăşit de reparaţii

Premierul Ludovic Orban avertizează că reţeaua de cale ferată din România este într-o situaţie critică, peste 70% din reţea având termenul depăşit pentru reparaţii capitale.

Ludovic Orban a declarat joi înaintea şedinţei de Guvern că nu a existat de-a lungul ultimilor ani aproape niciun fel de interes pentru modernizarea infrastructurii feroviare.

„Trenurile de lucru, trenurile tehnologice, le pui pe şine şi după ce trece trenul ai modernizată linia de cale ferată la standarde de transport. Una din marile probleme pe care le avem, şi care afectează potenţialul de dezvoltare economic, este că transportul feroviar de marfă se derulează foarte lent din cauza restricţiilor existente, din cauza faptului că sunt peste 1000 de poduri şi podeţe care au termenul de reparaţie capitală depăşit”, a spus Orban.

Potrivit acestuia, trenurile tehnologice oferă un instrument de a creşte foarte rapid numărul de kilometri reabilitaţi şi a putea moderniza infrastructura feroviară.

„”Visez să punem primul tren pe traseul spre Moldova”, a mai spus Orban.

Premierul a precizat că la nivelul CE transportul feroviar este considerat ca unul prioritar care trebuie dezvoltat, deoarece oferă siguranţă, confort, viteză îi deplasare fiind şi ecologic şi prietenos cu natura.

Acesta a atras atenţia responsabililor din Ministerul Transporturilor în ceea ce priveşte Autoritatea de Reformă Feroviară care „bate pasul pe loc de patru ani de zile”, nefiind capabilă să finalizeze o licitaţie pentru achiziţia de material rulant.

„Vom pierde banii dacă nu se trezesc”, a mai spus Ludovic Orban.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat la rândul său că există aprobarea CE pentru achiziţia de trenuri de lucru pentru CFR Infrastructură, astfel încât ritmicitatea pentru lucrările de reabilitare a căii ferate va fi simţitor schimbată.

July 9, 2020
Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

„Cred că primul moment în care am simţit că pot face business a fost cel în care, copil fiind, îl ajutam pe tata să vândă şi căram în cârcă în sus şi-n jos să le arătăm clienţilor produsele din magazinul en-gros de covoare”, îşi aminteşte Wargha Enayati începuturile sale antreprenoriale, înrădăcinate încă din copilărie.

În 25 de ani de antreprenoriat în domeniul medicinei, el şi-a câştigat statutul de pionier nu o dată, ci revenind constant cu câte un titlu demn de primele pagini ale publicaţiilor de business. Cel mai recent se referă la rolul său de iniţiator al proiectului Enayati Medical City, un centru medical gigant, rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro, care urmează să fie deschis anul viitor. În pragul deschiderii, Enayati a povestit despre fiecare etapă din parcursul său antreprenorial, privind retrospectiv la reuşitele sale de până acum, dar şi la greşelile din care a învăţat.

Medicul Wargha Enayati provine dintr-o familie care a îmbinat mereu antreprenoriatul cu medicina – tatăl, medic ginecolog, care a profesat până în ultimii săi ani de viaţă, dezvolta în paralel şi afacerea cu covoare. (Acum, a treia generaţie pare să le calce pe urme şi continuă pe aceeaşi linie: fiul lui Wargha Enayati, Anis, a terminat UMF Carol Davila şi vrea să se specializeze în psihiatrie.)

Iniaţitivele antreprenoriale au continuat şi pe parcursul formării sale ca medic: în perioada studenţiei la Cluj, a încercat să vândă ceasuri aduse din Germania, iar după Revoluţie a vrut chiar să îşi facă o fabrică de marmură artificială şi să vândă marmură, dar planul nu a funcţionat.

Apoi a intrat în imobiliare, iar de aici până la deschiderea primei clinici private a fost doar un pas: „Între anii 1990 şi 1995 a mers foarte bine, am făcut câştiguri mari din vânzări şi cumpărări de apartamente, aşa că în 1995 am ales să dedic cel mai frumos apartament pe care îl aveam şi să deschid prima mea clinică privată de cardiologie. Pot spune, fără modestie, că sistemul medical privat din România a început într-un apartament de la Unirii”.

De la un business plan de 2.000 de dolari pe lună, la prima reţea de clinici private din România
După ce a deschis cabinetul de cardiologie, primul business plan pentru Centrul Medical Unirea a fost de 2.000 de dolari pe lună: „Nu voiam decât să ajung la break even cu o cifră de afaceri de 25.000 de dolari pe an”. Wargha Enayati spune totuşi că aceasta era o cifră greu de imaginat pentru serviciile medicale private în România anului 1995. „Primele săptămâni se întâmpla să am zile întregi fără pacienţi şi atunci am fost unul dintre primii medici care au introdus medici colaboratori care veneau cu pacienţii lor”, îşi aminteşte el. A devenit medicul Ambasadei Germane la Bucureşti şi asta l-a ajutat, mărturiseşte chiar el, să câştige încrederea străinilor din Bucureşti care conduceau afaceri bănoase.

Acela a fost şi momentul în care a început să se gândească să vândă abonamente pentru angajaţii companiilor din Bucureşti şi că trebuie să aducă mai multe specialităţi în clinică. Apartamentul de la Unirii devenise neîncăpător: „Aşa că apartamentul de la etajul 5 nu mai era funcţional şi după trei ani am deschis prima clinică pluridisciplinară, la parterul unul bloc de pe Bulevardul Unirii”.

Apoi, după alţi trei ani, a deschis clinica de pe strada George Enescu din Capitală, iar după alţi trei ani a deschis încă trei policlinici şi primul spital pe Strada Clucerului, care era mic, îşi aminteşte Wargha Enayati fiecare pas din începuturile dezvoltării Regina Maria.

„A fost nevoie de 10 ani ca lumea să se obişnuiască cu conceptul de consultaţii private care trebuie plătite. A fost nevoie de alţi 10 ani ca spitalele CMU Regina Maria să devină profitabile. A fost nevoie de 15 ani ca abonamentele medicale să poată deveni parte integrantă în sistem”, descrie Wargha Enayati fiecare bornă marcată, după ani de muncă.
În 2007, s-a perfectat prima vânzare a unui furnizor medical din România către un investitor care era fond de investiţii, cât şi prima achiziţie a unei policlinici din afara reţelei, dar şi din afara Bucureştiului, la Cluj. Aşa au devenit primii care au dezvoltat o reţea proprie în ţara. „Sunt mândru să pot spune azi, la 25 de ani de când am fondat Centrul Medical Unirii, devenit Reţeaua Privată Regina Maria, şi după 20 de ani de lucrat la acest proiect, că am lăsat în spate un business sustenabil. La plecarea mea din Reţea erau 2.000 de angajati, azi, după 5 ani, sunt 5.000 de angajaţi”, spune Wargha Enayati.
Premierele s-au ţinut lanţ însă şi după cea de-a treia vânzare a reţelei Regina Maria, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, când medicul cardiolog a ieşit din acţionariatul companiei.
„Abonamentele medicale au fost create acum 25 de ani şi azi sunt o piaţă constantă de peste 1,5 milioane de euro. Primul spital dedicat femeilor a devenit acum o industrie in sistemul privat de sănătate şi o alternativă viabilă pentru sistemul de stat. Policlinicile sociale sunt acum două în Bucureşti şi au peste 5.500 pacienţi din care 2.200 sociali, adică fără venituri şi asigurări medicale, şi au oferit 29.000 consultaţii, din care 13.500 sociale”, îşi descrie Wargha Enayati reuşitele privind retrospectiv. „Aceste proiecte au trăit şi merg mai departe creând adevărate trenduri pe piaţa medicală pentru că au fost caracterizate de creativitate şi inovaţie.”

Drumul spre oraşul medical, aproape de final
Acum, se concentrează pe dezvoltarea Enayati Medical City, un complex integrat, dezvoltat în asociere (pe zona de oncologie) cu Spitalul Monza şi desfăşurat pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, fiind cel mai mare proiect medical privat din ţara noastră.

„Este singurul spital de asemenea dimensiuni care se construieşte în această criză, cu o investiţie în valoare totală de 60 de milioane de euro şi care va fi gata la sfârşitul acestui an”, descrie Wargha Enayati proiectul.
A pornit în dezvoltarea acestuia de la nevoia acută de a oferi soluţii pentru îngrijirea vârstnicilor, în condiţiile în care România, ca de altfel lumea întreagă, se îndreaptă vertiginos către îmbătrânirea accentuată a populaţiei (unu din trei români va avea peste 65 ani în 2040, citează antreprenorul un raport al Eurostat) şi de la inexistenţa pe piaţă a unor facilităţi integrate.

„Am gândit acest centru medical ca pe un oraş în care seniorii să poată avea acces permanent la serviciile medicale şi sociale de care au nevoie, fie că sunt independenţi sau asistaţi medical, că au nevoie de recuperare sau paliaţie, că au nevoie doar de socializare sau de un mediu în care să trăiască demn”, descrie antreprenorul raţiunea din spatele acestui proiect.

Acesta îmbină un spital integrat de oncologie şi recuperare cu un centru rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori. Spitalul de oncologie va fi dotat cu 100 de paturi, compus dintr-un ambulatoriu de specialitate, secţii de chirurgie, chimioterapie, radioterapie şi medicină nucleară imagistică şi laborator. Centrul rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori va avea peste 130 de locuri, iar îngrijirea acestora se va face pe etaje dedicate, în funcţie de gradul de nevoi – rezidenţial (persoane independente sau asistate) şi medical (servicii de recuperare, paliaţie). Conceptul de îngrijire a pacientului în mod integrat şi eficient va fi completat cu un centru de zi pentru seniori şi 50 de cabinete în regim de ambulatoriu. „Cheia succesului este punerea la un loc a unei elite medicale care să ofere cele mai bune soluţii integrate pentru problemele oncologice şi pentru îngrijirea vârstnicilor”, spune antreprenorul.

În ceea ce priveşte componenta medicală, el explică că proiectul include un spaţiu ambulatoriu generos de geriatrie cu multiple specialităţi, centru de fizioterapie cu piscină de recuperare şi terapie ocupaţională. „Vârstnicii se mută din casa lor în mare parte pentru un stil de viaţă de comoditate, socializare şi siguranţă atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor. Siguranţă care aici este asigurată de un spital cu cinci săli de operaţii, secţie ATI, imagistică, laborator, precum şi medici specialişti de gardă.”

Dezvoltarea proiectului a preluat-o Dan Doroftei, despre care Enayati spune că a avut norocul să îl cunoască în 2018, când se întorcea în România după 12 ani de experienţă în SUA în proiecte similare. După inaugurarea centrului, va conduce alături de el partea de seniori – rezidenţialul şi spitalul de geriatrie.

Proiectul se află în prezent într-o fază avansată de construcţie, în octombrie-noiembrie clădirea va fi finalizată, iar din ianuarie va fi operaţională, dotată şi funcţională. „A fost o provocare în sine în această perioadă să ţinem deschis un şantier pe care muncesc zilnic 400 de oameni. Suntem încrezători că vom rămâne în calendar şi că vom deschide conform planurilor”, spune Enayati.

Vorbind despre provocări, medicul antreprenor subliniază că acestea vin din gradul de noutate al unui astfel de proiect în România. „Proiectul este foarte ambiţios. Şi inovator. Principalele provocări ţin atât de schimbarea mentalităţilor cu privire la modul în care seniorii merită să trăiască, cât şi de întregul concept de îngrijire a vârstnicilor în ţara noastră. În plus, conceptul de îngrijire integrată atât pe zona de oncologie, cât şi pentru seniori este unul care va fi pus în practică în premieră în ţara noastră.

Prin urmare, funcţiunile gândite sunt complexe şi de aici şi provocarea legată de construcţie, arhitectură, avize şi autorizări”, spune el. Pe de altă parte, observă că cea mai mare provocare cu care s-a confruntat este lipsa sprijinului din partea autorităţilor. „Este, până la urmă, cea mai mare investiţie medicală din România, din Bucureşti din ultimii 30 de ani. Niciun alt proiect nu are/a avut asemenea dimensiuni. Spitalul Enayati Medical City costă un pic peste un studiu de fezabilitate comandat de stat pentru oricare din spitalele regionale, aşa că obiectivul meu primordial este să demonstrez că se poate face!

Nu zic că nu e greu, nu zic că e cel mai bun sau profitabil model, zic doar că dacă proiectul meu devine un model mă aştept ca alţi investitori sau statul să îl perfecteze, să îl replice, să construiască spitale mai mari, mai bune, mai performante, adaptate la nevoile acestei perioade. Dar, cel mai important, să fie gândite ca proiecte pentru pacienţi, pentru medici, pentru seniorii României cum e cazul de faţă, având în vedere nevoile lor reale”.
Termenul de finalizare al proiectului cu tot cu dotări este începutul anului viitor, iar Wargha Enayati crede că vor avea primii pacienţi, în funcţie de autorizări şi avize, în a doua lună a anului 2021.

„Pentru că este un proiect definit de termenul «integrat» vom încerca să deschidem ca un întreg, în acelaşi timp. De altfel, pe lângă cele două spitale (de oncologie şi geriatrie) şi centrul rezidenţial pentru seniori adăpostim cel mai mare, cred, ambulatoriu din România, cu 50 de cabinete, unde vom promova conceptul de concierge medical (doctor dedicat care să conducă pacientul pe tot traseul său medical), un restaurant, o sală de conferinţe, centru de recuperare fizio-kineto cu piscină, magazine, capelă şi multe grădini spectaculoase gândite să aducă lumină şi culoare.”

Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 60 milioane de euro, din care aproape 70%, respectiv 40 milioane de euro, este investiţia sa, constituită din fonduri proprii şi o mică parte credit bancar. Se aşteaptă ca investiţia să aibă un turnover de 25 milioane de euro la trei ani după deschidere.

Iar fiindcă va fi vorba despre un produs high-end, cel puţin pe zona rezidenţială şi de îngrijire seniori, tarifele vor fi între 2.500 şi 4.000 euro/lună. „În construcţia spitalului de geriatrie şi a centrului rezidenţial a fost acordată atenţie maximă pentru toate detaliile, de la aranjamentul camerei, până la mobila potrivită pentru vârstnici. Este vorba de spaţii verzi generoase, sală de spectacole, activităţi de divertisment, care să le ofere rezidenţilor toate avantajele unui trai urban, mai ales că ne aflăm în zona de nord a Capitalei şi mă bucur că am aflat de curând că magistrala 6 de metrou va fi aproape de noi, deci accesibilitatea va fi din ce în ce mai mare”, explică medicul.

În 2021 vor fi peste 500 de angajaţi pe platforma Enayati Medical City, majoritatea personal medical: „Centrul medical este gândit ca un proiect şi pentru medici, un ecosistem medical care va pune laolaltă elita medicală şi profesională din România”.

Ce urmează? Medicul-antreprenor mărturiseşte că deocamdată îşi consolidează actualele investiţii, în contextul în care Enayati Medical City consumă resurse semnificative, dar va continua să investească prin intermediul unui fond de investiţii. Lansat alături de alţi patru investitori, Voicu Oprean, Alexandru Popescu, Sergiu Neguţ şi Georgios Sofianos, fondul de investiţii Cleverage Venture Capital îşi propune să ajungă la finanţări de 20 de milioane de euro în 5 ani pentru proiecte din România şi din regiune.

„Etica ar trebui să fie esenţială în educarea oricărui profesionist”
„Cred că problema principală este a omului din sistem. Percepţia publică este de corupţie la nivelul sistemului şi nu poate fi schimbată peste noapte”, răspunde Wargha Enayati, întrebat care sunt motivele pentru care sistemul românesc medical este în continuare blamat şi care ar fi soluţiile pentru evoluţia acestuia.
Aminteşte despre exemplul recent apărut în presă al lui Markus Braun, fostul şef de la Wirecard, acuzat că a deturnat fonduri de 1,9 miliarde de euro din banii companiei. În acest context, Wargha Enayati se întreabă: dacă astfel de lucruri se întâmplă la acel nivel, în Germania, ce pretenţii putem noi să avem să schimbăm percepţia publică despre sistemul medical. „Corupţia există şi va mai exista în sistemul medical. De aceea eu cred că etica trebuie să fie un factor determinant în educaţia oricărui profesionist, indiferent de domeniu. Şi până ce nu vom înţelege cu toţii că omul este în primul rând o fiinţă spirituală, nu vom fi conştienţi nici de cât de importantă este etica personală în relaţionarea profesională şi umană”, spune el. Enayati punctează însă că nu poate să aibă un rol activ în dezvoltarea politicilor româneşti, ţinând cont de credinţa sa, Baha’i, care nu permite să facă parte din formaţiuni politice, să facă politică partizană. „Membrii comunităţii Baha’i sunt artizanii unităţii şi ai lipsei dezbinării, suntem activi în planul politicii globale, dar nu în cea guvernamentală”, descrie el unul dintre principiile credinţei sale.
Cum descrie modul în care a fost gestionată criza medicală curentă? „Pentru că sunt un om al statisticilor şi al cifrelor cred totuşi, fără a încerca să micşorez ce se întâmplă, că reacţia a fost prea vehementă şi ca urmare vom resimţi efecte medicale pe termen lung şi în număr mult mai mare decât al statisticilor victimelor cu COVID. Asta dacă nu punem la socoteală şi efectele economice, distrugerea brută a unor ramuri a economiei. Şi acestea vor avea consecinţe medicale grave în viitor. Singurul lucru care ne-ar putea ajuta ar fi ca guvernul să intervină acum şi să ia din bugetul altora, cum ar fi apărarea, şi să facă o infuzie masivă în economie şi sănătate”, crede el.

Succesul în antreprenoriat? Răbdare şi curajul de a închide o afacere dacă nu mai merge

Wargha Enayati spune că şi-a construit parcursul având ca inspiraţie viaţa şi valorile părinţilor săi, care i-au arătat mereu flexibilitate şi agilitate, adaptabilitate şi viziune globală asupra problemelor lumii. „De la părinţii mei am învăţat să provoc şi să mă provoc în a găsi soluţii care să servească oamenilor. De la credinţa mea, Baha`i, am învăţat să fiu detaşat, echidistant şi să am curaj pentru schimbare”, îşi descrie medicul antreprenor reperele din parcursul său antreprenorial. El oferă spre exemplu şi două citate ale lui Bahá’u’lláh, fondatorul credinţei Baha’i, despre care antreprenorul spune că îl guvernează în toată activitatea sa: „Numai acela care în zilele noastre îşi consacră viaţa slujirii întregii rase umane este într-adevăr om” şi „Toţi oamenii au fost creaţi pentru a duce mai departe o civilizaţie în continuu progres”.
Nu au lipsit însă nici lecţiile pe care le-a dobândit pe parcursul său. „Cred că principala mea eroare a fost lipsa de experienţă pe zona de expansiune, care pentru reţea a fost masivă şi neaşteptată. În plus, reacţiile mele la provocări, dificultăţi sau ameninţări nu au fost întotdeauna temperate”, îşi descrie Enayati greşelile din care a învăţat de-a lungul timpului.
„Apoi, de teamă că nu voi putea creşte singur, am hotărât în 2007 să mă duc pe drumul asocierii cu un fond de investiţii şi implicit al forţării ca la un moment dat, să ies din această afacere printr-un drag-along, fapt care s-a şi întâmplat după opt ani la cea de-a treia vânzare. Mereu mă întreb dacă trebuia să fac acest pas…”, mărturiseşte Wargha Enayati.
Medicul antreprenor oferă şi un sfat pentru tinerii antreprenori: „Sper ca antreprenorii tineri să fie în permanenţă conştienţi de impactul social pe care ar trebui să-l producă orice acţiune de business. Important este să înceapă cu dreptul, cu toate lucrurile în ordine, legal, fiscal, în acord cu reglementările din domeniul muncii. Să ia în calcul că pornirea unei afaceri durează cel puţin trei ani. Şi, cel mai important, să aibă răbdare şi răbdare şi răbdare, alături de curajul de a închide o afacere daca devin conştienţi că nu mai merge”.

Un sfert de secol de premiere medicale

30 noiembrie 1995
Centrul Medical Unirea ia fiinţă cu un cabinet de cardiologie într-un apartament în Piaţa Unirii.

1996
Wargha Enayati introduce pe piaţă noţiunea de abonamente medicale (în prezent o piaţă de 1,5 milioane de euro).

1999
Lansează primul centru medical cu functionalităţi multiple – CMU Unirea, care include o reţea de mai multe policlinici.

2004
Lansează primul spital dedicat exclusiv femeilor, rezultatul unei investiţii de 1 milion de euro.

2007
Gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU. Este prima intrare pe piaţa medicală a unui fond de investiţii, iar din tranzacţia cu 3i Plc rezultă cea mai mare investiţie din sistemul medical privat din România.

2008
Are loc prima extindere din sistemul privat în afara Bucureştiului – la Cluj – Napoca, prin achiziţionarea unei clinici, în urma unei investiţii de 500.000 de euro.
Deschide prima maternitate privată – cel mai modern spital dedicat obstetricii şi ginecologiei, cu dotări şi tehnici de ultimă oră, inclusiv cu posibilitatea naşterii în apă. A fost numită Regina Maria cu acordul Casei Regale a României.
Încheie primele parteneriate academice stat-privat – cu cel mai mare număr de personalităţi medicale, profesori care intră să ofere consultaţii în sistemul privat.
Lansează primul examen clinic complet, într-o singură zi, un proces complex de evaluare a sănătăţii – VIP Health Check.

2010
A doua intrare a unui fond de investiţii, Advent International, care preia o participaţie majoritară la CMU, pentru extindere.
Prima achiziţie a unui spital privat Euroclinic, de la asigurătorul Eureka – o investiţie de 15 milioane de euro.

2011
Deschide primul spital privat la Braşov.
Pentru prima dată, Casa Regală oferă acordul ca o entitate privată să preia numele unui suveran român, astfel că CMU şi Euroclinic devin REGINA MARIA, Reţeaua privată de sănătate – Maternitatea Regina Maria devine REGINA MARIA Spital de obstetrică şi ginecologie, REGINA MARIA Policlinica pentru copii, REGINA MARIA Spitalul Euroclinic, Banca Centrală de Celule Stem REGINA MARIA, Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.
Înfiinţează prima policlinică socială din România, în parteneriat cu Primăria Capitalei, Policlinica Baba Novac, dedicată persoanelor fără venituri si asigurări medicale, sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria – ONG condus împreună cu soţia sa, Mitra Enayati.

2012
Deschide cel mai mare spital dedicat în totalitate sănătăţii mamei şi copilului – spitalul Băneasa, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro.

2015
În urma celei mai mari tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale din România, prin achiziţia integrală a pachetelor de acţiuni de către Mid Europa, cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrala şi de Est, dr. Wargha Enayati iese din acţionariatul RM . Potrivit surselor din piaţă,
reţeaua era evaluată
la acel moment la 150 de milioane de euro
şi avea 2.000 de angajaţi.
Deschide Policlinica Sala Palatului – a doua policlinică pentru persoane cu venituri mici sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.
Investiţia direcţionată în aceasta ajunge la 1 milion de euro.

2016

Cumpără Versa Medical, pe care o transformă într-una dintre cele mai importante companii de comunicare medicală din România, MedicHub – o investiţie de
1 milion de euro.

2017
Investeşte în prima clinică de second opinion din România – Intermedicas. Valoarea investiţiei ajunge la 500.000 de euro.
Cumpără prima revistă medicală din România, săptămânalul Viaţa Medicală – o emblemă a lumii medicale, fiind printre primele publicaţii nou-tipărite în decembrie 1989. Valoarea investiţiei ajunge la 100.000 de euro.

2018

Intră in acţionariatul primei aplicaţii de programări la medic din România, Docbook.
Susţine primul start-up de recrutare medicală din România – Medijobs.
Valoarea investiţiei în MediJobs şi în Docbook ajunge la 1 milion de euro.
Primeşte din partea Casei Regale a României Medalia Regală pentru Loialitate.
Intră în acţionariatul MediaMEd Publicis.

2019

Lansează pentru prima oară conceptul de concierge medical în România.
Lansează Asociaţia Medicilor Independenţi – AMI – care reprezintă o comunitate de clinici şi de cabinete medicale private independente conectate la un centru de comandă ce direcţionează pacientul către cel mai potrivit medic sau către cea mai potrivită clinică parteneră, cu scopul de a-i oferi acestuia o îngrijire integrată. Comunitatea oferă în acelaşi timp medicilor posibilitatea de a colabora şi dialoga în interesul actului medical, printr-un proces integrat, pluridisciplinar şi obiectiv.

2020

Enayati Medical City se apropie de deschidere – un proiect în valoare de 60 milioane de euro cu o investiţie de aproximativ 40 milioane de euro constituită în cea mai mare parte din fonduri proprii şi un credit de la bancă, restul investiţiei proiectului fiind acoperit de partenerii medicali din proiect.
Lansează primul program de finanţare dedicat start-up-urilor medicale, Cleverage –
cu o investiţie de 500.000 euro.

Ce înseamnă Enayati Group în prezent
În prezent, grupul Enayati este format din: MedicHub Media, care include şi Medicală şi partenerul MediaMEd Publicis (companii de comunicare medicală şi marketing pentru lumea medicală, digital, conferinţe şi media), Intermedicas Concierge Medical – clinică medicală de concierge medical şi second opinion, Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria, formată din două policlinici sociale pentru persoane fără venituri şi asigurări medicale şi două afterschool-uri pentru copii, aplicaţia de programări la medic şi telemedicină Docbook, platforma de recrutare de personal medical Medijobs.
De asemenea, Enayati Group include unul dintre proiectele „vedetă” ale domeniului medical privat în prezent – Enayati Medical City – un oraş medical aflat în construcţie.

July 6, 2020
Altex va angaja 1.000 de oameni pentru a susţine extinderea reţelei. Retailerul electro-IT are peste 3.500 de angajaţi şi este unul dintre cei mai mari angajatori cu capital privat românesc

Retailerul electro-IT Altex, controlat de Dan Ostahie, lansează un proces de recrutare pentru a susţine extinderea şi modernizarea reţelei de magazine la nivel naţional, având în plan angajarea a peste 1.000 de persoane.

Poziţiile deschise sunt disponibile în magazinele din toată ţara, dar şi în centrele logistice: casieri, consultanţi vânzări, responsabili service, responsabili online, şef raion, responsabil financiar, director de magazin, director adjunct de magazin, picker, stivuitorist, manipulant marfă etc.

Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe, retailerul avea la finele anului trecut 3.546 de angajaţi.

„Într-o perioadă plină de incertitudini, cu blocaje financiare pe toate palierele, ne-am asumat responsabilitatea de a susţine redresarea economiei româneşti prin continuarea planului investiţional şi accelerarea procesului de angajare. Pentru noi, evoluţia businessului este prioritară, alocând peste 27 de milioane de euro din fonduri proprii pentru a deschide noi centre de retail în toată ţara şi, implicit, peste 1.000 de noi locuri de muncă“, a declarat Edvin Abdulachim, director comercial la Altex România.

Compania are 125 magazine deschise în ţară sub mărcile Altex şi Media Galaxy şi două magazine online, câte unul pentru fiecare brand în parte. Retailerul construit de antreprenorul Dan Ostahie a avut afaceri de 4 mld. lei anul trecut după o creştere de aproape 15% şi un profit net de peste 75 milioane de lei, în urcare cu 19%.

Altex a anunţat anterior că va investi în 2020 peste 27 de milioane de euro din fonduri proprii şi credite în extinderea reţelei, în modernizarea infrastructurii şi în tehnologie.

Piaţa de electro-IT, evaluată la 3,5 mld. euro anul trecut, este puternic polarizată, cu jucătorii specializaţi Altex şi Flanco la vârf. Cele două reţele, cu peste 200 de magazine împreună, au o cotă de piaţă cumulată de circa o treime, arată calculele ZF.

July 3, 2020
Lanţul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă

De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o reţea de 132 de unităţi, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine şi în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câştigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?

„Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferinţă de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.

În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei şi un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte investiţiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanţii businessului au anunţat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.

Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej şi un altul în localitatea Moreni, un oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul şi-a făcut intrarea şi în comunităţile urbane mici.

Până la sfârşitul anului, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă alte nouă unităţi, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menţinerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienţi trec magazinelor unităţilor companiei, reprezentanţii afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.

Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajaţi, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajaţii şi-au continuat activitatea şi în perioada stării de urgenţă, niciunul dintre ei nefiind trimis în şomaj tehnic.

Pentru departamentele care nu îşi puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu deţin spartphone-uri sau carduri de credit.

„A fost o experienţă foarte bună pentru angajaţi, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupaţie şi pe care nu am vrut să îi trimitem în şomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct şi indirect circa 60.000 de joburi în piaţa locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaţilor companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.

Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt furnizori locali, faţă de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăţilor generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanţii businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat şi bugetele locale.
Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat şi modul de lucrul al companiei pe care o conduce.

„La început a fost greu, şi pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învăţat repede, am simţit că a fost foarte emoţionant să iau decizii grele. A fost un spagat între business şi oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acţionăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm şi măsuri pentru angajaţi, clienţi, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simţit ce important este să fim alături de angajaţi, de clienţi şi parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.

Explozia retailului alimentar din online, un trend internaţional

Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel naţional, vor creşte cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiţi pe produse alimentare şi băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piaţa totală, în creştere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com.
Şi în Asia se remarcă acelaşi trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creştere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor şi migrarea clienţilor spre online, obicei care se va menţine probabil şi în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii îşi formează un obicei din a-şi cumpăra alimentele online, îl vor menţine.” În ultimele luni, Sainsury’s şi-a dublat volumele de produse destinate platformei online şi a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal.

June 20, 2020
Prima reţea de benzinării care lansează un serviciu de retragere de bani din orice staţie, la fel ca o bancă

Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului KMG International în România, lansează un nou serviciu dedicat persoanelor fizice, prin care acestea au posibilitatea de a retragere numerar cu comision 0% din orice staţie proprie Rompetrol. Serviciul “CashBack” (eliberare de numerar la comerciant) este disponibil la orice oră, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

Noul serviciu permite retragerea în numerar din cardul bancar personal de debit sau credit a unei sume de maximum 200 lei/tranzacţie împreună cu o operaţiune de plată la dispozitivele POS ale statiei. Suma şi retragerile de numerar pot fi influenţate de disponibilul din casa de marcat a statiei la momentul respectiv.

Compania nu percepe comision pentru aceste tranzacţii, dar numărul de retrageri permise zilnic şi eventualele costuri/taxe adiţionale sunt generate strict de instituţia de credit emitentă a instrumentului de plată electronică.

“Căutăm în permanenţă să dezvoltăm şi să implementăm soluţii inovatoare, care să le ofere clienţilor un beneficiu imediat şi să contribuie la îmbunătăţirea experienţei acestora în staţiile noastre. Noul serviciu le permite clienţilor să folosească terminalele de plată si pentru retragerea de numerar de pe cardurile bancare, o dată cu achizitia de bunuri şi/sau servicii din staţii” declară Serghei Sevcenco, directorul general al Rompetrol Downstream.

Clientii pot folosi în prezent acest serviciu în toate cele 156 de benzinării proprii Rompetrol, compania fiind primul jucător din domeniul oil & gas şi una dintre primele companii nebancare din România care lansează la nivel naţional serviciul de retragere numerar. Serviciul nu este disponibil şi în staţiile Partener Rompetrol sau Rompetrol Expres.

Compania a iniţiat în luna martie un proiect pilot în staţiile proprii din Bucureşti, judeţele Ilfov şi Giurgiu, iar în baza numărului de tranzacţii şi a feedback-ului primit din partea clienţilor a decis extinderea rapidă a serviciului la nivelul întregii sale reţele de benzinării proprii. Indiferent dacă aceşţia fac o alimentare cu combustibil sau achiziţionează produse din magazine, noua facilitate le permite să economisească timp şi carburant până la un bancomat, spun reprezentanţii companiei.

“În condiţiile în care cadrul legislativ ne oferă posibilitatea de a reţine pentru această operaţiune un comision de maximum 1% din valoarea retragerii în numerar, am decis să venim în întâmpinarea clienţilor şi să nu le percepem comision. Singura condiţie pentru folosirea acestei facilităţi în staţiile noastre este de a realiza în acelaşi timp o tranzacţie platită cu cardul vizat – achiziţia de carburant sau a unui bun/serviciu din portofoliul oferit în magazinul şi restaurantul Hei’ adaugă Serghei Sevcenco.

Cadrul legal pentru oferirea acestui serviciu se regăşeşte în Legea 191/2018, o actualizare a OUG 193/2002 cu modificările ulterioare, privind introducerea sistemelor moderne de plată, precizează reprezentanţii companiei.

Rompetrol Downstream operează în plan local o reţea de distribuţie carburanţi formată din 988 de puncte de comercializare (staţii proprii – Rompetrol, staţii Partener Rompetrol, staţii Rompetrol Expres, staţii mobile – baze interne de 9 şi 20 metri cubi), 6 depozite (Arad, Craiova, Mogoşoaia, Şimleul Silvaniei, Vatra Dornei şi Zărneşti), peste 200 staţii GPL auto şi circa 7.000 de puncte butelii. Carburantii comercializaţi sunt produşi de rafinăria Petromidia Năvodari – cea mai mare unitate de profil din România şi una dintre cele mai moderne şi complexe din regiunea Mării Negre.

June 16, 2020
Kaufland continuă strategia de expansiune cu încă o deschidere în Capitală. În ce zonă va fi situată noua unitate

Retailerul german Kaufland continuă investiţiile în extinderea reţelei şi anunţă deschiderea celui de-al 15-lea hipermarket din Bucureşti, situat în zona bulevardului Theodor Pallady, marcând totodată şi magazinul cu numărul 132 al reţelei la nivel naţional.

„Odată cu deschiderea, compania continuă să contribuie şi la dezvoltarea economică a comunităţii locale, esenţială în această perioadă, prin crearea a 130 de locuri de muncă noi pentru bucureşteni şi nu numai”, spun reprezentanţii companiei.

Unitatea care urmează să fie inaugurată oficial începând cu data de 1 iunie dispune de o suprafaţă de vânzare de peste 3.700 metri pătraţi, care se înscrie într-una totală de mai bine de 6.100 metri pătraţi, şi de o parcare extinsă de 293 de locuri.

Magazinul nou deschis va avea amplasate 12 case de marcat standard şi alte 6 express tip self-service, pentru clienţii care îşi doresc să eficientizeze timpul petrecut pentru achitarea cumpărăturilor, iar programul de funcţionare al noii unităţi este de luni până sâmbătă între 07.30-23.00, iar duminică de la 08.00 până la 20.00.

Acesta este al cincilea magazin deschis de Kaufland în anul financiar 2020 (martie 2020 – februarie 2021), planurile de expansiune ale companiei urmând să continue în perioada următoare.

În 2018 (ultimul an pentru care există date financiare), compania a înregistrat o cifră de afaceri a companiei 2,3 mld. euro), plus 8% faţă de 2017. Tot atunci, compania şi-a majorat şi profitul net, ba chiar cu un ritm de două ori mai rapid decât cel al businessului, până la aproape 800 de milioane de lei.

May 29, 2020
Expoziţie pe ecran

Printre artiştii specializaţi în aşa-numita „Net Art” se numără rusoaica Olia Lialina, care a creat prima lucrare în 1996, „My Boyfriend Came Back From The War” sub forma unor ferestre de browser din ce în ce mai fragmentate. În ultimii ani, scrie Washington Post, a participat la proiectul „One Terabyte of Kilobyte Age”, iniţiat de artistul newyorkez de origine germană Dragan Espenschied, sub forma unui cont pe reţeaua Tumblr unde se postează la fiecare douăzeci de minute o imagine a câte unei pagini din reţeaua acum dispărută GeoCities. Artistul de origine olandeză Rafaël Rozendaal îşi exprimă creativitatea prin site-uri ca openthiswindow.com, openthatwindow.com sau lookatsomething.com, pe care utilizatorul le poate explora făcând clic şi trăgând de cursorul mouse-ului (neapărat cu sonor), sau ca hipnotizantul notnever.com, plin de cercuri colorate pulsatile.

May 25, 2020
Reţeaua de benzinării, restaurante şi hoteluri Ozana din Bistriţa şi-a crescut de aproape cinci ori profitul

♦ Compania operează o reţea de 6 benzinării sub brandul Ozana.

Compania Ozana SRL, o afacere cu benzinării, restaurante şi hoteluri controlată de familia Grindean din Bistriţa, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste 79,9 mil. lei (16,9), în scădere cu 1% faţă de anul anterior, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. Compania a finalizat anul 2019 cu un profit net de peste 3,6 mil. lei (767.000 de euro), de aproape 5 ori mai mare faţă de anul precedent, şi cu un număr mediu de 81 de angajaţi, conform datelor publice.

Compania operează o reţea de 6 benzinării sub brandul Ozana în judeţul Bistriţa-Năsăud (Bistriţa, Beclean, Susenii Bârgăului, Mititei, Sărmaşu, Feldru), hotelul Ozana de patru stele din municipiul Bistriţa (33 de camere şi 5 apartamente) şi două restaurante, unu în Bistriţa (Rose Garden) şi unu la ieşirea din Beclean (Ozana). Compania Ozana SRL a fost înfiinţată în anul 1992 cu principal domeniu de activitate comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate şi este controlată de antreprenorii Ioan şi Ana Grindean.

În România sunt peste 2.100 de benzinării, conform celor mai recente date. Patru mari companii petroliere (Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL România) acoperă între 80 şi 90% din volume şi peste 75% din numărul de benzinării active pe plan local, comerţul cu carburanţi fiind una dintre cele mai concentrate pieţe din România. Potrivit informaţiilor disponibile, în acest moment mai sunt active pe plan local circa 500-600 de staţii care nu sunt afiliate unui brand.

Deşi ca număr reprezintă cam 25-30% din piaţă, în volume nu înseamnă mai mult de 10%. Pentru că lupta din această piaţă evaluată la 9-10 mld. euro anual este extrem de strânsă, jucătorii din domeniu vin cu idei noi pentru a câştiga clienţi de la concurenţă sau pentru a-i fideliza pe cei existenţi. Pe o piaţă în creştere timidă în volume şi cu puţine motive de a crede că apetitul pentru benzină şi motorină va mai reveni la ritmuri de plus 10% pe an, companiile petroliere caută să-şi consolideze poziţia pe alte segmente, intrând astfel în concurenţă directă cu firme cum sunt cele din HoReCa sau comerţul modern alimentar.

laurentiu.cotu@zf.ro

May 10, 2020
Ce se întâmplă în perioada izolării cu cel mai mare lanţ românesc de săli de sport. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plină ascensiune când a izbucnit pandemia

O suprafaţă totală de 9.500 de metri pătraţi şi o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro are reţeaua de centre de fitness Stay Fit Gym, cel mai mare lanţ autohton de profil din România. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plin proces de expansiune la momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19. Cu toate că aceasta a pus momentan „pe hold” industria locală de health & fitness, antrenamentele nu s-au anulat, ci doar s-au mutat în online.

„Pentru mine, antreprenoriatul a fost întotdeauna scopul, încă de adolescent mă vedeam construindu-mi propria afacere, deşi recunosc că nu ştiam, pe atunci, ce presupune şi de câtă implicare este nevoie. La vârsta de 25 de ani l-am întâlnit pe Marius Preodişteanu, care tocmai deschisese primul său centru de fitness sub brandul Stay Fit Gym. Îmi plăcea încă din liceu ideea unui centru de fitness, iar apariţia lui Marius, care demarase deja un astfel de proiect, m-a făcut să cred că e momentul oportun pentru a-mi pune ideile în acţiune. Am avut o chimie profesională foarte bună, aşa că nu ne-a luat mult să descoperim că avem viziuni asemănătoare şi că dorim să demarăm un proiect comun. Astfel, am pus bazele reţelei de centre de fitness Stay Fit Gym”, povesteşte Alexandru Lascăr, coproprietar al Stay Fit Gym.
Prima unitate a lanţului de săli de sport, Stay Fit Titulescu, a fost deschisă în 2012, cu o investiţie totală de 110.000 de euro, fiind modernizată complet în urmă cu 2 ani. „Parteneriatul cu Marius Preodişteanu a început în 2013, când am deschis al doilea centru Stay Fit Gym, perioadă care a marcat şi momentul în care am decis să mă dedic total antreprenoriatului şi am renunţat la job. Prima investiţie făcută a fost de aproximativ 40.000 de euro, pe care i-am folosit pentru amenajarea propriu-zisă, aparatele fiind luate în leasing de la furnizor. Contribuţia mea de atunci, în valoare de 20.000 de euro, a fost reprezentată de surse proprii – banii pe care reuşisem să îi strâng în doi ani de muncă, precum şi un ajutor financiar, primit de la fratele meu. De altfel, el s-a întors din Belgia în anul 2017 şi s-a alăturat afacerii, în calitate de acţionar”, spune Lascăr. Pe vremea aceea, erau amândoi la început, atât în zona de wellness, cât şi în antreprenoriat, motiv pentru care a trebuit să muncească mult, pentru a compensa lipsa de cunoştinţe. „Pe de o parte, faptul că am început de la acelaşi nivel ne-a apropiat şi ne-a ajutat să creştem împreună, pe baza, bineînţeles, a unor inevitabile greşeli, pe care le-am făcut fiecare dintre noi. Consider însă că am dezvoltat un model de afaceri puternic, pe care continuăm să îl îmbogăţim încontinuu.”
A urmat deschiderea unităţilor din Teiul Doamnei şi Pantelimon, modernizate complet în 2018, respectiv 2019 (investiţia totală în deschidere şi modernizare ajungând la 120.000, respectiv 140.000 de euro), Stay Fit City Offices (270.000 de euro, vândută grupului World Class în 2018), Vitan (280.000 de euro), Cocor (310.000 de euro), Liberty (prin achiziţionarea şi modernizarea completă a fostului club Happy Gym, cu o investiţie de 100.000 de euro) şi Stay Fit Iride (330.000 de euro). „Stay Fit Iride va fi cel mai nou centru al nostru, fiind amplasat în complexul Iride Business Center din zona Pipera – Dimitrie Pompeiu. În planul iniţial pe 2020, mai era inclusă cel puţin o deschidere. Momentan am suspendat noi inaugurări, în afară de Stay Fit Iride pentru 2020, până la clarificarea situaţiei.” În prezent, suprafaţa totală a celor şapte săli din reţeaua Stay Fit Gym, incluzând şi centrul Stay Fit Iride, care urmează să fie deschis, însumează aproximativ 9.500 de metri pătraţi. În plus, anul trecut antreprenorii au lansat şi o aplicaţie proprie, care a ajuns în momentul de faţă la peste 3.000 de utilizatori. Dacă în urmă cu şase ani, deschiderea primului centru Stay Fit Gym s-a făcut cu cinci angajaţi, doi dintre ei fiind şi acum în echipa companiei, în momentul acesta reţeaua numără aproximativ 50 de angajaţi proprii şi peste 60 de colaboratori. Odată cu măsurile luate de autorităţi pe fondul pandemiei de COVID-19, compania a decis să păstreze integral echipa, toţi angajaţii fiind trimişi în şomaj tehnic. „Una dintre priorităţile noastre este să îi păstrăm şi după deschidere. Ştim că doar cu o echipă dedicată ne vom putea reveni.”
În 2019, Stay Fit Gym a înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 1,6 milioane de euro, profitul fiind reinvestit constant în achiziţia şi dezvoltarea noilor centre, deoarece busniessul este „într-o perioadă de dezvoltare”. Creşterea pe care reprezentanţii companiei o estimaseră pentru 2020 era de aproximativ 15% în dreptul fiecărui centru, dublată de o cifră consolidată totală de aproximativ 30%, prin deschiderea noului centru Stay Fit Iride. „Situaţia actuală, generată de COVID-19, ne face foarte grea estimarea pentru 2020, nefiind clar când vom putea începe activitatea şi care va fi comportamentul de consum. Astfel, obiectivul nostru este ca, până la sfârşitul anului 2020, începutul anului 2021, să revenim la parametri mai buni şi la un nivel de încasări în linie cu perioada anterioară. Succesul va depinde şi de înţelegerea proprietarilor clădirilor în care ne desfăşurăm activitatea.”
Fiind printre primele afaceri închise de către guvern, activitatea unităţilor Stay Fit Gym a fost sistată încă din perioada incipientă a crizei. „Măsurile pe care le-am luat înainte de închidere au fost predominant legate de procedurile de igienă şi dezinfectare. Ţinând cont, însă, că vorbim despre centre de fitness, în care aceste norme sunt extrem de importante independent de contextul pandemic, noile măsuri nu au avut un impact major în activitatea noastră”, notează Lascăr.
Ulterior, după închidere, compania a continuat să le ofere clienţilor şi publicului larg opţiunea de a face mişcare. Astfel, pe pagina de Facebook a sălilor sunt transmise zilnic clase online, disponibile gratuit, iar clienţii fideli pasionaţi de spinning şi-au putut lua acasă una dintre bicicletele staţionare Stay Fit Gym, fără niciun cost, în baza unui proces verbal de predare-primire şi a regulei „primul venit, primul servit”.
„Continuăm aşadar să ne aratăm angajamentul pentru comunitatea noastră şi să încurajăm oamenii să facă sport. Mişcarea este extrem de importantă acum, pentru sănătatea fizică, dar şi pentru cea emoţională.” În acest moment, antreprenorii studiază toate măsurile propuse de ţările care au repornit timid activitatea şi planurile de redeschidere din ţările membre ale UE. De asemenea, spun ei, împreună cu comunitatea proprietarilor din industrie lucrează activ la un program de măsuri inspirate din Germania, Belgia, SUA şi încearcă să uniformizeze un set de reguli, pe care să le prezinte guvernului. „Sperăm să venim în sprijinul guvernului în mod proactiv pentru a putea trece mai bine de această perioadă. Primele luni de la restartarea activităţii vor fi foarte mult marcate de pandemie, oamenii fiind obligaţi să poarte măşti, să acorde o atenţie mai mare detaliilor de igienă, atât personală, cât şi a sălilor. Vom reconfigura parţial planul centrelor astfel încât să menţinem o distanţare socială cât mai corectă. Probabil pentru început se va limita şi numărul clienţilor aflaţi în acelaşi timp în centre, pentru a reduce riscurile. În timp, ne vom obişnui cu toţii cu anumite măsuri de igienă sporită şi chiar cu o anumită distanţare socială, făcând parte din normalitatea curentă”, enumeră Lascăr câteva dintre măsurile care vor fi impuse după repornirea businessului. În plus, la sfârşitul lunii martie, reprezentanţii businessului au anunţat că, pe durata stării de urgenţă, cât timp cât sălile rămân închise, în cazul atingerii unui nivel foarte mare al populaţiei infectate pot pune la dispoziţia autorităţilor spaţiile companiei pentru a fi utilizate le diferite necesităţi, de pildă pentru triaj sau carantină, acestea fiind dotate cu utilităţi precum duşuri, vestiare şi mobilier, pentru a contribui în acest fel la limitarea aglomerării altor instituţii.
În general, media lunară de abonaţi proprii ai companiei este între 4.500 şi 6.500, în funcţie de perioada anului, acestei valori adaugându-i-se persoanele care vin prin parteneri precum 7card, Fitpass, Fitio, şi care reprezintă, lunar, undeva la 1.500-2.000 de clienţi. „Avem o bază de abonaţi destul de variată, care include tipuri diferite de clienţi, uniţi de pasiunea pentru sport. Obiectivul nostru, încă de la început, a fost să transformăm mişcarea fizică, în toate formele ei – indiferent că vorbim de clase cu diferite niveluri de intensitate sau de antrenamentele individuale, cu sau fără greutăţi –, în ceva accesibil şi plăcut, aşa că am creat locuri primitoare, pline de energie, cu o politică de preţ medie.”
Deoarece, la început, mulţi dintre noi se confruntă cu o formă de anxietate când vine vorba de mersul la sală, „pentru că ni se pare că locul nostru nu e acolo, că nu lucrăm corect, că nu depunem destul de efort”, Lascăr spune că misiunea companiei este ca, prin intermediul echipei sale de antrenori, să îi ajute pe clienţi să depăşească aceste limite autoimpuse şi nesiguranţe şi să devină tot mai buni şi pasionaţi. „Prin urmare, în sălile noastre, veţi vedea atât persoane tinere, la început de drum, care abia descoperă sportul, cât şi persoane mature, care practică o formă de mişcare pentru a se menţine sănătoase, dar şi abonaţi cu experienţă, disciplinaţi, pentru care fitnessul este o parte importantă din activitatea lor zilnică. În acest context, şi profilul socio-profesional al celor ce ne trec pragul diferă – putem vorbi atât despre persoane cu venituri medii, cât şi despre middle şi top management din zona corporate.”
Pe zona de fitness, cele mai active luni vin odată cu începutul anului, ianuarie-aprilie acoperind aproape 50 – 60% din cifra de afaceri anuală a companiei. În ceea ce priveşte zilele cu cele mai multe check-in-uri, „în centrele noastre de fitness sunt corelate cu ambiţia oamenilor de a începe săptămâna în forţă, aşa că lunea este ziua preferată a clienţilor”.
Serviciile oferite de Stay Fit Gym se încadrează în piaţa „value”, preţurile fiind la nivel mediu, spune Lascăr. Un abonament lunar full club costă 190 de lei, iar un abonament full fitness, fără acces la antrenamentele de grup, costă 180 de lei. Clienţii fideli beneficiază de anumite discounturi şi facilităţi. Pachetele Full Fitness reprezintă 65-70% dintre vânzările reţelei. Acestea oferă acces la toate facilităţile cluburilor (vestiare, saună, zonă cardio, zonă fitness, zonă functional training), cu excepţia antrenamentelor de grup. Totuşi, apetitul clienţilor pentru clasele de grup este în creştere în ultimii doi ani, remarcă Alexandru Lascăr, procentul celor care optează pentru ele ajungând de la 15 la 30%.
„Provocarea cea mai mare cu care ne confruntăm este aceea de a pune sportul pe agenda consumatorului român”, spune antreprenorul. România s-a confruntat cu cele mai mici procente de populaţie activă din UE, iar în urmă cu şase ani diferenţele dintre ţara noastră şi ţările din vest păreau insurmontabile, adaugă el. „Pe atunci, procentul populaţiei plătitoare de abonamente de fitness în România era sub 1%, faţă de ţări precum Germania, Spania, Suedia sau Danemarca, unde statisticile arătau 8-20%. În timp, lucrurile au evoluat, Bucureştiul a fost oraşul care a crescut disproporţionat faţă de restul ţării. În ultimii ani, oraşe precum Cluj, Timişoara, Oradea, Iaşi, Craiova au simţit de asemenea creşteri.”
Principalul competitor al companiei este liderul pieţei de fitness, lanţul de centre World Class România, spune Lascăr. „În afară de acesta, mai există centre de fitness cu unul sau două puncte de lucru, care reprezintă concurenţa în anumite zone ale oraşului.”
În comparaţie cu alte state europene, România încă se situează pe ultimele locuri în UE la numărul persoanelor active şi pe primele locuri atât la obezitate, cât şi la decesele datorate bolilor cardiovasculare, aminteşte Lascăr. „În acest moment, conform cifrelor pieţei, procentul plătitorilor de abonament în România nu depăşeşte 3 – 4% din populaţie, în Bucureşti el fiind, însă, mai mare, spre 6 – 8%, în funcţie de sezon. Suntem încă foarte departe de ţările din vest, precum Belgia, Olanda, Germania, unde media ţării depăşeşte 10%, sau de cele scandinave, unde 20% din populaţie are un abonament la sală.” Încheind totuşi într-o notă optimistă, el spune că facem, însă, progrese constante şi probabil că în următorii cinci ani ne vom apropia de nivelul pieţelor din vest.

May 9, 2020