BusinessMagazin

Tag: retail

  • Retailul s-a prăbuşit în Marea Britanie: Vânzările de haine sunt la pământ, în timp ce vânzările de carburanţi se confruntă cu scăderi masive

    Vânzările sectorului de retail din Marea Britanie au înregistrat cea mai abruptă scădere înregistrată până acum de la o lună la alta, întrucât închiderea businessurilor non-esenţiale a generat un efect puternic, care nu a fost combătut de creşterea istorică resimţită pe zona de alimente, potrivit FT.

    Volumul vânzărilor de retail a scăzut cu 5,1% în luna martie, în comparaţie cu luna anterioară, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie – reprezentând cea mai abruptă scădere din 1996, când instituţia a început să publice datele.

    Rezultatul a înregistrat efectul închiderii magazinelor non-esenţiale începând cu data de 23 martie.

    Vânzările sectorului de retail au înregistrat cea mai mare cădere lunară de când a început publicarea datelor în urmă cu peste 30 de ani, cel mai mare declin fiind înregistrat în zona de haine şi în zona de carburanţi, acestea fiind temperate în rezultatu final doar de vânzările puternice ale sectorului alimentar”, a notat Rhian Murphy, şeful pentru segmentul de retail în cadrul Biroului de Statistică.

    Volumele tranzacţionate pe segmentul alimentar au înregistrat o creştere puternică de 10,4% în martie, în comparaţie cu luna anterioară, aceasta fiind cel mai puternic avans înregistrat.

    La polul opus, vânzările de carburanţi au scăzut cu 18,9%, pe datele ajustate. În acelaşi timp, vânzările de îmbrăcăminte au scăzut cu 35%.

    Dimensiunea declinului nu a putut fi diminuată nici măcar de trecerea consumatorilor către comerţ online – care a ajuns la o pondere istorică de 22,3% din totalul volumelor tranzacţionate în sectorul de retail.

  • Doi tineri arhitecţi şi-au imaginat deja cum vor arăta locurile în care ne petrecem timpul liber după ieşirea din izolare. La restaurant, vom avea câte un dulap pentru spălat mâinile lângă masă

    „Ca designeri, suntem mereu în căutarea noului nou. Folosim ideaţia şi design thinkingul ca să descoperim unde se îndreaptă lumea. Am creat un compendiu de idei care să îi ajute pe lideri să îşi imagineze un viitor mai bun”, spun Sebastian Mîndroiu şi Radu Călin, fondatorii studioului de arhitectură PickTwo Studio, într-un material scris de ei care creionează cum vor arăta diferite domenii după izolare. Dacă  întâlnirea anterioară cu Business MAGAZIN a avut loc la etajul 36, în restaurantul aflat la cea mai mare înălţime din Bucureşti, pe care tocmai îl amenajaseră, acum discuţia este într-un restaurant imaginar, creat prin intermediul platformei Zoom.

    De la interviul din urmă cu aproximativ doi ani proiectele din portofoliul lor, axate pe amenajări de spaţii publice, fie ele despre restaurante, spaţii de retail sau săli de sport, s-au tot adunat; însă acum cele mai recente dintre acestea sunt în aşteptare. La fel ca modul în care s-a schimbat discuţia noastră, şi ei trebuie să se reinventeze odată cu domeniile pe care s-au concentrat. 

    „Încă avem proiecte care sunt în derulare, dar majoritatea au fost contractate înainte de perioada aceasta de criză. Aşteptăm să vedem un recul în ceea ce priveşte investiţiile fiindcă probabil în câteva luni mare parte din bugetele companiilor se vor reorienta din zona de investiţii spre zona de supravieţuire şi atunci ne aşteptăm să simţim şi noi asta. Acesta este unul dintre motivele pentru care am început deja să căutăm idei pentru ce va urma în noua  lume care va veni după această pandemie”, spune Sebastian Mîndroiu. „Partea de restaurante a fost pusă pe stop şi am oprit partea de investiţii a câtorva spaţii – acum există câteva spaţii de birou pentru care continuăm să implementăm proiectele şi avem totodată multe idei pentru viitor. Cred că este un moment bun de a ne strânge în comunităţi şi a vedea cum putem să rezolvăm noile situaţii”, spune şi Radu Călin.

    Pornind de la constatarea că spaţiul public, aşa cum îl ştim noi, nu va mai exista, ei şi-au propus să îşi imagineze cum va arăta acesta după pandemie. „Procesul de căutare de idei este unul pe care noi îl facem constant. De obicei însă,  clienţii care veneau ne întrebau cum facem să deschidem un restaurant mai deosebit sau ceva care nu există, astfel că mereu trebuia să venim spre ei cu lucruri noi. Aşa am făcut şi acum, ne-am uitat la premisele din acest moment şi am analizat toate industriile, de restaurante, hoteluri, birouri, dar şi  alte tipuri de spaţii publice, cum ar fi parcurile sau piaţetele centrale ale oraşului, în special locuri aglomerate despre care credem noi că în viitorul apropiat vor avea de suferit ca trafic. Ne-am uitat să vedem cum se vor transforma şi care ar fi măsurile proactive pe care le-am putea lua tocmai pentru a uşura utilizarea acestor spaţii.”

    Cu bucătăria mai aproape de fiecare client

    În domeniul restaurantelor, ei cred că schimbarea după ieşirea din izolare se va face încă de la început: va exista o diferenţă majoră între restaurantele mici şi medii şi între restaurantele mari. Aici linia când vine vorba de numărul de locuri se va trage undeva la între 40 şi 50 de locuri pe restaurant. „Restaurantele mici vor funcţiona relativ normal, aşa cum funcţionează şi acum, şi cred că va exista o creştere a activităţii pe segmentul de livrări la domiciliu. O problemă mai mare va fi la restaurantele de peste 40 de locuri, acolo vor exista pe termen lung o serie de măsuri care vor limita apropierea între persoane – fenomen care se întâmplă şi în China, inclusiv la nivelul de mese”.

    Printre soluţiile lor la aceste situaţii se numără, de pildă, spargerea acestor spaţii mai mari cu mai multe zone de gătit, ca şi cum ai aduce bucătăria mai aproape de client – în dreptul fiecărei bucătării s-ar afla  o zonă de scaune. „În felul acesta, dacă ai un spaţiu foarte mare, de câteva sute de metri, îl poţi fragmenta uşor şi poţi păstra un concept interesant pentru clienţi fără să obţii acele aglomerări mari de oameni”.

    O altă idee ar fi să aducă spaţiile de spălat pe mâini din restaurante foarte aproape de clienţi – crede că astfel de zone de altfel vor fi implementate în mai multe locuri, în spaţii publice de pildă sau în săli de sport, şi vor lua forma unor dulăpioare. „Cred că vom avea o linie de mobilier de design care să se potrivească cu mesajul fiecărui restaurant. Dacă ar fi să treacă pe la noi un astfel de proiect nu ar fi vorba despre un obiect intruziv care să intre în spaţiul restaurantului, ci ar fi integrat în concept astfel încât să deservească acest rol funcţional al  spălatului pe mâini care, iată, este foarte necesar”, explică Mîndroiu.

    Radu Călin subliniază că de acum proprietarii de restaurante vor fi foarte atenţi şi la spaţiul dintre mese şi va exista, de asemenea, o nevoie mai mare pentru spaţiile în aer liber. Până acum, distanţa pe care o practicau proprietarii de restaurante între mese era de 50-60 cm – ori asta ajuta la crearea acelei atmosfere pe care o căutam cu toţii atunci când mergeam la restaurant. „Se creează zarvă atunci când sunt mai mulţi oameni, locul devine mai animat şi mai interesant”. De acum, distanţa între mese şi scaune va creşte la 1,5 metri sau chiar 2 metri de 3-4 ori faţă de cât este în prezent.
    Un alt concept despre care ei cred că se va dezvolta după această perioadă va fi cel de „fast dining”, o alăturare a conceptelor de „fine dining” şi „fast food”, o combinaţie rezultată a creşterii numărului de preparate accesibile prin intermediul livrărilor la domiciliu. „În Bucureşti se întâmplă deja ca restaurantele de fine dining care se adresau unui public mai mic să devină restaurante pe care să poţi să le accesezi prin aplicaţii de livrare”, spune Mîndroiu. „Accentul se va pune foarte mult pe partea de produs şi de ingrediente fiindcă nu vei mai fi capabil să oferi aceeaşi experienţă – noi ofeream o atmosferă prin partea de design, acum atenţia se va concentra pe partea de packaging şi felul în care arată platingul acestui packaging”, adaugă el.

    Sport în sufragerie cu greutăţi virtuale

    În ceea ce priveşte sălile de sport, Sebastian Mîndroiu spune că au analizat două modalităţi în care ar putea să evolueze lucrurile. Pe de o parte, pentru sălile de sport, de gimnastică, vor apărea măsuri de distanţare socială astfel că cei doi arhitecţi se aşteaptă ca accesul în acestea să se facă pe bază de aplicaţie sau într-un mod controlat – pe anumite intervale orare, astfel încât accesul persoanelor care intră în sală în acelaşi timp să fie limitat. De asemenea, şi designul acestor săli va trece prin schimbări: „Ne gândim că vor exista vestiare individuale, de genul celor din cabinele de probă din magazine – fiecare persoană ar avea astfel vestiarul ei. De asemenea, şi aici se va adăuga şi partea de chiuvete şi de produse de dezinfectat pentru echipamente”. Ei spun că în mod cert se va înăspri şi programul de curăţenie al sălilor – „probabil din punct de vedere operaţional, aceasta se va realiza după fiecare tură de clienţi – după o oră sau două se va opri totul câteva minute, se va dezinfecta şi apoi se va relua activitatea – asta în viitorul foarte apropiat, până când se va găsi o soluţie pe termen lung”.
    Legat de antrenamentele în propria casă, Sebastian Mîndroiu observă că există câteva soluţii de sisteme de antrenament pe care le poţi avea acasă, care ocupă foarte puţin loc, au un ecran integrat şi permit comunicarea cu un antrenor personal.  Oferă exemplul unui start-up lansat în San Francisco care a dezvoltat un echipament care nici măcar nu mai foloseşte gravitaţia, ci un sistem cu electromagneţi care opun rezistenţă atunci când lucrezi la aparatul respectiv; dintr-o dată dimensiunea unui astfel de aparat de sport se restrânge mai mult faţă de ce ştim noi în prezent – poate fi vorba doar despre un panou ataşat de perete.
    „Dacă stăm destul de mult timp în casă încât să ne obişnuim cu televizorul şi cu gym pod-urile, probabil că o să ne obişnuim cu acest nou obicei, cu acest gând şi vom eficientiza astfel partea de traseu şi de timp petrecut pe drum. Practic începe să surâdă partea de gym pod acasă şi poate să ne mutăm de la partea de apartament la o casă mai mare care va avea şi partea de home office, şi partea de gimnastică în aceeaşi cameră. Este posibil orice în funcţie de cum ne schimbăm obiceiurile şi de cât va ţine această izolare”, adaugă Radu Călin.

    Cu recepţia hotelului în buzunar

    În ceea ce priveşte hotelurile, cei doi arhitecţi cred că una dintre primele măsuri care va apărea  se va lega de reglarea traficului transfrontalier: „Foarte probabil hotelurile va trebui să se orienteze în următoarea perioadă pe turişti din aceeaşi ţară, turişti de proximitate”, crede Mîndroiu. Când vine vorba despre noile spaţii de acomodare  a turiştilor, se va dezvolta mai mult glampingul, acel concept de camping mai elevat – pentru persoanele care îşi permit să cheltuie puţin mai mult, dar care îşi doresc să stea în natură”, explică Mîndroiu. Complexurile turistice de acest tip sunt de obicei mai izolate şi presupune o distanţare foarte mare între corturile în sine: „Cred că acest tip de complexuri turistice va creşte în următoarea perioadă fiindcă promovează noţiunea aceasta de izolare socială, apoi de conexiune cu natura şi de viaţă în aer liber”.
    Pentru hotelurile tradiţionale se gândesc  mult la introducerea mai mult a tehnologiei şi la limitarea accesului sau a interacţiunii dintre personalul hotelului şi clienţi. Vor apărea foarte rapid aplicaţii care ajută la deschiderea uşilor de la camere, rezervării şi check-inului fără interacţiunea cu personalul hotelului. „Acestea există, dar se va face o adopţie mult mai rapidă a lor”, crede Mîndroiu.

    Mai puţin mall, mai mult comerţ online. Şi drone


    Fondatorii PickTwo Studio s-au uitat şi la modul în care această pandemie globală va schimba mallurile şi retailul în spaţii foarte mari: „Acestea vor migra foarte mult în online – vor apărea aplicaţii care îţi vor permite să te vezi în oglindă purtând produsele respective, dar oglinda va fi la tine acasă şi va fi una digitală. Şi cred că în timp va creşte în viitor livrarea cu drone astfel încât să putem să avem o eficienţă mult mai mare în acest domeniu – pentru pachete mici la început, dar va ajuta foarte mult ca din magazinul local din apropiere pe o rază de 500 de metri să fie posibilă livrarea cu drone”.
    Chiar dacă aceste tehnologii există, pe măsură ce sunt implementate, pe o perioadă mai lungă de timp, vom fi nevoiţi să le adoptăm. Curierii vor fi suprasolicitaţi şi vor exista soluţii pentru magazine astfel încât să fie posibilă livrarea – poate prin dulapuri intermediare de unde să poţi ridica  produsele. „Vom încerca să scurtăm traseele şi să eficientizăm ce există acum”, crede Sebastian Mîndroiu.
    Apoi, ei se aşteaptă la o creştere a activităţilor în spaţii deschise şi în parcuri, piaţete, tocmai fiindcă oamenii va trebui să migreze dinspre spaţiile închise spre exterior, context în care s-ar putea dezvolta mai multe tipuri de servicii conexe, de la chioşcuri care vând şi livrează anumite lucruri, până la camioane pentru mâncare.
    „Ne gândeam că există foarte mulţi oameni care vor face sport în parcuri şi atunci ar fi interesant să existe dulapuri şi chioşcuri, food truckuri pentru mâncare, spaţii din parcuri care închiriează diferite echipamente sportive, trotinete, biciclete, tocmai pentru că va creşte foarte mult traficul din parcuri”, crede Mîndroiu. Iar un lucru pentru care ei spun că militează de mult timp este dezvoltarea de grădini publice: „Este vorba despre utilizarea spaţiilor nefolosite, mai ales a teraselor de pe blocuri, şi de convertirea lor în ferme urbane sau sere care să fie amplasate pe blocuri, ferme ale comunităţilor care să fie implementate în jurul blocurilor. Avem mult teren pe care nu îl folosim şi cred că acesta va fi unul dintre lianturile care ar putea să construiască acele comunităţi despre care vorbeam mai devreme – grădinăritul împreună sau creşterea legumelor împreună, de ce nu, pentru fiecare bloc în care locuim.”
    Radu Călin adaugă că pe partea de consum vom fi foarte atenţi – probabil că vom avea tendinţa să cumpărăm lucruri care sunt produse în România şi sunt autentice, vom fi foarte atenţi să consumăm mai mult bio, eco şi natural. 
     

    Idei de afaceri  postpandemie


    Arhitecţii de la PickTwo Studio au conturat, în baza analizei lor, şi câteva idei care ar putea fi dezvoltate ulterior acestei izolări. „Tot ce înseamnă packaging, materiale biodegrabile sau din materiale naturale va creşte”, spune Radu Călin. De asemenea, o idee de afacere în turism care nu ar necesita foarte multe investiţii ar fi un complex de glamping.  Noile echipamente pentru săli de sport vor reprezenta de asemenea o altă nişă. Iar legat de zona de birouri, aici vor fi esenţiale produse de software de management al locaţiei. „Pentru că şi birourile vor evolua într-un hub mai degrabă decât un birou tradiţional – oamenii vor merge la birou poate mai rar 2-3 zile pe săptămână şi se va lucra mai mult de acasă, iar asta va permite proprietarilor  de birouri să închirieze locurile respective şi altor firme; prin urmare vom vedea dezvoltarea unei tehnologii de software  management al închirierilor de birouri.
    De asemenea, un serviciu de livrare cu drone este de luat în calcul – poate ca idee de afaceri pe termen mediu şi lung, dar şi staţiile de spălat pentru locurile publice şi dezvoltarea de mobilier pentru lucrul de acasă. 

  • Studiu Colliers: 9 din 10 retaileri non-alimentari estimează că afacerile din 2020 vor fi afectate de epidemia de COVID-19

    Retailerii de produse nealimentare sunt printre cei mai afectaţi de măsurile luate în timpul stării de urgenţă pentru a preveni răspândirea COVID-19. 45% dintre chiriaşii din retail aşteaptă o scădere a afacerilor de peste 30% în 2020 şi alţi 39% prevăd un declin de până la 30%, ca urmare a acestor cel puţin două luni fără activitate, cu o revenire lentă din a doua jumătate a acestui an, potrivit unui studiu efectuat de Divizia Retail a Colliers International printre 84 de chiriaşi şi 21 de proprietari din sectorul de retail din România.

    Efectele pe termen mediu şi lung sunt încă dificil de evaluat, în special luând în considerare incertitudinile privind posibile alte măsuri care ar putea fi aplicate de autorităţi după 15 mai. Cu toate acestea, proprietarii din retail au luat deja măsuri de suport pentru chiriaşii afectaţi de ordonanţele militare, precum suspendarea plăţii chiriei pe perioada de inactivitate, urmând să se decidă ulterior o modalitate de compensare, sau închiderea parţială a centrelor comerciale pentru a scădea costurile pentru servicii comune suportate de chiriaşi. Studiul Colliers International face parte dintr-o analiză mai amplă asupra pieţei imobiliare în ansamblu, bazată pe informaţii relevante ale factorilor de decizie din toate segmentele de piaţă, care sunt prezentate în această perioadă pentru a aduce mai multă claritate asupra pieţei.
    88% dintre retaileri au aplicat pentru măsura privind şomajul tehnic

    Reacţia retailerilor la decizia guvernului de a restricţiona activitatea retailerilor ne-esenţiali în centre comerciale  a fost imediată şi planurile pentru a minimiza impactul negativ al contextului actual au fost puse rapid în aplicare. Ca urmare, 62% dintre chiriaşi au suspendat sau amânat plăţile chiriilor şi utilităţilor, iar 52% au solicitat o reducere a chiriilor atunci când magazinele vor fi redeschise, potrivit studiului Colliers International efectuat printre chiriaşii din retail activi în principali în arii precum fashion, HoReCa, cosmetice, servicii, divertisment sau frumuseţe. În plus, pentru a susţine revenirea afacerilor, 88% au aplicat pentru măsura privind şomajul tehnic, 48% se vor baza pe opţiunea de amânare a plăţii taxelor oferit de stat şi 33% vor suspenda plata ratelor la credite până la finalul anului.

    De cealaltă parte, 67% dintre retaileri se concentrează pe canale alternative de vânzări pentru a compensa pierderile generate de lipsa de activitate a magazinelor clasice, dar numai o parte din pierdere este aşteptată să fie recuperată prin aceste canale. Aproximativ 36% aşteaptă o creştere a vânzărilor online în acest an, dintre care jumătate mizează pe o creştere de cel puţin 20%. Totuşi, 22% dintre retaileri cred că inclusiv vânzările online vor înregistra o scădere, pe fondul apetitului scăzut pentru consum. 

    62% dintre proprietari au suspendat temporar plata chiriei pentru retailerii care au închis magazinele

    Proprietarii de spaţii de retail au reacţionat de asemenea în contextul actual şi au închis anumite arii ale centrelor comerciale, acolo unde a fost posibil (67%) şi au renegociat contractele cu furnizorii (45%) sau cu băncile (29%), potrivit studiului efectuat de Colliers International în rândul proprietarilor de spaţii de retail. Aproape toţi au folosit în acelaşi timp şi facilităţile oferite de stat, precum amânarea plăţii taxelor (52%), şomajul tehnic (48%) sau amânarea plăţii ratelor la bancă (24%).

    Pentru a-şi susţine chiriaşii în timpul crizei provocate de epidemia de COVID-19, 62% dintre proprietari au agreat să încaseze doar taxele de servicii aferente spaţiilor comerciale, pentru a păstra centrele curate, sigure şi echipamentele tehnice în stare bună pe perioada de inactivitate.
    În acest context, şi proprietarii de spaţii de retail se aşteaptă să înregistreze anul acesta scăderi ale veniturilor operaţionale, 67% estimând o scădere de până la 30%, în timp ce 24% iau în calcul scăderi chiar mai mari.

    Piaţa de retail este aşteptată să-şi revină uşor începând cu trimestrul 4 din 2020

    Primele semne de revenire în piaţa de retail sunt aşteptate începând cu trimestrul patru al acestui an, dar rezultate mai consistente vor fi vizibile în 2021, ceea ce arată că atât retailerii, cât şi proprietarii sunt încrezători într-o recuperare relativ rapidă.

    „Dacă veniturile majorităţii angajaţilor nu vor fi semnificativ afectate, iar magazinele vor fi deschise începând cu 1 iunie, vom vedea în primul rând o revenire psihologică pe termen mediu. O recuperare lentă ar trebui să fie resimţită din toamnă şi continuată în perioada Crăciunului, care este de regulă cea mai importantă din an pentru retail. Cu alte cuvinte, dacă puterea de cumpărare a populaţiei nu va scădea, tendinţa pe termen scurt va fi de economisire, dar începând cu luna septembrie, consumul ar trebui să revină încet, încet la normal în segmentele obişnuite de retail, precum fashion, HoReCa, cosmetice, jucării sau birotică şi papetărie”, spune Simina Niculiţă, partner & head of retail agency la Colliers International.

    Mai exact, 67% dintre proprietarii de spaţii de retail şi 51% dintre chiriaşi se aşteaptă să revină la un nivel satisfăcător al afacerilor, în raport cu nivelurile de dinainte de epidemia de COVID-19, până la finalul anului viitor.
     

  • Comerţul postpandemie: a apus era mallurilor? Redevine stradalul rege? Sau iese câştigător online-ul?

    ♦ Criza actuală, cu totul nouă pentru businessuri şi consumatori deopotrivă, a reuşit să facă ceea ce în alt context ar fi sunat doar ca o glumă. Toate mallurile din România, şi nu numai, au fost închise, pentru prima dată în ultimii 20 de ani ♦ Este această situaţie un compromis de moment sau poate marca schimbarea comportamentului de consum?

    „Mall-urile vor fi în continuare preferate (post pandemie – n. red.), nu neapărat deoarece oferta stradală nu este foarte variată, ci pentru că, în general, consumatorii doresc să îşi rezolve toate nevoile de shopping în acelaşi loc. Cu siguranţă multe dintre businessuri au de suferit în această perioadă şi probabil vom vedea adaptări ale acestora, precum şi ieşiri de pe piaţă, în cazul în care perioadă stării de urgenţă se va prelugi“, spune Dana Radoveneanu, senior consultant retail agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    În România, marile centre comerciale şi-au închis uşile pe 23 martie, după ce autorităţile au impus, peste weekend, încetarea temporară a activităţii mallurilor – unde de regulă se adună un număr mare de persoane – ca măsură de limitare a răspândirii pandemiei de coronavirus. Au mai rămas deschise în malluri doar farmaciile, hipermarketurile şi birourile instituţiilor publice, unde este cazul, în vreme ce restaurantele s-au reprofilat pe livrări la domiciliu, iar retailerii au pus lacătul pe uşă ori s-au mutat în online. Acelaşi model a fost adoptat chiar anterior şi de alte ţări.

    În România au rămas însă deschise magazinele stradale, cel puţin acolo unde proprietarii au decis că se justifică să continue neperturbată activitatea chiar dacă traficul pietonal a scăzut puternic ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi. Faptul că românii sunt forţaţi să stea în casă – cu excepţia unor situaţii bine stabilite – a afectat astfel toate businessurile, pe unele mai mult, pe altele mai puţin.

    „Nu a apus era mallurilor în România pentru că, local, nu există o alternativă. Dacă eram în alte ţări precum Austria sau Italia, comerţul stradal ar fi putut să iasă câştigător din această sitaţie, dar în România nu există infrastructura pentru acest tip de comerţ“, crede Cătălin Pozdarie, executivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului de echipamente sportive Hervis, ce are o reţea de aproape 40 de magazine, amplasate în centre comerciale şi parcuri de retail.

    În opinia sa, distanţarea socială actuală îşi va pune amprenta asupra comportamentului de consum.

    Mai exact, până când nu se va găsi un tratament sau un vaccin care să reducă rata mortalităţii, oamenii nu vor avea încredere să interacţioneze social, aşa că online-ul va câştiga teren, cel puţin pe termen scurt. E posibil însă ca şi pe termen lung să reuşească să mănânce cotă de piaţă din offline. De aceeaşi părere e şi Dana Radoveneanu de la Cushman & Wakefield Echinox.

    „Comerţul online înregistrează un avânt pe zona alimentară, unde vânzările au crescut şi de 10 ori, creştere ce are la bază în principal teama oamenilor de a interacţiona în magazinele fizice. În medie, vânzările pentru produsele non alimentare au crescut cu aproximativ 10% – e vorba de produse electronice mice, laptopuri, desktopuri, tablete, dar şi de produse pentru îngrijirea casei.“

    Însă în sectoarele de fashion, auto sau orice produse neesenţiale s-au înregistrat scăderi extrem de puternice, în prezent comportamentul de consum fiind diferit din cauza incertitudinii. Astfel, se cumpără produse de strictă necesitate.

    „Vedem deja o schimbare a compor­tamentului de consum în această perioadă prin faptul că din ce în ce mai mulţi oameni preferă achiziţiile online, chiar şi în detrimentul cumpărăturilor de convenienţă de la hiper­marketuri (care sunt încă accesibile publicului). Cu siguranţă o parte dintre clienţi vor continua să apeleze la servicii de shopping online şi după această perioadă, deoarece este mult mai confortabil“, conchide ea.

  • Bilanţ în imobiliare: creşteri pe toate liniile

    Stocul modern de proprietăţi imobiliare comerciale din România – birouri, spaţii industriale şi de retail – a depăşit 11 milioane de metri pătraţi la finele lunii septembrie, după ce numai în 2019 au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. În plus, piaţa de birouri urmează evoluţia celei industriale, şi anul trecut avea să depăşească borna de 4 milioane de metri pătraţi.
    Structura pe segmente de piaţă arată că din stocul total, 4,2 milioane de metri pătraţi reprezintă parcuri industriale şi de logistică, 3,9 milioane de metri pătraţi sunt clădiri de birouri – în Bucureşti şi următoarele 4 pieţe secundare – iar restul de 3,27 milioane de metri pătraţi sunt scheme de retail.
    Şi în 2019, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri şi industriale, evoluţie care este în concordanţă cu tendinţa de creştere a numărului de salariaţi şi a investiţiilor străine directe la nivel naţional.
    În primele nouă luni, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov) au fost livrate proiecte de birouri de 372.000 metri pătraţi, potrivit datelor JLL. Stocul de birouri din Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, iar cel din principalele oraşe totalizează circa 1 milion de metri pătraţi.
    La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut s-au livrat 250.000 mp de birouri în Bucureşti, plus 34.000 mp faţă de trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce în ţară în ultimul an s-au livrat 104.000 mp de birouri.
    Conform datelor CBRE, stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 3,16 mil. mp, în creştere faţă de perioada similară a anului anterior cu 15%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care  împreună însumează peste 254.000 mp. Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului.
    Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zona de nord, zonele de centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri. Până la sfârşitul anului 2019 se estimează că stocul modern de spaţii de birouri va atinge suprafaţa de 3,24 mil. mp prin livrarea a şase proiecte cu o suprafaţă totală de 81.600 mp. 40% din suprafaţa totală estimată a se finaliza până la sfârşitul anului este preînchiriată, conform datelor CBRE Research.
    Până la finalul anului trecut, în Bucureşti, livrările aveau să totalizeze peste 280.000 metri pătraţi, nivel mai redus decât cel estimat iniţial de 333.500 mp, în condiţiile în care finalizarea unora dintre clădiri anunţată pentru 2019 a fost amânată pentru 2020. Chiar şi aşa, suprafaţa de birouri livrată în 2019 în Bucureşti este dublă comparativ cu cea din 2018.
    În afara Bucureştiului, au fost livrate în 2019 proiecte totalizând 110.500 metri pătraţi, aproape jumătate fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (44.700 mp), în Timişoara au fost finalizaţi 37.000 mp, în Iaşi – 13.800 mp, iar în Braşov – 15.000 mp.
    Pe fondul livrărilor în creştere de noi proiecte, rata de ocupare a înregistrat o uşoară creştere, de la 7,5% la finele trimestrului 2 la 8,2% la sfârşitul trimestrului al treilea.
    În cel de-al treilea trimestru activitatea totală de leasing a urcat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 84.300 mp, din care 82% au reprezentat birourile de clasă A, iar 79% din cerere a fost reprezentată de închirieri fără a lua în calcul renegocierile sau reînnoirile.
    Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica.
    „În primele nouă luni din 2019, cea mai mare cerere pentru închirierile de spaţii de birouri a provenit din partea companiilor din sectoarele computere şi hi-tech, cu 47% din cerere şi financiar cu 16%, care au tranzacţionat spaţii pentru un total de 13.500, respectiv 4.700 de angajaţi. În ceea ce priveşte zonele cele mai dinamice, acestea au fost vestul Bucureştiului, cu 31% din volumul tranzacţionat, urmat de centru cu 21%, iar apoi de nord şi Pipera cu câte 19%”, explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction services, office la CBRE România.
    Per total, în primele trei trimestre din 2019 a fost tranzacţionată o suprafaţă de circa 288.000 mp la nivelul Capitalei, cu 17% mai mult decât valoarea înregistrată pentru primele trei trimestre din 2018.
    Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei, şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.
    În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.
    La nivelul pieţei logistice, în primele nouă luni, au fost finalizate proiecte de aproximativ 370.000 mp de spaţii moderne industriale şi logistice la nivel naţional, urmând ca până la finele anului stocul nou livrat în 2019 să ajungă la aproximativ 500.000 mp.
    Stocul de spaţii industriale şi de logistică din România a urcat la 4,2 milioane mp, o creştere de circa 10% faţă de 2018. Din acesta, peste jumătate (2,13 milioane de metri pătraţi) este localizat în Bucureşti şi împrejurimi, restul fiind împărţit între celelalte zone din România.
    Şi pe acest segment, cererea în creştere a încurajat dezoltatorii să construiască noi proiecte. Potrivit datelor disponibile, în primele nouă luni ale anului trecut volumul de spaţii logistice şi industriale tranzacţionat a crescut cu aproape 80% faţă de intervalul similar din 2018, ajungând la 337.000 mp.
    Echilibrul dintre oferta nouă şi cererea de spaţii industriale şi de logistică este reflectat de rata de neocupare, care continuă să se menţină în jurul a 5,5-6% la nivel naţional şi uşor mai ridicată în Bucureşti.
    În acelaşi interval de timp, peste 180.000 mp de spaţii industriale au fost livraţi la nivel naţional. 84% din stocul modern de spaţii industriale este reprezentat de dezvoltări de clasă A. Pentru trimestrul al patrulea este aşteptată finalizarea a şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, peste 70% din suprafaţa estimată pentru sfârşitul anului fiind preînchiriată. Astfel, ne aşteptăm ca la sfârşitul anului stocul modern de spaţii industriale să ajungă la 4,4 mil. mp. 
    În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.
    Noile livrări de pe piaţa de retail din acest an au vizat doar oraşele din afara Bucureştiului şi au totalizat doar 63.000 metri pătraţi. Până la sfârşitul anului, în schimb, este programată livrarea a circa 144.000 mp de spaţii de retail. Cel mai mare proiect care ar urma să fie livrat până la sfârşitul acestui an este centrul comercial Promenada Mall din Sibiu, de 42.200 mp, dezvoltat de NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale în România.
    De asemenea, două noi parcuri de retail vor fi livrate de Prime Kapital şi MAS Real Estate în Zalău (19.000 mp) şi în Baloteşti, lângă Bucureşti (28.500 mp).
    Piaţa imobiliară locală a continuat să înregistreze o evoluţie pozitivă şi în cel de-al treilea trimestru din 2019, pe toate cele trei sectoare de leasing. În primele nouă luni ale anului, s-au tranzacţionat aproximativ 290.000 mp pe segmentul de birouri, motorul cererii rămânând companiile din IT&C şi industria financiară, în timp ce pe piaţa de retail un număr de 11 branduri au ales să fie prezente în România, printre care Victoria’s Secret şi Burger King, consiliate de CBRE. Creşterea consumului şi dezvoltarea magazinelor online care au nevoie de stocuri din ce în ce mai mari pe plan local au susţinut expansiunea centrelor logistice. De partea cealaltă, România a continuat să atragă noi investiţii în producţie, astfel încât şi numărul halelor industriale destinate producţiei a crescut.
    Per total, potrivit datelor CBRE şi C&W Echinox, sectorul industrial a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale acestui an în comparaţie cu cel de birouri şi cel de retail.
    Dintre cele trei sectoare principale, retailul a urcat cel mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care cele mai importante deschideri au fost programate pentru ultimul trimestru al acestui an. Spre exemplu astăzi a fost deschis mallul Promenada Sibiu, fostul Festival, de către fondul NEPI-Rockcastle, iar în săptămânile următoare Prime Kapital urmează să deschidă DN1 Baloteşti. 
    „Oraşe precum Sibiu, Braşov, Târgovişte şi Târgu-Mureş urmează să atragă noi spaţii de retail până la finalul anului 2020, în timp ce Oradea sau Timişoara au deja cea mai mare densitate la nivel naţional, de 657, respectiv 604 mp de retail per mia de locuitori. Deşi apropiate din punctul de vedere al densităţii, diferenţa dintre aceste ultimele două oraşe este dată de tipul de proiecte, în Oradea fiind aproape egal raportul dintre centre comerciale şi parcuri de retail, în timp ce în Timişoara doar 15% sunt parcuri de retail versus 85% centre comerciale“, a completat Carmen Ravon.

  • Şase malluri noi s-au deschis în 2019 şi patru au fost extinse la nivel naţional

    Anul 2019 a adus pe piaţa locală şase noi centre co­mer­ciale sau parcuri de retail şi patru extinderi importante. Pentru prima dată în Sibiu a fost inaugurat un mall anul tre­cut, iar Iulius a deschis în Timişoara proiectul Iulius Town, care pe lângă mall vine şi cu o componentă de birouri. 

    Rata extinderilor centrelor comerciale deja existente s-a ridicat la circa 40% la nivelul anului trecut, din totalul de 171.100 mp de noi spaţii de retail, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE. 

    „O tendinţă remarcată în 2019 a fost apetitul pentru procesele de refurbishment, tendinţă care se va menţine şi în perioada 2020-2021. Din dorinţa de a ţine pasul cu piaţa aflată în plină dezvoltare şi cu cererea consumatorului, centrele comerciale prezente pe piaţă de mai bine de zece ani alocă resurse pentru procesele de refurbishment“, a declarat Cristina Toroş, Senior Consultant, Retail Agency, CBRE România. Un astfel de exemplu este centrul co­mer­cial VIVO! Cluj-Napoca, aflat în proprieta­tea Immofinanz şi ad­ministrat de CBRE România, care a trecut în 2019 printr-un amplu proces de modernizare, în urma căruia au fost des­chise noi magazine, precum Peek & Cloppenburg, Skechers şi Nespresso. 

    „Am observat atracţia investitorilor către oraşele se­cun­dare cu un sfert din totalul de mp – Zalău, Brăila, Buzău, Bacău, Drobeta-Turnu Severin şi totodată conso­li­darea pieţelor mature, unde găsim deja cel puţin două cen­tre comerciale – Bucureşti/Baloteşti, Timişoara şi Sibiu“, a spus Cristina Toroş. 

  • Apocalipsa în retail continuă. Încă un gigant închide zeci de magazine şi sute de angajaţi îşi pierd locurile de muncă

    Macy’s vrea să închidă aproape 20 de magazine în prima parte a anului curent. Lanţul de magazine a confirmat închiderile a mai multe unităţi din Statele Unite, atât unele aflate în centre comerciale, cât şi unităţi de sine stătătoare.Reprezentanţii Macy’s au declarat în presa internaţională că vor oferi un update referitor la închiderile de magazine pe 5 februarie.

    Anunţul a venit la mai puţin de două luni după ce compania şi-a publicat rezultatele financiare pentru cel de-al treilea trimestru al anului (încheiat la data de 2 noiembrie). Compania, cu sediul central în Cincinnnati, a pus rezultatele financiare dezamăgitoare ale companiei pe seama sezonului de toamnă care a fost mai cald decât de obicei, precum şi din cauza trecerii de la cumpărăturile din magazine fizice înspre cele online.

    „După şapte trimestre consecutive cu rezultate în creştere, am înregistrat o scădere în cel de-al treilea trimestru”, a spus Jeff Gennette preşedintele şi CEO-ul companiei. Chiar dacă Gennette declarase pe 21 noiembrie că retailerul are „încredere în strategia din perioada sărbătorilor”, Macy’s şi-a redus aşteptările, cu câştiguri ajustate pe acţiune cuprinse între 2,57 dolari şi 2,77 dolari, în scădere faţă de previziunile anterioare, cuprinse între 2,85 şi 3,05 dolari. Se aşteaptă, de asemenea, ca vânzările să scadă cu între 2,5% şi 2%.

  • ​Ce branduri din retailul de haine au perspective de creştere pe bursă în 2020. Analiştii Wells Fargo pariază pe Victoria’s Secrets şi spun că revânzarea va fi următorul mare „perturbator” din industria de retail

    Wells Fargo, una dintre cele mai mari bănci americane, pariază pe acţiunile companiilor din retail în 2020, printre favorite aflându-se L Brands, compania-mamă a brandului Victoria’s Secrets, şi The RealReal, un retailer secondhand de lux, potrivit Market Watch.

    După un an 2019 în care investitorii au căutat siguranţă în investiţii, analiştii Wells Fargo consideră că în 2020 aceştia sunt pregătiţi pentru un risc mai ridicat al strategiei investiţionale.

    “Vedem oportunitatea pentru investitori de a ‘juca ofensiv’ (în special la începutul anului 2020) prin revenirea la unele dintre numele depăşite care au stagnat în ultimele 12 luni”, transmit analiştii conduşi de Ike Boruchow.

    Victoria’s Secrets s-a luptat pentru recâştigarea publicului în ultimul an, acţiunile companiei scăzând cu circa 34% pe parcursul anului 2019. Compania-mamă s-a refocusat pe brandul de lenjerie intimă şi a anunţat că are în plan să închidă toate cele 23 de magazine Henri Badel precum şi platforma online după sărbătorile de iarnă.

    De asemenea, pentru a economisi bani, L Brands a anulat prezentarea de modă Victoria’s Secret Fashion Show pe fondul eforturilor de redresare a afacerii, precum şi în urma redeschiderii discuţiilor de listare a companiei Bath & Body Works de sub umbrela L Brands, precum şi a separării celor două branduri. În cel de-al patrulea trimestru al anului 2019, vânzările Bath & Body Works au crescut cu 9%, în timp ce vânzările Victoria’s Secrets au scăzut cu 7%.

    Acţiunile L Brands s-au apreciat La New York cu circa 8% în şedinţa de vinery, compania ajungând la o capitalizare de 4,8 miliarde de dolari.

    Banca californiană consideră că “revânzarea va fi următorul mare „perturbator” din industria de retail”, iar The Real Real, care se focusează pe retailul de lux, este pregătit să crească în 2020.

    “Estimăm că piaţa secondhand de lux la aproximativ 7 miliarde de dolari astăzi şi credem că singurul motiv pentru care piaţa de revânzare nu este deja mai mare se datorează lipsei de ofertă (inventar de aproape 200 de miliarde de dolari stă în dulapurile consumatorilor, însă doar 3% intră anual în consignaţie)”, spun analiştii Wells Fargo.

    Analiştii de la Wells Fargo mai pariază în 2020 pe retailerul outlet Burlington Stores, pe Deckers Outdoor Corp. (compania-mamă a brandului Ugg) şi pe retailerul britanic Asos.

    Pe de altă parte, Wells Fargo a ridicat ţinta de preţ pentru mai multe companii de modă pentru anul 2020, printre care G-III Apparel Group, compania-mamă a brandului Kalvin Klein (de la 27 de dolari la 42 de dolari), Designer Brands Inc, compania-mamă a DSW (de la 16 dolari la 20 de dolari) şi Capri Holdings Ltd., compania-mamă a Michael Kors (de la 35 de dolari la 47de dolari).

    Analiştii spun că Michael Kors a avut parte de provocări în ultimii doi ani, inclusiv o încetinire pe partea de en-gros şi că brandul Versace, cumpărat în septembrie 2018 de compania care deţine şi Michael Kors, este subapreciat.

    La polul opus, Wells Fargo a coborât ţinta de preţ pentru alţi retaileri. În cazul Signet Jewelers şi Hanesbrands, banca a redus ţinta de preţ de la 16 dolari la 12 dolari. Dacă vânzările brandurilor Champion, Fila sau Adidas (Hanesbrands) au avut un avânt determinat de revenirea în tendinţe a curentului retro, în ultima perioadă au fost mai degrabă caracterizate de o încetinire a creşterii. În urma retrogradării, acţiunile Signet au scăzut în prima şedinţă americană din an cu 13%, însă au un avans de 42% în ultimul an, iar acţiunile Hanesbrands s-au depreciat joi cu 2%, dar au plus 16,4% în ultimele 12 luni.

    Indicele SPDR S&P Retail ETF a crescut cu 11,4% în 2019. Spre comparaţie, indicele S&P 500 are un raliu de 33% în aceeaşi perioadă.

  • IRCC, noul indice de referinţă introdus din 2019 pentru creditele retail în lei, în locul ROBOR

    Băncile acordă începând cu luna mai 2019 credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei.

    Creditele retail în lei cu dobândă variabilă contractate până în primăvara acestui an au rămas legate de ROBOR. Indicele ROBOR la trei luni a rămas în acest an peste nivelul dobânzii-cheie, oscilând prepon­derend în intervalul 3-3,2%.

    Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, creşterea fiind susţinută în principal de către avansul creditului de consum negarantat (Ă17%), conform datelor BNR.

    Noul indice de referinţă IRCC a apărut în urma acuzaţiilor lansate de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor, legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei. Taxa bancară a fost în cele din urmă decuplată de ROBOR.

    În timp ce prima valoare a indicelui IRCC, de 2,36%, a fost calculată ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din ultimul trimestru (T4) din 2018 şi a fost folosită ca referinţă în lunile mai şi iunie, următoarea valoare a indicelui IRCC, de 2,63%, s-a aplicat pentru trimestrul al treilea, iar valoarea de 2,66%, se foloseşte pentru creditele retail în lei luate în ultimul trimestru din 2019.

    Bancherii au solicitat revizuirea metodologiei de calcul al indicelui IRCC invocând, printre altele, lipsa exactităţii, relevanţei, decalajul temporal şi riscul volatilităţii.

    În viziunea Consi­liu­lui Patro­na­telor Bancare din România lipsa exactităţii, fiabilităţii, relevanţei, existenţa decalajului temporal şi riscul volatilităţii determinate de noul indice IRCC, care a înlocuit indicele de refe­rinţă ROBOR, vor conduce în cele din urmă la creşterea costurilor de creditare pentru consumatori şi o lipsă de pre­dictibilitate din partea acestora asupra obligaţiilor de plată lunare.

    Noul indice IRCC este calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare pentru o anumită perioadă, la care băncile pot să adauge o anumită marjă fixă. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a dobânzilor cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară.

    Acest indice IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, fiind aplicat de către fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

    Una dintre problemele invocate de bancheri pentru modalitatea de calcul a IRCC este faptul că tranzacţiile nu sunt suficiente şi corespunzătoare.

    O altă problemă în ceea ce priveşte IRCC este decalajul temporal de 4,5 luni.

    În al treilea rând, preponderenţa tranzacţiilor pe termen scurt, care antrenează volatilitate, este un alt neajuns al IRCC în viziunea Consiliului Patronatelor Bancare din România.

    O soluţie imediată propusă de bancheri pentru metodologia de calcul a IRCC este reducerea decalajului temporal între momentul la care au loc tranzacţiile pe baza cărora se determină IRCC şi perioada pentru care se aplică acest induce. Iar măsura prioritară este constituirea unui grup de lucru cu participarea tuturor actorilor relevanţi din piaţă pentru definirea unui set de indici de referinţă pe scadenţe mai lungi care să adreseze într-o măsură  cât mai adecvată particularităţile pieţei româneşti – studiu de impact care să identifice şi să evaluezeo număr de soluţii de modificare a metodologiei de calcul al IRCC – preluarea bunelor practice internaţionale.

     

     

  • Cele mai inovatoare companii din România: Soluţiile dezvoltate de Vodafone pentru magazinele de pe piaţa locală

    Descrierea inovaţiei:
    Soluţiile Vodafone IoT special concepute pentru zona de retail pot ajuta la o mai bună experienţă a clientului în magazin, creşterea productivităţii prin alocarea personalului doar atunci când este necesar, monitorizarea stocurilor şi programarea din timp a producţiei.
    Gama de produse include soluţia de Smart Counting (retailerul are evidenţa numarului de clienţi care intră şi ies din magazinele sale şi acces la rapoarte şi grafice pentru vizualizarea traficului); soluţia de Digital Signage & Smart Analytics (afişare digitală şi date inteligente – ecrane digitale care afişează informaţii despre promoţii şi oferte în timp real, reclame şi informaţii relevante pentru clientul aflat în faţa raftului şi a displayului în funcţie de tipul clientului care le vizionează – sex, vârstă etc.); soluţia de Stock Alert (monitorizarea stocurilor/produselor de la raft prin alerte în timp real, asigurând  disponibilitatea permanentă a produselor pentru clienţi); soluţia de Heat Map (harta de interes a clientului – permite localizarea zonelor unde traficul este intens, în care se opresc clienţii şi perioada petrecută în aceste zone de interes (standuri promoţionale, vitrine, zone de plasare a produselor, reclame); soluţia de Client Assist (cumpăratorul poate solicita prezenţa unui consilier de vânzări la raft prin apăsarea unui buton; când butonul este apăsat la raft, angajaţii primesc o notificare pe o brăţară/ceas smart, iar responsabilul de zonă se îndreaptă rapid spre locul unde este nevoie de ajutor); soluţia de Queue Management (detectează printr-un senzor video numărul de persoane care aşteaptă la casă şi măsoară timpii de aşteptare, trimiţând alerte instantanee pentru deschiderea unei noi case de marcat); soluţia de Quick Customer Feedback (obţinerea instantanee a opiniei clienţilor faţă de experienţa din magazin printr-un mod facil şi rapid; clienţii pot evalua experienţa din magazin prin selectarea unei opţiuni (de la foarte plăcută, la foarte neplăcută) de pe un display/ecran digital. Dacă experienţa unui client este evaluată foarte slab, se va genera o alertă în timp real şi un angajat al magazinului se va prezenta imediat pentru a afla mai multe detalii şi a încerca să rezolve problema). Persoanele implicate în proiect sunt Marius Coman, care ocupă funcţia de IoT country manager şi are o experienţă de peste 20 ani în industria de telecomunicaţii, în prezent fiind responsabil de una dintre cele mai provocatoare şi inovatoare arii din tehnologie, şi anume Internet of Things, Cătălin Stroe, unul dintre promoterii conceptelor de digitalizare şi transformare digitală în cadrul companiilor mari din România şi care are funcţia de IoT sales manager, Corina Sandu, IoT product manager şi care în ultimii trei ani s-a ocupat de dezvoltarea de soluţii IoT pentru mai multe verticale (transport şi logistică, retail şi utilităţi), precum şi Adriana Oncioiu, având funcţia de communication planning lead şi care a fost responsabilă pentru campania media „Afacerea ta, transformată digital”,  prin care Vodafone a comunicat soluţiile IoT pentru smart retail utilizând toate canalele de promovare (TV, online, radio, print, outdoor).

    Elementul de noutate:
    Utilizarea senzorilor şi a altor echipamente pe o platformă IoT special concepută – practic, toate acestea se realizează pe baza unor echipamente inteligente, conectate, care comunică permanent între ele şi oferă date şi optimizare în timp real. Mai mult, notează reprezentanţii companiei, se generează informaţii noi – retailerul primeşte foarte multe date, iar acestea sunt structurate sub formă de rapoarte şi grafice.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efecte, reprezentanţii Vodafone România enumeră: eficientizarea proceselor din zona de retail/eficienţă operaţională; o mai bună alocare a resurselor (personal/staff, mărfuri etc.) pentru businessuri/optimizarea resurselor; mai multe informaţii despre clienţi (orele de vizită a magazinului, profiluri de clienţi etc.), ceea ce duce la o mai bună organizare şi satisfacere a nevoilor lor de consum; flexibilitatea sporită a afacerii; timp redus de aştepare la case pentru clienţi, acces rapid la informaţii despre produsele şi ofertele din magazin, produse aflate la îndemană şi lipsa aglomerării unor zone din magazin, oferte şi reduceri perso-nalizate.