Tag: restaurare

  • Un Rolls Royce deţinut de Ion Ţiriac a obţinut primul loc în cadrul concursului de la Pebble Beach

    Juriul concursului de maşini de epocă Pebble Beach, California, a premiat modelul Rolls-Royce Phantom IV Hooper Sedanca de Ville din anul 1952, aparţinând lui Ion Ţiriac, cu locul I la categoria “Rolls-Royce and Bentley Postwar”, fiind astfel validat drept cel mai bine restaurat vehicul din secţiunea sa.

    Acestui premiu i s-a alăturat distincţia “Lucius Beebe Trophy”, acordată autovehiculului pe care juriul îl consideră a fi în asentimentul lui Lucius Beebe – unul dintre primii membri ai juriului acestui concurs.

    Între anii 1950 şi 1956 au fost fabricate strict 18 unităţi Rolls-Royce Phantom IV, care puteau fi achiziţionate exclusiv de capete încoronate sau şefi de stat. Dintre acestea, doar 16 mai există astăzi. Toate exemplarele din acest model unic au caroserii realizate de constructori independenţi, în cazul Rolls-Royce Phantom IV Sedanca de Ville acesta fiind Hooper & Co. Ltd, iar capota lor este dominată de varianta îngenuncheată a statuetei „Spirit of Ecstasy”.

    Exemplarul Rolls-Royce Phantom IV câştigător la ediţia din 2015 a concursului de la Pebble Beach şi parte a Ţiriac Collection a fost deţinut anterior de Aga Khan al III-lea, al 48-lea Imam al comunităţii Nizari Ismaili, care a fost totodată şi primul proprietar al automobilului.
     

  • PMB va plăti peste 10 milioane de euro pentru restaurarea Palatului Voievodal “Curtea Veche”

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, joi, proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru obiectivul de investiţii Restaurarea şi punerea în valoare a Palatului Voievodal “Curtea Veche”.

    Potrivit proiectului, investiţia se ridică la 46.347.375 de lei (10.383.639 de euro).

    Sunt propuse măsuri de intervenţie pentru eliminarea proiectului iminent de prăbuşire, demolarea planşeelor de beton care au dus la cedarea pereţilor de zidărie de dedesubt, realizarea unei reţele de centuri de beton armat pe pereţii de zidărie, consolidarea stâlpilor şi bolţilor de cărămidă, consolidarea pereţilor, realizarea de noi pavilioane pe structură metalică, injectarea fisurilor şi crăpăturilor cu mortar de var, măsuri pentru eliminarea umidităţii şi conservarea şi restaurarea vestigiilor arheologice (măsuri de extremă urgenţă), se arată în proiect.

    La acestea se adaugă lucrări de refuncţionalizare: asigurarea unui circuit muzeistic adecvat (hol de acces, lift), a spaţiilor auxiliare necesare funcţionării unui muzeu (spaţii expoziţionale, multifuncţionale, administrative, tehnice, de depozitare), închiderea şi climatizarea spaţiilor pentru a asigura conservarea vestigiilor, amenajarea terasei de peste pivniţele boltite, acoperirea cu o structură metalică uşoară a terasei şi interconectarea tuturor spaţiilor.

    Totodată, vor fi refăcute reţelele electrice, instalaţiile sanitare, reţeaua de canalizare şi instalaţia de încălzire/ climatizare.

    Curtea Veche este amplasată în zona protejată Lipscani, fiind prevăzută cu grad maxim de protecţie.

    Istoria monumentului începe cu întemeierea unei mici citadele – o cetate a Dâmboviţei, o aşezare stabilă pentru oşteni, care a devenit în timp şi reşedinţă perioadică a domnitorului. Istoria Curţii Vechi se întinde pe o perioadă cuprinsă între secolul al XIV-lea şi jumătatea secolului al XVII-lea. Porţiunea existentă din vechiul palat voievodal a fost restaurată şi parţial reconstrută până în anul 1972.

  • Noua viaţă a şobolanului corporatist (GALERIE FOTO)

    O asemenea şansă a avut o lucrare a lui Banksy, ce reprezintă un şobolan cu un marker în lăbuţe care părea să fi scris pe peretele unei pensiuni din San Francisco “This is where I draw the line” (“Aici trag eu linia”). Lucrarea, restaurată cu grijă, a suscitat interes şi a ajuns să fie expusă în cele din urmă în clădirea U.S. Bank Tower din Los Angeles, unde-şi au birourile diverse corporaţii, scrie San Francisco Chronicle.

    Specialiştii care s-au ocupat de recuperarea ei au considerat că astfel se transmite mai bine protestul împotriva establishmentului capitalist din lucrările artistului. Şobolanul va pleca totuşi din clădirea de birouri la sfârşitul lunii noiembrie, urmând a fi găzduit de un centru non-profit de artă din San Francisco.

  • Noua viaţă a şobolanului corporatist (GALERIE FOTO)

    O asemenea şansă a avut o lucrare a lui Banksy, ce reprezintă un şobolan cu un marker în lăbuţe care părea să fi scris pe peretele unei pensiuni din San Francisco “This is where I draw the line” (“Aici trag eu linia”). Lucrarea, restaurată cu grijă, a suscitat interes şi a ajuns să fie expusă în cele din urmă în clădirea U.S. Bank Tower din Los Angeles, unde-şi au birourile diverse corporaţii, scrie San Francisco Chronicle.

    Specialiştii care s-au ocupat de recuperarea ei au considerat că astfel se transmite mai bine protestul împotriva establishmentului capitalist din lucrările artistului. Şobolanul va pleca totuşi din clădirea de birouri la sfârşitul lunii noiembrie, urmând a fi găzduit de un centru non-profit de artă din San Francisco.

  • Este weekend, vă invităm la film: Metropolis, regizat de Fritz Lang, cu muzică de Giorgio Moroder şi Freddie Mercury

    La ediţia din 1984 a festivalului de la Cannes, compozitorul Giorgio Moroder a prezentat o versiune restaurată a filmului Metropolis, realizat în 1927 de Fritz Lang. Este una dintre cele mai complete versiuni ale capodoperei, la care Moroder a lucrat ani de zile; au fost adăugate efecte sonore, filmul a fost colorat şi a fost adăugată o coloană sonoră de excepţie, cu Pat Benatar, Billy Squier, Jon Anderson, Adam Ant, Bonnie Tyler şi Freddie Mercury.

    Filmul este o capodoperă a expresionismului german, realizat de Lang împreună cu soţia sa, Thea von Harbou (care va deveni, peste nu mulţi ani, o promotoare pe plan artistic şi cinematografic a mişcării naziste).

    Punctul forte al filmului nu este povestea, ci imaginea, de la coloanele de muncitori care se mişcă mecanic la imaginile futuriste ale oraşului şi uzinelor şi la transformarea robotului în femeie, totul este vizual 110%. Mult peste poveştile de duzină care inundă ecranele cinematografelor sau televizoarelor.

    Filmul în versiune completă:

  • Cum a dat lovitura pe piaţa artei un ziarist american (GALERIE FOTO)

    Descoperirea s-a produs atunci când cineva a stricat rama uneia dintre linogravuri şi lucrările au fost duse la restaurat, iar instituţia a dorit să afle dacă merită salvate.

    Aşa s-a aflat că acestea aparţin artistului mexican Leopoldo Méndez, un contemporan mai puţin cunoscut azi al unor artişti ca Diego Rivera, Frida Kahlo sau José Clemente Orozco, dar care a influenţat o serie de artişti din ziua de azi, creatori de lucrări ce atrag atenţia asupra unor probleme sociale.

  • Preţuri ca-n vremurile bune pentru vilele de lux din Baleare (GALERIE FOTO)

    În Insula Mallorca, spre exemplu, se caută în ultima vreme mai ales vile cu un preţ de cel puţin 5 milioane de euro, scrie The Telegraph: numai anul trecut s-au vândut câteva zeci de astfel de proprietăţi. Se poate opta şi pentru case cu un preţ de 40 de milioane de euro, cum ar fi Chameleon House, a cărei denumire de “casă-cameleon” vine de la sistemul de leduri care permite spaţiilor interioare şi exterioare ale acesteia să-şi schimbe culoarea.

    La rândul său, Ibiza, căutată de milionari, DJ, oameni de afaceri ori vedete, se laudă cu case vechi restaurate cu grijă ori chiar cu un palat, Palacio Bardaji. Acesta, o clădire de secol al optsprezecelea restaurată şi adusă la standardele de lux ale prezentului, este situat în Dalt Vila, zona veche a oraşului Ibiza din sud-estul insulei, şi poate fi cumpărat la un preţ de numai 10 milioane de euro.

    Unora dintre bogaţii care cumpără proprietăţi în Baleare le place atât de mult locul, încât ajung să se mute cu totul acolo, nu doar să vină în vacanţă, astfel încât se ocupă şi de afaceri tot din noua lor casă. Mai mult, cumpărătorii nu mai sunt în special britanici şi germani, căci Balearele se află la mare căutare şi printre cei avuţi din restul Europei, din Rusia, Statele Unite şi chiar din Asia.

  • Observatorul Astronomic din Capitală va fi restaurat cu fonduri europene

    Primăria Capitalei a obţinut pentru lucrări fonduri europene prin Programul Operaţioal Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenţie, 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

    Valoarea proiectului este de 11.106.783 de lei din care finanţarea nerambursabilă este de 7.373.912 lei, iar 1.596.079 de lei reprezintă contribuţia proprie în proiect. Data limită de finalizare a implementării proiectului este luna aprilie 2015.

    Proiectul are ca obiectiv efectuarea lucrărilor de consolidare, restaurare şi conservare a monumentului istoric dar şi de valorificare a potenţialului său turistic şi cultural. Astfel, iniţiatorii proiectului îşi propun creşterea numărului de vizitatori la 8.500 în primul an după introducerea în circuitul turistic, de la aproximativ 7.800 de turişti şi vizitatori câţi au fost înregistraţi în anul 2009.

    Totodată vor fi efectuate şi lucrări de amenajare peisagistică a împrejmuirilor acestuia, respectiv a grădinii.

    Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” este singurul observator astronomic din Capitală deschis publicului.

    Clădirea Observatorului Astronomic, inaugurată în toamna anului 1910, este inclusă în Lista monumentelor istorice. Observatorul este monument de categoria B, adică de importanţă locală.

     

  • Clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României trebuie restaurată. Patrimoniul urmează să fie mutat

     Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că a discutat cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, despre consolidarea şi restaurarea clădirii instituţiei muzeale şi despre găsirea unor spaţii pentru expunerea patrimoniului pe perioada lucrărilor, însă, deocamdată, nu s-a stabilit data la care vor începe şi nici cât vor dura aceastea.

    “De abia în momentul în care vom avea asigurată sursa de finanţare am putea să avem şi un grafic al desfăşurării lucrărilor”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.

    Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că mutarea patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a României nu se va “întâmpla mâine”, ci trebuie stabilite mai multe detalii, printre care şi găsirea unor spaţii pentru păstrarea şi expunerea patrimoniului pe perioada în care clădirea din Calea Victoriei, numărul 12, va fi în consolidare şi restaurare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns nişte foste barăci să valoreze un milion de dolari (GALERIE FOTO)

    Actualii proprietari au renovat-o la standardele actuale, păstrând însă cât de mult posibil din clădirea iniţială. Casa, formată de proprietarii iniţiali din două barăci pentru sinistraţi cumpărate după ce locatarii temporari au început să se mute din ele în 1907, este una dintre puţinele astfel de construcţii încă nedezafectate din oraş.

    Dacă iniţial aceste clădiri costau 50 de dolari (cam 1.300 de dolari în banii de azi), după renovare, casa supravieţuitoare costă puţin peste un milion de dolari, un preţ chiar bun pentru zonă, după cum spun experţii imobiliari.