BusinessMagazin

Tag: reprezentare

  • Back to school

    “Aproximativ 40% din volumul total de rechizite vândute de companie pe parcursul unui an de zile este realizat în intervalul iulie-septembrie”, spune Marilena Zamfir, directorul executiv al Dacris, distribuitor la nivel naţional, în toate lanţurile mari de retaileri şi librării, al unei serii de branduri de profil precum Pilot, Casio şi Toy Color.

    Reprezentanta Dacris spune că în ultimii doi ani a remarcat o creştere de 10-15% a bonului mediu şi se aşteaptă ca trendul să îşi continue traiectoria ascendentă. „Din datele pe care le avem din online, valoarea medie a unei achiziţii de la persoane juridice a crescut cu aproximativ 25%, în cazul celor fizice creşterea fiind mai liniară.” Zamfir observă că printre factorii care au dus la o evoluţie pozitivă a pieţei şi a consumului de rechizite se numără creşterea puterii de cumpărare a consumatorilor şi accesul facil la o diversitate mare de produse atât în mediul online, cât şi în cel offline. Herlitz România, parte integrantă a grupului Pelikan, cu o prezenţă de peste 25 de ani pe piaţa locală, a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 11 milioane euro, iar trendul în 2018 este unul ascendent. În acest moment, compania are un număr de 77 de angajaţi, plus colaboratori externi.

    În ceea ce priveşte grupul Dacris, acesta a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 23 de milioane de euro, iar creşterea de 10% pe care reprezentanţii companiei o preconizau la începutul anului a fost deja atinsă în primul semestru al acestui an. 

    Valoarea pieţei locale de profil este greu de determinat, susţin reprezentanţii celor două companii, deoarece „piaţa rechizitelor se întrepătrunde în anumite zone cu cea de office şi există chiar şi firme care nu sunt de profil şi îşi adjudecă proiecte care fac parte din piaţa rechizitelor”, argumentează Horaţiu Nicolau, directorul general al Herlitz România.

    Totuşi, „dacă ar fi să luăm în calcul atât faptul că piaţa de articole pentru şcoală şi hobby în zona UE este estimată la 30 de miliarde de euro, din care Germania are un consum de 4 miliarde de euro şi Marea Britanie 3,5 miliarde de euro, cât şi faptul că în România piaţa de carte se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro, estimăm că în total această categorie de produse tinde spre aproximativ 100 de milioane de euro în România, din care 40-50% se realizează în perioada de Back To School”, spune Marilena Zamfir.

    În opinia lui Horaţiu Nicolau, comparativ cu pieţele din vestul Europei, România stă destul de bine, deoarece „în ultimii trei ani piaţa s-a maturizat destul de mult, devenind una la fel de dinamică şi selectivă ca şi cea din vest”.

    Pe de altă parte, Marilena Zamfir observă că, momentan, românii alocă rechizitelor circa 10% din salariul mediu lunar, valoarea medie a achiziţiilor încadrându-se între 100 şi 300 de lei, „departe de consumul înregistrat în UE unde, în medie, un consumator alocă 350 de euro acestor produse”.

    Una dintre schimbările esenţiale pe care Nicolau le remarcă pe piaţă în ultimii ani este „migrarea vânzărilor din zona tradiţională înspre online. Clientul devine tot mai comod şi mai dornic de a fi informat corect”.

    Totodată, tendinţele consumatorilor sunt orientate din ce în ce mai mult spre zona de produse premium. Zamfir remarcă o rafinare a gusturilor consumatorilor români în ceea ce priveşte alegerea rechizitelor şcolare şi că aceştia sunt tot mai atenţi la calitatea materialelor din care sunt confecţionate.

    „Consumatorul român apreciază din ce în ce mai mult diversitatea şi calitatea crescută în rândul produselor pentru şcoală şi nu numai. Vedem, din ce în ce mai des, clienţi care caută produse care îmbină eficienţa cu atenţia la detalii şi finisaje şi chiar acordă o grijă mai mare asupra calităţii materialelor folosite.” Ea spune că, în prezent, accentul nu mai cade pe preţul cel mai mic, iar acesta a ajuns să conteze mult mai puţin, aceasta fiind o consecinţă normală a faptului că avem de-a face cu un consumator cu multe surse de informare la îndemână, pe care le foloseşte, ceea ce îl face avizat, educat şi cu aşteptări mai mari.

    Ideea este susţinută şi de Horaţiu Nicolau: „Clienţii doresc să aibă cele mai noi produse, fiind la zi cu toate trendurile şi inovaţiile apărute în piaţa de profil. Deci vorbim de un client selectiv. Totuşi, în continuare un factor important, alături de gusturi, rămâne aspectul financiar, fiecare având un buget destul de clar stabilit pentru achiziţiile de şcoală”.

    În ciuda trendului digitalizării şi a dezvoltării mediilor de informare şi comunicare moderne, rechizitele rămân o categorie de produse importante în viaţa fiecărui copil. „Deşi ne-am aşteptat la o restrângere a pieţei de profil, ultimii ani au fost caracterizaţi de o creştere uşoară a apetitului de consum”, spune Horaţiu Nicolau.

    În ceea ce priveşte digitalizarea, reprezentanţii celor două companii nu o văd ca pe un pericol pentru businessurile pe care le conduc. „Digitalizarea este o realitate a timpurilor noastre şi nu vedem în ea o ameninţare. Încercăm să o integrăm, înţelegând şi explicând în acelaşi timp că tradiţia nu va dispărea niciodată. Conexiunile emoţionale, trăirile, gândirea şi creativitatea sunt stimulate de scrisul de mână”, spune reprezentantul Herlitz. „Aceasta (digitalizarea – n.red.) afectează mai mult rechizitele clasice, care sunt substituite de mijloace moderne de învăţare, însă cele două pot coexista, le putem chiar combina ca să obţinem maximul din orice situaţie educaţională.

    Digitalizarea este parte a progresului şi a schimbărilor la care asistăm”, spune şi Marilena Zamfir. 

    Se poate lua în calcul situaţia în care copiii nu vor mai apela la pix şi hârtie în cadrul cursurilor? „Putem vorbi de situaţii punctuale în care anumite materii, anumiţi profesori sau anumite şcoli vor demara proiecte pilot complet digitalizate, dar să extrapolăm asta la un astfel de scenariu este deocamdată imposibil. Modernul şi tradiţionalul se vor îmbina mereu, iar arta de a le îmbina în pas cu timpul este cheia reuşitei”, crede Nicolau. La fel, Marilena Zamfir este de părere că „este necesar un echilibru care să ne ajute să ţinem pasul cu tehnologia, dar care să nu ne îndepărteze de spiritul creativ care stă la baza caracterului uman. Părinţii şi profesorii ar trebui să încurajeze copiii să scrie şi să citească cât mai mult şi să le dea ustensilele potrivite: creioane, pixuri, stilouri, hârtie colorată, iar copiii vor avea o satisfacţie mult mai mare devenind din spectatori (la televizor), creatori”.

    Educaţia este considerată astăzi un subiect destul de controversat, crede Nicolau. „Informaţiile sunt mult mai uşor accesibile copiilor în mod direct fără intermediari, rolul educatorului schimbându-se de la cel care înainte aducea informaţia, la cel de paznic sau gardian al acesteia. Astăzi părinţii îşi asumă din ce în ce mai mult responsabilitatea educării propriilor copii, pe când copiii au posibilitatea de a încerca mult mai multe modalităţi de învăţare, se simt mai implicaţi în deciziile propriului parcurs educativ. Totodată, faptul că au în permanenţă acces la tehnologie le oferă posibilitatea să fie autodidacţi”, concluzionează el.

  • De unde vine Exatlon, emisiunea care doboară recorduri de audienţă

    Creat şi distribuit de compania turcă de producţie Acun Medya, Exatlon a debutat în Mexic şi Brazilia în ultima parte a anului 2017. Show-ul cuprinde un număr de concurenţi, atât vedete, cât şi oameni obişnuiţi, care vor trece prin probe dificile, ce le vor pune la încercare pregătirea fizică, viteza de reacţie şi rezistenţa psihicǎ. Va exista un singur mare câştigător, care va intra în posesia premiului de 100.000 de euro; filmările emisiunii au loc în Republica Dominicană.

    Grecia este singura ţară în care se mai difuzează Exatlon, în afara celor menţionate mai sus. Este totuşi de aşteptat ca mai multe state să preia formatul, având în vedere succesul uriaş de care se bucură emisiunea în ţările în care rulează.

    Compania Acun Medya este deţinută de Acun Ilıcalı, un fost comentator sportiv pe care fanii Exatlon România l-au putut vedea în timpul meciurilor internaţionale. Acun Ilıcalı este cel care prezintă ediţia din Turcia şi a fost prezent, alături de Cosmin Cernat, la ediţiile internaţionale.

    În România, Exatlon a debutat cu o audienţă de peste 1 milion de spectatori, iar numărul acestora a continuat să crească. În prezent, emisiunea este urmărită de peste 2 milioane de spectatori şi deţine primul sau al doilea loc în mai multe categorii demografice.

  • Dincolo era mai ieftin

    Universităţile particulare oferă taxe de şcolarizare ca la stat, în timp ce unele universităţi de stat, cum ar fi cele din Michigan, South Dakota sau Nebraska, îi îmbie pe potenţialii studenţi din alte state cu posibilitatea de a plăti taxe de şcolarizare la fel ca localnicii, adică de două sau chiar trei ori mai mici, scrie Wall Street Journal. Ţinta acestora o reprezintă, bineînţeles, elevii buni, universităţile încercând fie să-i convingă că nu sunt aşa de scumpe cum se credea, fie să obţină o creştere a calităţii studenţilor admişi şi, implicit, a prestigiului instituţiei. 

  • Iohannis: La capitolul reprezentarea femeilor în sectorul digital, ţara noastră se află pe locul doi

    “Digitalizarea, inovarea tehnologică şi asigurarea unei dezvoltări durabile reprezintă bazele economiei viitorului, iar evenimentul organizat astăzi, la Bucureşti, în marja Summitului «Iniţiativa celor Trei Mări», demonstrează că România este puternic ancorată în direcţia creşterii substanţiale a sectorului digital. Forumul Internaţional România Digitală este un proiect pe care l-am susţinut încă de la momentul lansării, în 2016, iar tema celei de-a treia ediţii, «Women leadership in Industry 4.0», este una nu doar actuală, dar şi extrem de importantă. Vorbim, în primul rând, despre impactul major pe care digitalizarea îl are asupra economiei şi societăţii, dezvoltarea României de mâine fiind indisolubil legată de valorificarea oportunităţilor de pe piaţa digitală, iar în al doilea rând, avem în vedere respectarea principiului egalităţii de gen în acest domeniu”, se arată în mesajul preşedintelui Iohannis, transmis prin consilierul prezidenţial Andrei Muraru, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis, luni MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu Coface: Românii dau în medie 70 lei pe medicamente în fiecare lună

    Aproximativ 70 de lei pe lună sunt cheltuiţi într-o gospodărie din România pe medicamente, ceea ce reprezintă 10% dintre cheltuielile totale, potrivit unui studiu realizat de Coface. În topul cheltuielilor, medicamentele sunt în primele trei produse nealimentare cumpărate după tutun şi carburant, mai arată Coface într-un comunicat de presă privind piaţa distribuţiei de medicamente.

    „Comparativ cu 2012, cheltuielile lunare pentru produsele farmaceutice au crescut cu peste 10 RON. O explicaţie ar fi deschiderea de noi farmacii, puncte farmaceutice şi depozite farmaceutice, care în 2017 au atins maximul ultimilor 6 ani – 9.947 de unităţi”, potrivit Coface.

    În ceea ce priveste sectorul de comerţ al produselor farmaceutice în România, profitabilitatea sectorului a crescut în 2016 până la 3,9%, de la 3,1% în 2015.

    „Deşi a crescut profitabilitatea, jumătate dintre companii au înregistrat o scădere a rezultatului net. Mai mult, 1 din 2 firme are un grad de îndatorare peste 80%, în condiţiile în care 62% din totalul datoriilor este reprezentat de datorii curente”, a spus Alexandru Fotia, Senior Financial Analyst, Coface România.

    Analiza Coface a fost realizată pe baza datelor financiare a 1.634 de companii din sectorul de distribuţie de medicamente care au depus datele pentru anul 2016, pe baza codului CAEN 4646. Din totalul firmelor active, compania a analizat 269 de companii, care controlează însă 79% din cifra de afaceri consolidată la nivel de sector.

    În ceea ce priveşte numărul de depozite farmaceutice aflate în proprietate privată, acesta a scăzut în 2017 faţă de 2012, de la 270 de depozite în urmă cu cinci ani, la 243 de depozite anul trecut, mai arată studiul. Depozitele din proprietate publică au crescut însă, de la o singură locaţie în 2012 la 4 anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European va lua în discuţie măsuri DISCIPLINARE la adresa Ungariei

    În urmă cu doar câteva luni, Comisia Europeană a iniţiat un proces similar împotriva Polonei.

    Este pentru prima oară când Parlamentul European încearcă să impună sancţiuni prevăzute în articolul 7 din Carta Uniunii Europene, ce include măsuri ca suspendarea anumitor drepturi ale statelor membre, cum ar fi dreptul la vot.

    Premierul ungar Viktor Orban a indicat că intenţionează să ţină un discurs în Parlamentul European pentru a prezenta contraargumente la acuzaţiile ce sunt aduse Ungariei.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Noul an şcolar | Cât COSTĂ prima zi de şcoală la sat şi la oraş. Situaţia din mai multe judeţe

    Fiecare familie îşi stabileşte un buget dedicat acestor cumpărături, în care, pe cât se poate, ţin cont şi de părerea micuţilor. Mulţi copii vor să vadă pe coperta caietului de matematică sau de pe penar zâmbetul unui erou al benzilor desenate ori al poveştilor Disney.

    Constanţa

    Cel puţin părinţii nu mai sunt nevoiţi să bată magazinele în căutarea rechizitelor, deoarece hipermarketurile, care pot fi găsite în aproape toate oraşele din judeţul Constanţa, au amenajat încă din luna august standuri speciale unde se poate găsi tot ce este necesar şi unde merg cei care locuiesc la oraş, dar unde îşi fac timp să ajungă şi cei de la ţară.

    Preţurile pentru rechizitele şcolare variază în funcţie de calitate, dar, în general, sunt pentru toate buzunarele. Cele mai mari sume de bani sunt cheltuite pentru ghiozdane, al căror preţ egalează de cele mai multe ori valoarea tuturor rechizitelor – penare, acuarele, caiete, blocuri de desen, creioane de colorat etc.

    Astfel, cele mai ieftine ghiozdane şi, de regulă, cele mai slabe calitativ pleacă de la 40, 45 de lei, şi pot depăşi 350 de lei. Pentru rechizite se cheltuie cam tot atât – caiete între 80 de bani şi 10 lei, creioanele de la 1,50 lei la 5 lei, o gumă de şters de la 1 la 3 lei, ascuţitoarea 3 – 8 lei, o riglă costă de la 50 de bani la 5 lei, un stilou pleacă de la 16 lei, penarul între 10 şi 50 de lei, acuarelele 2 – 10 lei, şi tot aşa, o sumă medie finală pentru tot ce are nevoie un elev din clasele I-IV fiind de aproximativ 150 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În lumea vinului moldovenesc

    Prima interacţiune cu „oraşul din piatră albă”, după cum este supranumit Chişinăul datorită clădirilor deschise la culoare care îl împânzesc, te face să te simţi ca într-o capsulă în care prezentul este amestecat cu trecutul. Adevăratele comori ale Republicii Moldova – şi unul dintre principalele motoare ale economiei – se află însă la o distanţă de mai puţin de 20 km.

    Un drum de circa o oră este astfel suficient ca să poţi uita de agitaţia din cel mai mare oraş al ţării. Bijuterii arhitecturale, galerii subterane, dealuri împânzite cu viţă de vie şi crame care produc de la câteva mii de sticle la câteva milioane – acestea sunt comorile Moldovei, cele care au reuşit să pună ţara pe harta mondială a vinului, o hartă unde trioul Spania, Italia şi Franţa conduce detaşat.

    Republica Moldova se află pe locul 20 în lume şi pe 11 la nivel european în ceea ce priveşte cantitatea produsă de vin, cu un volum estimat pentru anul 2017 la 1,8 milioane de hectolitri, arată datele de la Organizaţia Internaţională a Vinului şi Viei (OIV). Comparativ, România se află pe locul 13 la nivel mondial şi şase în Uniunea Europeană, cu o cantitate de 4,3 miliarde de hectolitri, arată aceeaşi sursă. Însă, dacă ne uităm la suprafaţa cultivată cu viţă de vie, vedem că Republica Moldova este la un nivel similar cu România. Conform datelor OIV, ţara de peste Prut are 140.000 de hectare plantate cu viţă de vie (circa 110.000 conform celor mai recente date de la Biroul de Statistică), în timp ce România are peste 180.000 de hectare.

    Industria vinului este foarte importantă pentru economia Republicii Moldova, reprezentând 7,5% din exporturile totale şi 3,2% din PIB-ul acesteia, conform celor mai recente date. Însă, dacă România este aproape invizibilă pe harta exporturilor, Republica Moldova exportă anual 85% din producţia totală de vin, ceea ce înseamnă peste 85 de milioane de dolari (73 mil. euro), potrivit datelor comunicate anterior de autorităţile de peste Prut. Astfel, vecinii de la est au exporturi de vin de aproape patru ori mai mari decât România. Iar vinurile moldoveneşti ajung în ţări precum China, România, Polonia, Cehia, Rusia sau Canada.

    Practic, vinul reprezintă o adevărată industrie în Republica Moldova, iar acest lucru se vede cu ochiul liber în aproape fiecare colţ al ţării. Cea mai cunoscută cramă din Republica Moldova este Cricova, ale cărei galerii subterane pot fi asemănate cu ale unui oraş, cu străzi, bulevarde şi semne de circulaţie.

    Cricova se află la circa 20 de kilometri de Chişinău, adică la aproximativ 30 de minute de mers cu maşina. Ajungând în faţa cramei, puţine lucruri îţi indică ce urmează să descoperi în interiorul oraşului subteran.

    Un ghid bine îmbrăcat şi un mini-autobuz sunt primele indicii că o să ai parte de o călătorie într-un loc ce nu poate fi străbătut pe jos şi unde temperatura este mult mai mică decât cea de afară. Şi aşa şi este.

    Străzile şi bulevardele cu o lungime totală de 120 km şi care poartă nume precum Cabernet, Fetească sau Bulevardul Şampaniei sunt parte a unui adevărat labirint cunoscut centimetru cu centimetru doar de cei care străbat zilnic aceste galerii. Temperatura din interior se situează între 12 şi 14 grade, iar cel mai adânc punct al galeriilor este la minus 100 de metri adâncime. În afară de străzile ale căror nume te duc imediat cu gândul la licoarea lui Bachus, la fiecare pas întâlneşti butoaie mai mici sau mai mari în care vinul stă la maturat, iar mai apoi urmează să fie turnat în sticle. Cele mai mari butoaie au chiar opt tone şi sunt atât de mari încât parcă mai au puţin şi ating tavanul galeriilor.

    Crama Cricova a fost construită pe locul unei fostei mine şi are o capacitate de 30 de milioane de litri. Astăzi, în interiorul cramei sunt circa zece milioane de litri de vin liniştit şi spumant. Cele mai valoroase vinuri sunt însă cele de colecţie, adică peste un milion de sticle. În vinoteca cramei Cricova se găsesc vinuri de peste 100 de ani, aşa cum este cazul vinului Evreiesc de Paşti din anul 1902. De asemenea, tot aici se găsesc vinuri din toate colţurile lumii şi de toate vârstele, vinuri Cricova care au câştigat medalii internaţionale sau ediţii limitate, dar şi colecţii ale unor actuali şefi de stat precum Vladimir Putin, Klaus Iohannis, cancelarul Angela Merkel sau fostul secretar de stat american John Kerry.

    Cricova este şi unul dintre principalii exportatori de vin din Republica Moldova, din beciurile cramei ajungând vinuri în toată lumea. 
    O altă cramă care are galerii subterane este Mileştii-Mici, coridoarele de aici având o lungime de circa 200 de kilometri. Republica Moldova este cunoscută în România şi pentru vinurile unor crame precum Purcari sau Gitana, însă ţara vecină are mult mai multe crame, iar pe listă apar şi nume precum Asconi, Et Cetera sau Chateau Vartely.

    Dar cramă în Republica Moldova nu înseamnă doar galerii subterane, ci şi castele cu poveşti care ar putea deveni uşor scenarii de film. Tot în apropiere de Chişinău, de data aceasta la aproape 40-50 de minute de mers cu maşina, se află Castel Mimi din localitatea Bulboaca, una din cramele cu istorie din Republica Moldova, dar care era cât pe ce să fie uitată. Din stradă se observă greu că în spatele unor garduri înalte se află un castel. Însă, odată intrat în curte, te afli în faţa unui castel care are o istorie de peste 100 de ani şi a unor grădini care te duc cu gândul la Franţa. De altfel, Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi cel care a clădit acest castel, a absolvit Şcoala Agricolă Superioară din Montpellier, Franţa, unde timp de doi ani a însuşit arta cultivării viţei de vie şi metodele franceze de producere a vinului.

    Castelul datează din 1901, iar 40 de ani mai târziu a intrat în proprietatea statului sovietic, fiind transformat la scurt timp în combinat de vin. Astăzi, castelul este deţinut de familia Trofim, care în 2010 a început un amplu proces de restaurare. În castel, antreprenorii au construit şi săli de degustare şi un restaurant, iar lângă, un mic resort.

    Beciurile castelului sunt cele care te întorc cu zeci de ani în timp. Tancuri mari în care se păstrau vinurile, beciuri unde temperaturile coboară la sub 15 grade celsius şi sticle de vin vechi pe care s-a pus mucegaiul sunt lucruri care te duc cu gândul la vremurile trecute. Crama Mimi produce anual peste un milion de litri, dar are o capacitate de peste 20 de milioane de litri.

    Lângă castel se află şi unitatea de producţie a vinului, iar în spatele clădirii construite de Mimi actualii proprietari au făcut un labirint „viu” şi o grădină cu legume. Dincolo de vinuri, poveşti despre galerii subterane şi castele vechi de secole, Republica Moldova reprezintă şi un adevărat paradis pentru gurmanzi. Aşa că bucatele făcute de bucătarii moldoveni nu trebuie să lipsească de lângă paharele pline cu licoarea lui Bachus. 

  • Korodi: Dacă Legea lobby-ului va fi corectă, o putem sprijini

    Întrebat, luni, de corespondentul UDMR, dacă Uniunea va susţine o lege a lobby-ului, promisă de coaliţia PSD-ALDE, liderul grupului parlamentar din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a spus că parlamentarii maghiari aşteaptă să vadă ce anume va conţine un proiect de lege în acest sens.

    „S-a discutat mult, dacă va fi o lege corectă, atunci se poate sprijini, numai că nu am văzut niciun proiect de lege a lobby-ului în Parlament. Vom analiza proiectul care va fi depus. Această problemă trebuie legiferată, pentru că este nevoie de un cadru legal corect care să nu facă o confuzie cu activităţi ilicite. Orice ţară are în legislaţia proprie reglementări cu privire la interacţiunea dintre zona privată şi zona publică pentru a reprezenta interese, o reglementare trebuie să existe”, a spus Korodi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AMCHAM România: Parteneriatul Strategic SUA – România reprezintă un cadru favorabil pentru intensificarea relaţiilor bilaterale în plan economic

    “România este un partener şi aliat valoros pentru Statele Unite, şi colaborarea excelentă de care ne bucurăm în plan politic şi diplomatic se reflectă în creşterea investiţiilor americane în România. O prezenţă şi mai mare a companiilor americane în România este întotdeauna binevenită, şi, în acest sens, misiunea noastră, alături de parteneri precum AmCham, continuă să promoveze nevoia unui climat de afaceri stabil şi predictibil” a declarat Ambasadorul SUA Hans Klemm.

    “O agenda ambiţioasă pentru relaţiile bilaterale în plan economic a fost una prin priorităţile mandatelor noastre ca Ambasadori, şi în continuare este nevoie de eforturi susţinute de promovare a oportunităţilor de investiţii pe care Romania le oferă. Astfel de iniţiative, deopotrivă publice şi private, trebuie să includă pe de o parte o mai bună comunicare cu investitorii americani, şi pe de altă parte, instrumente de facilitare a unui acces direct al antreprenorilor români pe piaţa americană” a declarat Ambasadorul României în SUA, George Maior.

    Şefii celor două misiuni diplomatice au reafirmat angajamentul reciproc pe care SUA şi România îl demonstrează prin acţiuni ce susţin obiectivele agendei şi colaborării transatlantice.

    AmCham Romania, împreună cu organizaţiile partenere din cadrul reţelei AmChams in Europe promoveză dezvoltarea relaţiilor economice transatlantice şi susţine eforturile României de a avea o contribuţie mai ridicată în dinamica schimburilor economice dintre cele mai importante blocuri comerciale la nivel global.