BusinessMagazin

Tag: relatie

  • Cum arată acum fosta iubită a lui Andi Moisescu, milionară în euro! – FOTO

    “Când am început relaţia cu Mirela, am făcut-o fiindcă eram foarte atras de ea. E foarte important pentru mine să fiu foarte atras şi fizic de o femeie ca să existe o relaţie. Şi, în cazul nostru, atracţia există. A existat din plin, din prima clipă, şi mai exista şi azi”, a marturisit Andi într-un interviu de pe vremea în care formau un cuplu.

    După despărţirea de Moisescu, Mirela s-a concentrat pe carieră, devenind o femeie de afaceri de succes, cu câteva milioane de euro în cont, ea deţinând un magazine online unde se comercializează produsele celor mai importantţi designeri români.

    La scurt timp, în 2004, Moisescu s-a căsătorit cu Olivia Steer, în timp ce Mirela Bucovicean s-a dedicat 100% carierei.

    Cititi mai multe pe www.apropotv.ro

     

  • După Brad Pitt, a venit rândul Angelinei Jolie să îşi refacă viaţa. Cine este noul iubit al actriţei

    Noul partener al actriţei ar fi miliardarul Elon Musk (46 de ani), care s-a despărţit în august de actriţa Amber Heard (31 de ani), fosta soţie a lui Johnny Depp, după un an de relaţie.
     
    “Cei doi sunt împreună, dar nu vor ca lumea să ştie că au o relaţie împreună”, susţine Janet Charlton, blogger şi scriitoare, citată de ziarul “Blick”.
     
    Angelina şi Elon au petrecut un weekend împreună în Las Vegas în cea mai mare discreţie. Ei au sosit separat şi au plecat de asemenea separat, după ce s-au delectat două zile împreună.
     
    “Elon a avut mereu o slăbiciune pentru frumoasele dive de la Hollywood”, potrivit lui Charlton.
     

  • Dragnea, despre creşterea ROBOR: Cred că trebuie să aibă loc o discuţie cu BNR

    ”După părerea mea trebuie să aibă loc o discuţie. Poate să aibă loc o discuţie la care să participăm şi noi cu conducerea Băncii Naţionale, pentru că este un subiect important. Cred că trebuie să aibă loc această discuţie şi poate nu numai cu Banca Naţională, poate şi cu reprezentanţii celorlalte bănci. Eu cred că o relaţie corectă cu sistemul bancar, corectă – accentuez, este benefică, dar şi o relaţie corectă cu BNR, dar trebuie să fie în ambele sensuri”, a declarat Liviu Dragnea.

    Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, la Suceviţa, că rolul Băcii Naţionale era să aibă grijă să nu crească indicele ROBOR, Tudose precizând că intenţionează să aibă o discuţie pe această temă cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Theresa May vrea perioadă de tranziţie de doi ani în relaţia cu UE post-Brexit

    “Nici Marea Britanie, nici Uniunea Europeană nu vor fi în poziţia de a implementa uşor noi aranjamente” după producerea Brexit, în martie 2019, crede Theresa May, motivând astfel necesitatea unei perioade de tranziţie de doi ani.

    În această perioadă de tranziţie, relaţiile comerciale UE-Marea Britanie ar urma să continue la fel ca înainte de Brexit, recomandă Theresa May.

  • Îi contestaţi pe şefii voştri, nu aveţi încredere în ei, dar refuzaţi să fiţi şefi în locul lor

    53% dintre angajaţi nu au încredere în capacitatea profesională a şefului.

    Totuşi, angajaţii români spun despre şefii lor că sunt inteligenţi, dar oportunişti, exigenţi şi tipicari. Păi cum ar vrea să fie?!

    La polul opus, angajaţii români nu vor să fie şefi: 41% dintre ei nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management, 33% nu cred că ar face faţă poziţiei şi doar 26% dintre cei care au răspuns la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât şeful lor.

    Este un fel de Kafka al resurselor umane: şeful nu e bun, dar nici voi nu vreţi să fiţi şefi în locul lui, pentru că nu credeţi că puteţi să fiţi mai buni decât el.

    În aceste condiţii, cum să crească companiile, cum pot să cucerească lumea, cum pot să crească salariile dacă nu ai creştere internă, dacă businessul nu merge înainte?

    Consultanţii în resurse umane spun că multinaţionalele, dar şi companiile româneşti trimit doar prima linie de şefi să facă cursuri de leadership pentru a învăţa (dacă leadershipul se poate învăţa!) în încercarea de a conduce companiile.

    Când este vorba de eşalonul doi, de cei care au contact direct cu oamenii din companie, cursurile de leadership lipsesc, pentru că nu mai sunt bani, iar acest lucru contează mai mult decât cred companiile.

    O bună parte din angajaţi spun că părăsesc o companie mai puţin din cauza ei sau din cauza salariului, ci mai mult din cauza relaţiei tensionate cu şeful.

    Aici este un fel de ipocrizie, pentru că în momentul în care primeşti o ofertă de nerefuzat, relaţia bună cu şeful nu mai contează.

    Pe de altă parte, şi subalternii au o imagine idilică cu privire la şefi: se aşteaptă să fie comunicativi, să-i aprecieze, să le arate respect şi să nu-i favorizeze pe ceilalţi.

    Arată ca un fel de ”rai“ în relaţiile dintre şefi şi subalterni.

    Noţiunea de şef implică foarte, foarte mult subiectivism pentru că trebuie să iei decizii, nu poţi să stai la taclale cu fiecare subaltern toată ziua, să-i asculţi dramele personale; bineînţeles că îi favorizezi pe unii sau alţii pentru că ai nevoie de oamenii tăi în echipă şi bineînţeles că îi apreciezi pe unii în detrimentul altora mai mult pe criterii subiective decât obiective.

    Totuşi, în studiul eJobs există o frază cheie: cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.

    Imediat după Revoluţie, dar mai ales după apariţia investiţiilor străine din 1988-2000, mulţi tineri s-au trezit că trebuie să fie şefi peste noapte, pentru că nu exista altcineva. În aceste condiţii, companiile au fost duse înainte de ambiţie, de determinare, de dorinţa de a nu eşua.

    Dacă vă mai amintiţi, voi, cei care aţi devenit şefi la 25 de ani, acum 15-20 de ani, aveaţi în subordine oameni mai seniori, care ştiau mai multe despre un lucru sau altul decât voi.

    Deşi erau mai calificaţi, nu mai aveau ambiţia de a muta munţii şi trăiau într-un trecut al perioadei comuniste care se prăbuşea. De multe ori, ambiţia şi determinarea trebuie să fie mai puternice decât calificarea profesională, care se poate cumpăra.

    Ambiţia, determinarea şi asumarea riscurilor se pot cumpăra mai puţin şi de aceea sunt foarte multe companii care au în spate oameni calificaţi, supracalificaţi, dar care nu reuşesc să crească pentru că nu are cine să le împingă înainte.

    Foarte multe companii ar trebui să fie atente la schimbările demografice din organigramă. Cei care au devenit şefi acum două decenii au devenit supracalificaţi, au văzut multe în faţa ochilor, au trăit şi perioada de boom, şi perioada crizei, aşa că nu îi mai mişcă nimic.

    Acest lucru poate fi însă o frână în creşterea unei companii. Ambiţia este înlocuită de calificare şi teama de a nu lua decizii greşite, care să-i arunce peste bord înainte de termen.

    Pentru că ştiu că merge piaţa în care activează, pentru că ştiu comportamentul consumatorilor şi al clienţilor lor, iar vânzarea a devenit o rutină care doar trebuie întreţinută şi banii curg de la sine, prea puţini manageri au ambiţia de a vedea cum ar putea să fie altfel decât piaţa, cum ar putea să fie disruptive.

    Cei de la Google şi Facebook au îngenuncheat piaţa media, care trăia bine mersi dintr-o rentă clădită în timp care părea că nu o poate lua nimeni. Marile branduri de ziare ale lumii, creatorii de conţinut, cei care fac agenda zilei, au ajuns să constate şi să se plângă că Google şi Facebook le iau toţi banii, deşi conţinutul este la ei.

    Din fericire pentru progres, tinerii pot să fie disruptivi, pot gândi altfel, ca o reacţie la încremenirea şi autosuficienţa din companii şi dacă îşi asumă şi leadershipul se pot schimba multe lucruri.

    Acest lucru este mai puternic decât dacă şeful este bun sau rău, dacă este mai mult sau mai puţin comunicativ.

    Dacă angajaţii îşi critică şefii, dar niciunul dintre ei nu vrea să fie şef în locul lor, aduceţi-le un şef de sub 25 de ani!

  • El a fost dublura diavolului. Povestea omului care a fost sosia lui Uday Saddam Hussein

    Latif Yahia a fost dublura  fiului lui Saddam Hussein, Uday Hussein. Yahia spune că a devenit sosia lui Uday în septembrie 1980 când a început războiul dintre Iran şi Iraq.

    El a fost chemat la palatul prezidenţial şi a fost informat că o să fie dublura lui Uday şi va merge în locul acestuia în zonele periculoase. Yahia a refuzat iniţial şi a fost închis. S-a răzgândit, apoi a fost antrenat timp de şase luni pentru a imita postura şi discursul lui Uday. Cei doi aveau trăsături similare, însă Yahia a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale pentru ca cei doi să semene şi mai mult.

    Uday Hussein a a fost fiul cel mare al lui Saddam Hussein. Pentru mai mulţi ani, Uday a fost văzut ca moştenitor al tatălui său, cu toate acestea, Uday a pierdut această poziţie din cauza comportamentului său excentric şi a relaţiei tulbure cu tatăl şi cu fratele său. În urma invaziei Statelor Unite ale Americii în Irak din 2003, el a fost ucis, împreună cu fratele său de către Special Forces Task Force (Task Force 20) în timpul unui schimb scurt de focuri la Mosul.

    Uday avea un comportament violent, ar fi ucis un ofiţer de armată doar pentru că acesta nu-l salutase şi ar fi torturat atleţii iranieni pentru că aceştia nu ar fi avut performanţe mulţumitoare la concursuri. De asemenea,  se spune despre Uday că ar fi răpit şi ar fi violat fete de pe stradă. 

    Yahia a fost trimis în zonele de conflict pentru a ridica moralul trupelor. Între timp, relaţia dintre Yahia şi Udey s-a deteriorat, iar atunci când o femeie de care Uday era atras îi acorda mai multă atenţie lui Yahia, Uday l-a împuşcat pe Yahia în mână.

    Latif Yahia a fugit apoi a cerut şi a primit azil în Austria în 1992. După ce a fost atacat în Austria, Yahia a fugit, din nou, la Londra în 1995.

    Povestea lui Yahia nu este crezută de toată lumea, doi jurnalişti consideră că nu tot ce a spus Yahia ar fi adevărat. Jurnaliştii ar fi găsit inconsistenţe bătătoare la ochi legate de spusele lui Latif Yahia.

    Povestea lui Latif Yahia a fost ecranizată pe marele ecran în filmul “The Devils Double”, regizat de Lee Tamahori, cu Dominic Cooper în rolul principal. Bazat pe cărţile lui Latif Yahia, sosia lui Uday Hussein, filmul reprezintă o viziune terifiantă asupra casei lui Saddam prin ochii unui om care ştia prea multe

     

  • El a fost dublura diavolului. Povestea omului care a fost sosia lui Uday Saddam Hussein

    Latif Yahia a fost dublura  fiului lui Saddam Hussein, Uday Hussein. Yahia spune că a devenit sosia lui Uday în septembrie 1980 când a început războiul dintre Iran şi Iraq.

    El a fost chemat la palatul prezidenţial şi a fost informat că o să fie dublura lui Uday şi va merge în locul acestuia în zonele periculoase. Yahia a refuzat iniţial şi a fost închis. S-a răzgândit, apoi a fost antrenat timp de şase luni pentru a imita postura şi discursul lui Uday. Cei doi aveau trăsături similare, însă Yahia a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale pentru ca cei doi să semene şi mai mult.

    Uday Hussein a a fost fiul cel mare al lui Saddam Hussein. Pentru mai mulţi ani, Uday a fost văzut ca moştenitor al tatălui său, cu toate acestea, Uday a pierdut această poziţie din cauza comportamentului său excentric şi a relaţiei tulbure cu tatăl şi cu fratele său. În urma invaziei Statelor Unite ale Americii în Irak din 2003, el a fost ucis, împreună cu fratele său de către Special Forces Task Force (Task Force 20) în timpul unui schimb scurt de focuri la Mosul.

    Uday avea un comportament violent, ar fi ucis un ofiţer de armată doar pentru că acesta nu-l salutase şi ar fi torturat atleţii iranieni pentru că aceştia nu ar fi avut performanţe mulţumitoare la concursuri. De asemenea,  se spune despre Uday că ar fi răpit şi ar fi violat fete de pe stradă. 

    Yahia a fost trimis în zonele de conflict pentru a ridica moralul trupelor. Între timp, relaţia dintre Yahia şi Udey s-a deteriorat, iar atunci când o femeie de care Uday era atras îi acorda mai multă atenţie lui Yahia, Uday l-a împuşcat pe Yahia în mână.

    Latif Yahia a fugit apoi a cerut şi a primit azil în Austria în 1992. După ce a fost atacat în Austria, Yahia a fugit, din nou, la Londra în 1995.

    Povestea lui Yahia nu este crezută de toată lumea, doi jurnalişti consideră că nu tot ce a spus Yahia ar fi adevărat. Jurnaliştii ar fi găsit inconsistenţe bătătoare la ochi legate de spusele lui Latif Yahia.

    Povestea lui Latif Yahia a fost ecranizată pe marele ecran în filmul “The Devils Double”, regizat de Lee Tamahori, cu Dominic Cooper în rolul principal. Bazat pe cărţile lui Latif Yahia, sosia lui Uday Hussein, filmul reprezintă o viziune terifiantă asupra casei lui Saddam prin ochii unui om care ştia prea multe

     

  • A început cu un fashion boutique, iar acum este responsabilă de transformarea digitală a Philips SEE: “Am ştiut că va fi o relaţie de dragoste pe viaţă cu acest mediu”

    Ea coordonează din august 2013 echipa de digital din sud-estul Europei, structură activă atât pe partea de lansare a campaniilor online, cât şi pe cea de traininguri interne. Andra Stuparu are în subordine zece oameni în echipe localizate în Bucureşti, Bulgaria şi Croaţia. 

    „Cariera mea a început cu o dorinţă puternică de a fi antreprenor; vedeam asta în familie şi eram fascinată”, povesteşte ea. „Am testat mai multe pieţe, am cochetat cu marketingul şi cu digitalul aflat la început la noi în ţară. Ulterior, m-am îndrăgostit de lumea digitală în Amsterdam, în 2011; atunci am ştiut că va fi o relaţie de dragoste pe viaţă cu acest mediu.”

    Prin urmare, a creat un business online, un fashion boutique dedicat femeilor, într-o perioadă în care piaţa din România nu cunoştea prea multe experienţe de acest gen. „În 2013, când mi s-a propus să coordonez transformarea digitală a companiei Philips în sud-estul Europei, am tratat-o ca pe o mare provocare, dar nu am crezut că va fi şi cel mai bun lucru care mi s-ar putea întâmpla în carieră.” Unde va fi peste 10 ani? „Mă văd ca fiind mereu cu un pas înaintea industriei, ca parte din procesele inovatoare la care suntem martori zi de zi.”

  • Ce cred angajaţii români despre şefii lor

    Pentru aproape 80% dintre aceştia, relaţia defectuoasă cu şeful le influenţează productivitatea, iar 88% susţin că acest aspect le afectează inclusiv viaţa personală, arată sondajul eJobs desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi din România. La polul opus, dintre cei care declară că au o relaţie bună sau foarte bună cu şeful lor (65% din totalul respondenţilor), 98% spun că acest lucru contribuie la creşterea productivităţii lor la job şi 86% consideră că relaţia bună cu şeful le influenţează pozitiv şi viaţa personală.

    Cu toate acestea, doar 33% dintre respondenţii la studiul eJobs sunt prieteni cu şeful pe reţelele sociale, iar 53% spun că nu au superiorii în lista de prieteni din social media, în timp ce restul de 14% declară că nu folosesc deloc astfel de reţele. Dintre cei care sunt prieteni cu şeful în social media, femeile (41%) şi tinerii cu vârsta de până în 35 de ani (42%) sunt de departe segmentele care au cea mai mare pondere din punctul de vedere al existenţei unei prietenii cu superiorul în spaţiul virtual.

    “Clişeu sau nu, relaţia şef-subaltern a devenit o preocupare reală a managerilor care îşi doresc să creeze un mediu de lucru orientat către performanţă. Mulţi angajaţi ajung să-şi părăsească locul de muncă din cauza relaţiilor nu tocmai plăcute pe care le au cu şefii. Relaţia şef-angajat trebuie să se bazeze în primul rând pe raportul de competenţă între părţi. Altfel spus, respectul angajaţilor pentru şefii lor vine atunci când, pe lângă abilităţile profesionale, şeful are şi capacităţi de leadership şi management”, spune Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Rezultatele studiului indică faptul că ceea ce îşi doresc angajaţii de la un şef nu este neapărat şi ceea ce primesc de la acesta. Din punctul de vedere al angajaţilor, un şef bun trebuie să ştie să le recunoască eforturile (21%) şi să aibă abilitatea de a identifica şi fructifica atuurile echipei (17%), însă importante pentru respondenţii la sondajul eJobs sunt şi deschiderea şefului la comunicarea cu subalternii (12%) şi abilităţile acestuia de a prioritiza proiectele şi activitatea echipei (11%).

    38% dintre respondenţi au o părere generala bună sau foarte bună despre şeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulţi îşi caracterizează şeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanţă sunt cei care consideră că şeful lor este doar un oportunist (57%). În acelaşi timp, 56% spun că şeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenţi îşi descriu şeful ca fiind exigent şi chiar tipicar (44%).

    La polul opus, doar un sfert dintre respondenţi spun despre şeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) şi echilibrat (39%). Părerea subalternilor despre superiorul direct şi relaţia lor cu acesta sunt influenţate, printre altele, de lipsa încrederii şefu.lui în capacităţile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenţi, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenţi, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenţi, dar şi de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenţi. Pe de altă parte, însă, nici angajaţii nu au încredere în şef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relaţia cu cei din echipă.

    Dacă ar fi să preia poziţia şefului, doar 26% dintre respondenţii la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face faţă poziţiei, iar 41% nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.

    Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi, toţi activi profesional în prezent, dintre care 26% ocupând poziţii de management şi 65% având studii superioare. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în rândul respondenţilor sunt vânzări, inginerie, achiziţii şi transporturi.

     
     
     

  • Ce cred angajaţii români despre şefii lor

    Pentru aproape 80% dintre aceştia, relaţia defectuoasă cu şeful le influenţează productivitatea, iar 88% susţin că acest aspect le afectează inclusiv viaţa personală, arată sondajul eJobs desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi din România. La polul opus, dintre cei care declară că au o relaţie bună sau foarte bună cu şeful lor (65% din totalul respondenţilor), 98% spun că acest lucru contribuie la creşterea productivităţii lor la job şi 86% consideră că relaţia bună cu şeful le influenţează pozitiv şi viaţa personală.

    Cu toate acestea, doar 33% dintre respondenţii la studiul eJobs sunt prieteni cu şeful pe reţelele sociale, iar 53% spun că nu au superiorii în lista de prieteni din social media, în timp ce restul de 14% declară că nu folosesc deloc astfel de reţele. Dintre cei care sunt prieteni cu şeful în social media, femeile (41%) şi tinerii cu vârsta de până în 35 de ani (42%) sunt de departe segmentele care au cea mai mare pondere din punctul de vedere al existenţei unei prietenii cu superiorul în spaţiul virtual.

    “Clişeu sau nu, relaţia şef-subaltern a devenit o preocupare reală a managerilor care îşi doresc să creeze un mediu de lucru orientat către performanţă. Mulţi angajaţi ajung să-şi părăsească locul de muncă din cauza relaţiilor nu tocmai plăcute pe care le au cu şefii. Relaţia şef-angajat trebuie să se bazeze în primul rând pe raportul de competenţă între părţi. Altfel spus, respectul angajaţilor pentru şefii lor vine atunci când, pe lângă abilităţile profesionale, şeful are şi capacităţi de leadership şi management”, spune Bogdan Badea, Head of Sales eJobs Group.

    Rezultatele studiului indică faptul că ceea ce îşi doresc angajaţii de la un şef nu este neapărat şi ceea ce primesc de la acesta. Din punctul de vedere al angajaţilor, un şef bun trebuie să ştie să le recunoască eforturile (21%) şi să aibă abilitatea de a identifica şi fructifica atuurile echipei (17%), însă importante pentru respondenţii la sondajul eJobs sunt şi deschiderea şefului la comunicarea cu subalternii (12%) şi abilităţile acestuia de a prioritiza proiectele şi activitatea echipei (11%).

    38% dintre respondenţi au o părere generala bună sau foarte bună despre şeful lor, 33% se declară neutri, iar 29% au o părere proastă. Cei mai mulţi îşi caracterizează şeful actual drept inteligent (60%), însă la foarte mică distanţă sunt cei care consideră că şeful lor este doar un oportunist (57%). În acelaşi timp, 56% spun că şeful lor este uneori impulsiv, iar aproape jumătate dintre respondenţi îşi descriu şeful ca fiind exigent şi chiar tipicar (44%).

    La polul opus, doar un sfert dintre respondenţi spun despre şeful lor că are spirit de echipă sau că este răbdător (34%) şi echilibrat (39%). Părerea subalternilor despre superiorul direct şi relaţia lor cu acesta sunt influenţate, printre altele, de lipsa încrederii şefu.lui în capacităţile lor profesionale – pentru 53% dintre respondenţi, de lipsa îndrumării profesionale – pentru 46% dintre respondenţi, de volumul prea mare de muncă pe care îl primesc de la superior – 46% dintre respondenţi, dar şi de lipsa feedback-ului privind activitatea lor – 44% dintre respondenţi. Pe de altă parte, însă, nici angajaţii nu au încredere în şef, doar 9% considerând că acesta spune mereu adevărul în relaţia cu cei din echipă.

    Dacă ar fi să preia poziţia şefului, doar 26% dintre respondenţii la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât superiorul lor, în timp ce 33% nu cred că ar face faţă poziţiei, iar 41% nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management. Cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.

    Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie – 15 august 2017, pe un eşantion de 1.224 de angajaţi, toţi activi profesional în prezent, dintre care 26% ocupând poziţii de management şi 65% având studii superioare. Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în rândul respondenţilor sunt vânzări, inginerie, achiziţii şi transporturi.