BusinessMagazin

Tag: regie

  • Marele ecran de elita

     

    Filmele de arta inseamna de obicei cu totul altceva decat incasari de milioane de euro, super-eroi, megaproductii sau actori platiti regeste. Cu toate ca au bugete care in cazurile fericite ating valoarea unui Ferrari, au la activ premii in festivalurile de film de la Cannes sau Berlin si sunt obiectul interesului unor categorii de spectatori care merg de la cunoscatori la snobi sau doar cinefili satui de povestile comerciale de la Hollywood.
     
    Pana recent, singura scena din Bucuresti pentru astfel de productii era Cinemateca Romana, cu cele doua sali, insa cu timpul au aparut si alte locuri care ii atrag pe amatorii de proiectii de arta. Cel mai recent proiect ii apartine Muzeului Taranului Roman, care in luna aprilie a lansat “Noul Cinematograf al Regizorului Roman”, unde se pot urmari, in aer liber sau in studioul Horia Bernea, filme premiate in festivaluri, documentare sau desene animate. “Ideea proiectului a aparut anul trecut, dupa ce muzeul a gazduit Festivalul de Film European, in cadrul caruia s-au organizat proiectii in curtea interioara. De la bun inceput ne-am gandit la un cinematograf de arta unde sa se poata proiecta filmele generatiei tinere de regizori romani si europeni”, spune Mihai Gheorghiu, director de management cultural al Muzeului Taranului Roman. De marti pana duminica sunt proiectate filme alese de un “juriu” format din zece regizori romani. “In fiecare luna unul dintre regizori propune o lista de filme, cu alte cuvinte este un fel de selectie de autor”, explica Gheorghiu.
     
    Regizorul lunii mai, Radu Munteanu, a propus o selectie de filme castigatoare la Cannes in editiile 2005-2008, precum “Tacerea Lornei”, pentru care fratii Dardenne au castigat premiul pentru cel mai bun scenariu in 2008, “Cele trei maimute”, datorita caruia N.B. Ceylan a fost desemnat cel mai bun regizor anul trecut sau “Gomora”, care a luat marele premiu in 2008. Miercurea este dedicata filmului antropologic si documentar, iar in diminetile de weekend se fac proiectii de filme pentru copii. “Public pentru astfel de filme exista, dupa cum s-a vazut si din salile pline de la Festivalul Filmului European, la care au participat aproximativ 4.000 de spectatori”, comenteaza directorul Gheorghiu, adaugand ca in medie 30% din sala este ocupata la o proiectie.
     
    Studioul Horia Bernea are o capacitate de 350 de locuri, iar in curtea interioara exista suficient spatiu pentru 250 de spectatori. “Spectatorii filmului de arta formeaza un public cu o cultura cinematografica, stie ce este nou si are si asteptari”, explica Gheorghiu, care isi aminteste ca numarul cel mai mare de spectatori l-au atras filmele din cadrul festivalului, precum “Cele trei maimute”, “Tacerea Lornei” sau filmele romanesti.
     
    Initiatorii proiectului ii asigura pe amatorii de filme de arta ca noul cinematograf nu va fi doar o idee de vara, ci “un proiect pe termen lung, ce se incadreaza in proiectele culturale ale MTR, care si-a propus sa se impuna si ca un centru de cultura, nu numai ca un muzeu”.
     
    Constantin Fugasin, cel care a conceput un alt proiect de cinematograf de arta din Bucuresti, Eurocinema Tinerimea Romana, spune ca tocmai datorita reactiei publicului a continuat sa proiecteze productii de arta. “Public exista, fireste, si tocmai reactia incurajatoare a spectatorilor ne-a determinat sa continuam dupa ce luni de zile am pierdut bani”, afirma Fugasin. Cinematograful functioneaza de anul trecut, in fiecare weekend, in sediul unui centru national de arta, construit de Societatea Culturala Tinerimea Romana si inaugurat de Nicolae Iorga in 1934.
     
    In program sunt filme de nisa, romanesti, europene, documentare, scurtmetraje, filme ce nu isi gasesc locul in cinematografele obisnuite. In sala cu o capacitate de 250 de locuri vin lunar intre 800 si 1.000 de spectatori platitori, in conditiile in care se fac 12-16 proiectii pe luna. Despre programul viitor, Fugasin spune ca vor urma productii din noul val al scurtmetrajului romanesc, filme mute, portrete de regizori.
     
    Pe de alta parte, si Cinemateca Romana, cea mai cunoscuta scena pentru filmele clasice sau de arta, s-a adaptat vremurilor si publicului si se lauda cu un club al cinefililor (Cineclub), o cafenea si un cont pe Facebook. Grupul de pe Facebook are aproape 100 de fani care urmaresc online programul evenimentelor. La fiecare doua saptamani, membrii Cineclubului, condus de studenti la UNATC si frecventat in special de acestia, se intalnesc si discuta pe baza unui film propus, iar in cazul unui film romanesc invita si realizatorii. Cafeneaua, Cafe Cinemateca, de la sala Eforie a fost gandita astfel incat sa evoce atmosfera unui cinematograf de arta. Pe plasme se deruleaza cadre cu Charlie Chaplin sau Buster Keaton, iar decoratiunile duc cu gandul la istoria cinematografiei.

     

  • Mamutul care seamana cu RENEL

     

    Anul trecut, comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, se declara ingrozit de perspectiva infiintarii unui colos care sa cuprinda toate companiile de energie detinute de stat in Romania. Piebalgs considera ca o asemenea initiativa ar crea un monstru greu de controlat, care ar intoarce piata de energie de unde a plecat, eliminand progresele pe care le-a facut pana acum. Prin eliminarea progreselor, comisarul european se referea la modul in care Romania a reusit sa treaca de negocierile pentru capitolul 14 (energie) din raportul de aderare, tocmai prin faptul ca a reusit sa sparga monopolul RENEL, fosta regie nationala de electricitate, si sa liberalizeze incetul cu incetul piata.
     
    “Decizia de a infiinta totusi o astfel de companie da impresia ca Romania s-a conformat unor reguli doar pentru a intra in UE si acum a decis sa renunte la ele”, spune Jean Constantinescu, analist al pietei de energie si fost director al ANRE in perioada cand s-a dezmembrat RENEL si au inceput negocierile cu UE pentru capitolul 14. “UE ne-a iertat pentru alte domenii care nu mergeau, deoarece reusisem sa facem o piata de energie cat de cat functionala, dar acum problemele vor reincepe”, spune Constantinescu.
     
    Problemele la care se refera el sunt legate in special de crearea unui monopol, dar si de faptul ca gradul de transparenta la care ajunsese piata va scadea. Crearea de monopol se refera la faptul ca noua companie va detine jumatate din capacitatea nationala de productie, dar procentul va creste la 70% in orele de varf si la 90% cand vine vorba de servicii de sistem (Hidroelectrica asigura 90% din serviciile de urgenta la nivel national, putand pune in functiune grupuri pentru acoperirea deficitelor).
     
    Studiul de fezabilitate pentru infiintarea noii companii facut de KPMG arata ca, odata cu crearea noii Electrica, Romania ar ramane cu cinci companii active pe piata de productie a energiei (Electrica, Nuclearelectrica, Elcen, Termoelectrica si Complexul Energetic Craiova), numar inca mare fata de media din tarile UE (3,23).
     
    “Infiintarea noii Electrica este in concordanta cu ce se intampla si in UE, unde concentrarea pietei in sectorul energetic este in crestere, atat datorita integrarii verticale, dar si numarului ridicat de fuziuni si achizitii”, arata raportul KPMG. Aceasta a fost si justificarea premierului Calin Popescu-Tariceanu la anuntarea vestii ca pana la urma societatea de stat se va infiinta: “Statul roman avea nevoie de o companie puternica si destul de mare cat sa intre in top 25 al companiilor energetice din Europa”.
     
    Crearea unei companii care sa poata face concurenta sau macar rezista in fata unor nume europene mari si cu istorie in spate (gen CEZ din Cehia, E.ON din Germania sau EdF in Franta) a fost aprobata de guvern prin ordonanta de urgenta, dar mai are inca de asteptat cel putin doua aprobari importante: a Consiliului Concurentei din Romania si a autoritatii europene de concurenta. “Daca   se vor face cateva amendamente la proiectul initial si statul va fi ferm ca noua companie va actiona respectand principiile pietei libere, s-ar putea sa treaca de aceste autoritati, mizand pe cartea ca Romania este cam singura tara europeana fara o companie puternica in energie”, spune Jean Constantinescu.
     
    Conform proiectului aprobat de guvern, noua Electrica, in portofoliul careia vor intra doar companii profitabile de pe piata de energie (atat Electrica, dar si complexurile Rovinari si Turceni si mai ales Hidroelectrica sunt printre firmele de stat cu cele mai stabile pozitii), va avea o cifra de afaceri de 3,3 miliarde de euro, urcand pe al doilea loc in clasamentul dupa cifra de afaceri al companiilor din domeniu, dupa Petrom.
     
    Formula aleasa de Guvern, care exclude companiile neprofitabile, elimina una dintre principalele critici legate de proiectul initial de infiintare a colosului energetic, si anume ca ar presupune un fel de subventie, iar banii din companiile profitabile ar intra in cele neprofitabile. Or, atat Complexul Energetic Craiova (care nu este tocmai neprofitabil, dar nici nu este atat de rentabil precum celelalte doua), dar mai ales Termoelectrica nu au fost incluse in noua societate. Explicatia neoficiala in legatura cu pastrarea Termoelectrica in afara acestui proiect a fost faptul ca ea are deja o serie de proiecte in parteneriat cu investitori privati, in timp ce noua structura trebuie sa fie exclusiv de stat, cel putin deocamdata, pana la listarea la bursa prevazuta pentru anii urmatori – insa nu mai tarziu de un an de la formarea efectiva a companiei. 
     
    Acelasi a fost motivul si pentru neincluderea in proiect a Nuclearelectrica, companie care are de asemenea proiecte in asociere cu investitori privati, chiar daca formula investitiei nu a fost inca stabilita. “Cu atat mai bine”, spune Theodor Chirica, directorul Nuclearelectrica, a carui multumire pentru actuala situatie financiara a companiei ar fi fost umbrita de o noua amestecare a companiei alaturi de altele mai mult sau mai putin profitabile, unde regulile sunt mai dificile si deciziile mai greoi de luat. “Deja suntem in formula asta de aproape zece ani si ne este foarte bine asa.” Nuclearelectrica ramane cea mai mare companie strict producatoare de energie de pe piata, furnizand in sistemul national 18% din totalul energiei. Compania este acum in asteptarea formulei de investitie la reactoarele trei si patru (care vor fi facute cu Nuclearelectrica actionar principal si cu maxim sase investitori strategici europeni).