BusinessMagazin

Tag: reforma

  • Am scăpat cu bine şi de 2013

    Pentru anul curent, ţinta de deficit asumată cu FMI este de 2,5% din PIB. “Ne aşteptăm ca Guvernul să evite derapaje fiscale majore în 2014 şi să menţină deficitul sub 3% din PIB, conform cu angajamentele externe”, notează analiştii Raiffeisen, adăugând că e de aşteptat ca principalul punct de interes al investitorilor să se deplaseze însă acum spre aplicarea reformelor structurale şi folosirea fondurilor europene, factori de bază în ameliorarea potenţialului de creştere a economiei şi în menţinerea sănătăţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung.

    Analiştii Raiffeisen se aşteaptă ca exporturile, consumul privat, investiţiile private şi cele publice cu fonduri europene să fie mai mari în 2014, astfel încât creşterea economică ar urma să se situeze în jur de 2,4%.

  • MS: Nicolăescu şi reprezentanţii FMI, BM şi CE au agreat viitori paşi ai reformei în sănătate

     Nicolăescu a avut joi o “întâlnire planificată” cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), reprezentanţii Băncii Mondiale (BM) şi cei ai Comisiei Europene (CE), precizează Ministerul Sănătăţii.

    “Discuţiile dintre reprezentanţii MS şi ai FMI, BM si CE s-au axat pe evaluarea modului în care se derulează acordul cu cele trei instituţii internationale, în cadrul misiunii de revizuire a documentelor încheiate cu aceste instituţii internaţionale. În cadrul acestor discuţii s-au evidenţiat eforturile depuse de Ministerul Sănătăţii pe parcursul anului 2013 pentru îndeplinirea obiectivelor ce stau la baza reformei în sistemul de sănătate. Reprezentanţii FMI, CE şi ai BM au apreciat paşii făcuţi de Ministerul Sănătăţii şi faptul că toate proiectele se află în graficul asumat”, arată sursa citată.

    Potrivit MS, în cadrul discuţiilor, un accent important a fost pus pe introducerea pachetul de servicii medicale de bază. “Acesta va intrpaşi ai a în vigoare la 1 aprilie 2014 şi va însemna, totodată, si deschiderea discuţiilor pentru pachetul suplimentar de asigurări private de sănătate”, subliniază MS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie s-ar putea retrage din UE dacă aceasta nu se va reforma. Avertizarea ministrului britanic al Finanţelor

     “A venit vremea reformării Uniunii Europene şi relaţiei cu Marea Britanie, înaintea deciziei poporului britanic. Vrem să rămânem într-o Europă reformată sau preferăm să ieşim?”, a întrebat Osborne la Londra.

    “Europa are nevoie urgentă de reforme economice. Uniformizarea reglementărilor în zona euro este necesară pentru supravieţuirea monedei unice; protejarea drepturilor statelor UE care nu sunt în zona euro este necesară pentru păstrarea pieţei unice”, a insistat Osborne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul SUA a aprobat un buget de 1.000 de miliarde de dolari, dar nu şi majorarea capitalului FMI

     Acordul reprezintă o actualizare a priorităţilor de cheltuieli ale SUA, după mai mulţi ani în care guvernul nu putea, din cauza dezacordurilor din Congres, să realoce fonduri şi va preveni blocarea activităţilor guvernamentale, prin finanţarea activităţilor până în septembrie, relatează Financial Times.

    Reducerea cheltuielilor în cazul multor programe şi refuzul Congresului de a ratifica reforma cotelor de contribuţie a statelor membre ale FMI arată că bugetul strict va limita spaţiul de manevră al preşedintelui Obama, în cel de-al doilea mandat.

    “Suntem mulţumiţi că am ajuns la un acord bipartizan referitor la finanţarea guvernului în 2014”, au declarat într-un comunicat liderii democrat şi republican ai comisiilor însărcinate cu negocierile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii Greciei laudă progresele ţării, dar “încep să-şi piardă răbdarea”

    Cancelarul german Angela Merkel a lăudat Grecia la Berlin, remarcând că nimeni nu s-ar fi gândit că ţara va reuşi anul acesta să ajungă la excedent bugetar (estimat la 812 mil. euro), însă şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a avertizat că Atena trebuie să-şi îndeplinească de urgenţă angajamentele faţă de creditorii externi, spre a câştiga competitivitate şi a atrage investitorii, iar miniştrii de finanţe ai zonei euro “au început să-şi piardă răbdarea”.

    Mărul discordiei este legat de natura şi mărimea tăierilor bugetare care i se cer Greciei pentru a-şi îndeplini ţintele fiscale în 2014. Condiţiile vizează reducerea personalului bugetar, ca parte a unui program de 25.000 de concedieri până în 2015, permanentizarea unei taxe pe proprietăţi care ar fi urmat să fie aplicate doar în 2011, trecerea la executarea silită a celor care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci, dar şi reducerea contribuţiilor sociale ale angajatorilor spre a ajuta mediul de afaceri, ceea ce va crea o gaură la buget de 1 mld. euro ce va trebui acoperită din alte surse.

    Reprezentantul FMI în Grecia, Poul Thomsen (unul dintre foştii şefi ai misiunii FMI în România), a declarat duminică pentru Kathimerini că “troica” creditorilor nu obligă Grecia la “măsuri orizontale”, ca tăieri de salarii şi pensii, ci la reforme structurale şi la reducerea cheltuielilor nenecesare. Thomsen a spus că înţelege faptul că “alte noi măsuri fiscale sunt dificile din punct de vedere politic şi social” şi că orice tăiere bugetară va trebui “atent ţintită astfel încât să-i protejeze pe cei mai vulnerabili”. Reformele structurale ar urma să încurajeze deschiderea de noi companii fără teama că nu pot concedia ulterior angajaţi dacă aceştia nu se dovedesc performanţi.

    Thomsen a lăudat însă Grecia pentru “progresele enorme în restabilirea sustenabilităţii fiscale” făcute până acum şi a precizat că băncile greceşti au fost “pe deplin recapitalizate”.

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

  • Premierul francez anunţă o regândire a sistemului fiscal, în faţa nemulţumirii sociale tot mai mari

     Ayrault a spus, într-un interviu acordat publicaţiei Les Echos, că se va întâlni în zilele următoare cu partenerii sociali, pentru a începe o dezbatere pe această temă, în condiţiile în care demonstraţiile împotriva diverselor măsuri fiscale, cum ar fi majorarea TVA şi introducerea unei ecotaxe, se multiplică, iar guvernul este tot mai jos în sondaje.

    “Sistemul fiscal francez a devenit prea complex, aproape de neînţeles, iar francezii deseori nu îi înţeleg logica sau nu sunt convinşi că ceea ce plătesc este corect, că sistemul este eficient”, a recunoscut premierul.

    De fapt, 81% dintre francezi consideră că sistemul fiscal actual este injust, potrivit unui sondaj efectuat de YouGov pentru publicaţia Huffington Post.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine are cea mai mare nevoie de bani

    Acestea iau locul ariei legate de politici publice, finanţe publice şi justiţie, care a devenit în perioada 2009-2013 prioritară în relaţia băncii cu România, vizând în special modernizarea administrativă conform programelor de convergenţă cu UE şi facilitarea absorbţiei fondurilor europene.

    Portofoliul de finanţări ale BM în această perioadă s-a ridicat la 2,05 mld. dolari.

  • Obama le-a cerut scuze americanilor care îşi pierd asigurările din cauza reformei sănătăţii

     “Îmi pare rău că se află în această situaţie din cauza promisiunilor pe care le-am făcut”, a declarat Obama pentru NBC, promiţând că administraţia va face “tot ceea ce poate” pentru a ajuta persoanele vizate.

    Ca efect secundar al reformei promulgate în 2010 de către preşedinte, după intrarea în vigoare a părţii centrale a măsurilor la începutul lui octombrie, firme de asigurări, care domină piaţa sănătăţii, au reziliat în mod unilateral pachete devenite ilegale, obligându-i pe unii americani să îşi schimbe asigurările, implicând în unele cazuri creşteri ale primelor.

    Acest fenomen a contrazis o promisiune repetată de preşedinte în anii în care şi-a apărat reforma. “Dacă vă place asigurarea actuală, o puteţi păstra”, a promis el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşecurile se acumulează pentru Barack Obama, ce traversează o criză de încredere

     “Anul care s-a scurs a fost dificil”, a comentat sobru, miercuri, seara, preşedintele în apropiere de Boston (Massachusetts, nord-est), vorbind în faţa donatorilor democraţi despre “enorma sa frustrare” în faţa “obstrucţiei” adversarilor săi republicani, aflaţi în poziţie de forţă în Congres. Confruntarea lor a culminat la începutul lui octombrie cu o paralizie a statului federal timp de două săptămâni.

    Cu câteva zile înainte de aniversarea realegerii sale la preşedinţia Statelor Unite în faţa republicanului Mitt Romney, liderul democrat încă nu a înregistrat niciun succes legislativ, pe tema imigraţiei, reglementării armelor, priorităţii bugetare sau a luptei împotriva schimbărilor climatice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro