BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Avertisment ingrijorător: Recesiunea din Regatul Unit va fi la fel de dură ca cea din Rusia

    Contracţia economică în Regatul Unit din 2023 va fi aproape la fel de profundă ca cea a Rusiei, se aşteaptă economiştii, deoarece o scădere bruscă a nivelului de trai al gospodăriilor afectează dur activitatea economică.

    În perspectiva macro pentru 2023, Goldman Sachs a prognozat o scădere de 1,2% a PIB real al Regatului Unit în cursul acestui an, cu mult sub toate celelalte economii majore din G-10 (Grupul celor zece). Aceasta va fi urmată de o expansiune de 0,9% în 2024, anticipează compania.

    Cifra plasează Marea Britanie la doar o mică distanţă faţă de Rusia, despre care Goldman Sachs prevede o scădere de 1,3% în 2023, deoarece continuă să ducă războiul împotriva Ucrainei şi să înfrunte sancţiunile economice punitive din partea puterilor occidentale. Aceasta va fi urmată de o expansiune de 1,8% în 2024, sugerează cifrele Goldman.

    Gigantul de pe Wall Street prognozează expansiuni de 1% în SUA în 2023 şi 1,6% în 2024. Germania – următoarea cea mai proastă performanţă dintre marile economii după Rusia şi Marea Britanie – se aşteaptă să înregistreze o contracţie de 0,6% în acest an, apoi să se extindă cu 1,4% în anul viitor.

    Proiecţiile Goldman Sachs pentru Regatul Unit sunt sub ceea ceea ce se consideră ca fiind un consens pe piaţă, şi anume, contracţie de 0,5% în 2023 şi o expansiune de 1,1% în 2024. Cu toate acestea, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a estimat, de asemenea, că Regatul Unit va rămâne semnificativ în urma altor naţiuni dezvoltate în următorii ani, în ciuda faptului că s-au confruntat cu aceleaşi turbulenţe macroeconomice, apropiind Londra ca performanţă mai mult de Rusia decât de restul G-7.

    Zona euro şi Regatul Unit sunt ambele deja în recesiune, au concluzionat economistul şef Goldman, Jan Hatzius şi echipa sa, deoarece ambele au suferit o „creştere mult mai mare şi mai de lungă durată a facturilor la energie pentru uz casnic” care va duce inflaţia la vârfuri nemivăzute.

    „La rândul său, inflaţia ridicată va influenţa venitul real, consumul şi producţia industrială. Estimăm scăderi suplimentare ale venitului real de 1,5% în zona euro până în trimestrul I 2023 şi de 3% în Regatul Unit până în trimestrul II 2023, înainte de o creştere în trimestrul II”, au spus aceştia.

    Oficiul independent pentru responsabilitatea bugetară din Marea Britanie estimează că ţara se confruntă cu cea mai puternică scădere a nivelului de trai din istorie. Pe lângă declaraţia bugetară a ministrului Finanţelor Jeremy Hunt din noiembrie, OBR a estimat că venitul real disponibil al gospodăriilor – o măsură a nivelului de trai – va scădea cu 4,3% în 2022-2023.

    Firma de consultanţă KPMG a estimat că PIB-ul real al Regatului Unit se va contracta cu 1,3% în 2023, pe fondul unei „recesiuni relativ superficiale, dar prelungite”, înainte de a vedea o redresare parţială de 0,2% în 2024.

    Presiunea asupra veniturilor a fost citată drept principalul motor, deoarece inflaţia şi ratele dobânzilor mai mari reduc semnificativ puterea de cumpărare a gospodăriilor. Banca Angliei a majorat dobânzile cu 50 de puncte de bază la 3,5% în decembrie, pentru că a urmărit să controleze inflaţia, care a scăzut uşor în noiembrie de la maximul ultimilor 41 de ani înregistrat în octombrie.

    KPMG se aşteaptă ca banca centrală să majoreze dobânda bancară la 4% în primul trimestru al acestui an înainte de a adopta o abordare „aşteptă şi vezi”, pe măsură ce inflaţia se diminuează treptat.

    „Piaţa muncii este programată să înceapă să se deterioreze din prima jumătate a anului 2023, rata şomajului ajungând la 5,6% până la jumătatea anului 2024, reprezentând o creştere de aproximativ 680.000 de persoane”, au declarat economiştii KPMG într-un raport de perspective din decembrie.

    Yael Selfin, economist-şef la KPMG U.K., a declarat că creşterea preţurilor la alimente respectiv energie precum şi inflaţia generală mai mare au redus deja puterea de cumpărare a gospodăriilor.

    „Creşterea ratelor dobânzilor a adăugat un alt vânt în contra creşterii. Gospodăriile cu venituri mai mici sunt expuse în mod special la mixul presiunilor actuale ale preţurilor, deoarece cele mai afectate categorii de cheltuieli se încadrează în mare parte pe nevoi, cu puţini înlocuitori pe termen scurt”, a spus Selfin în raport.

    „Se aşteaptă ca gospodăriile să reducă cheltuielile pentru articole neesenţiale în 2023, ca răspuns la reducerea veniturilor. Pe măsură ce consumatorii reduc cheltuielile, anticipăm o reducere drastică a categoriilor neesenţiale de cheltuieli de către gospodăriile cele mai afectate de creşterea costurilor cu energie şi alimente, inclusiv cheltuielile pentru mesele în oraş şi divertisment.”

    Împreună cu presiunile globale generate de războiul din Ucraina şi blocajele de aprovizionare legate de măsurile Chinei cauzate de covid-19 şi de consecinţele pandemiei, Regatul Unit se confruntă cu obstacole interne unice, cum ar fi o criză a bolilor în rândul populaţiei, pe termen lung, care a afectat grav piaţa muncii. De asemenea, ţara se confruntă cu un comerţ puternic epuizat ca urmare a Brexit-ului.

    „Deşi mărfurile au determinat creşterea iniţială [a inflaţiei], presiunile preţurilor s-au extins semnificativ în categoriile de bază, atât în zona euro, cât şi în Regatul Unit, în urma surprizelor în creştere ale inflaţiei”, a spus Hatzius de la Goldman.

    „De fapt, presiunile de bază ale preţurilor din Regatul Unit sunt acum cele mai ample din G10, cu o furtună perfectă de criză energetică (cum ar fi Europa continentală) şi o piaţă a muncii supraîncălzită (cum ar fi SUA).”

  • Recesiunea din zona euro ar putea să nu fie atât de profundă -PMI

    Indicele compozit final al S&P Global Purchasing Managers’ Index (PMI) pentru zona euro, considerat un bun indicator al sănătăţii economice, a crescut la 49,3 în decembrie, de la 47,8 în noiembrie, peste estimarea preliminară de 48,8, scrie Reuters.

    În timp ce indicele a fost sub pragul de 50 care separă creşterea de contracţie din iulie, luna decembrie a fost un maxim al ultimelor cinci luni. Datele finale au fost compilate mai devreme decât de obicei luna trecută din cauza sezonului de sărbători.

    “Economia zonei euro a continuat să se deterioreze în decembrie, dar intensitatea încetinirii s-a temperat pentru a doua lună la rând, ceea ce indică, în mod provizoriu, o contracţie a economiei care ar putea fi mai blândă decât s-a anticipat iniţial”, a declarat Joe Hayes, economist senior la S&P Global Market Intelligence.

    “Cu toate acestea, există puţine dovezi în rezultatele sondajului care să sugereze că economia zonei euro ar putea reveni la o creştere semnificativă şi stabilă în curând.”

    Un sondaj Reuters din decembrie a prezis că economia regiunii s-a contractat cu 0,3% în ultimul trimestru şi că va face acelaşi lucru cu 0,4% în acest trimestru.

    Cererea globală a scăzut pentru a şasea lună consecutiv, deşi într-un ritm mai puţin pronunţat decât se credea iniţial. Indicele PMI al noilor afaceri a sărit la 47,0 de la 45,8, cu mult peste estimarea de 46,5.

    Un PMI care acoperă industria dominantă a serviciilor din blocul comunitar a urcat până la o distanţă foarte mică de punctul de echilibru, înregistrând 49,8 faţă de 48,5 în noiembrie. Estimarea preliminară a fost de 49,1.

    Presiunile asupra preţurilor în acest sector s-au atenuat luna trecută, deşi au rămas ridicate. Indicele preţurilor de producţie a scăzut la 61,0 de la 62,3 şi la cel mai scăzut nivel din august.

    Acest lucru va fi probabil bine primit de factorii de decizie de la Banca Centrală Europeană, care au înăsprit politica monetară pentru a încerca să limiteze inflaţia care depăşeşte considerabil ţinta lor.

     

  • Cinci provocări economice care ne aşteaptă în 2023

    În pofida unor provocări majore, cum ar fi o posibilă recesiune, sosirea noului an nu înseamnă doar veşti rele, scrie Deutsche Welle.

    2022 a fost anul când economia mondială ar fi trebuit să se redreseze de pe urma haosului provocat de pandemie. Însă Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, generând nesiguranţă. Războiul şi sancţiunile anunţate de Occident au alimentat tensiuni geopolitice, au împins preţurile energiei şi alimentelor la niveluri record şi au perturbat lanţurile de aprovizionare, amânând redresarea economiei mondiale.

    Cu inflaţia urcând la maxime pe mai mulţi ani, băncile centrale au fost forţate să scumpească creditul, sporind perspectivele apariţiei unei recesiuni în 2023. Recesiunea este însă doar una dintre dificultăţile economice ce ne aşteaptă în noul an.

    2023 este aşteptat să fie al treilea cel mai slab an pentru creşterea economiei mondiale din acest secol. Analiştii se aşteaptă ca marile economii ale lumii să alunece în recesiune în acest an. Şefa FMI Kristalina Georgieva avertizează că o treime din economia mondială ar putea fi afectată de recesiune în 2023.

    Consolarea este că orice recesiune va fi probabil de scurtă durată şi nu va fi pe cât de severă o indică aşteptările, provocând doar o creştere modestă a şomajului.

    Scumpirile vor fi probabil mai moderate în 2023, ajutate de slăbirea cererii, scăderea preţurilor energiei, relaxarea blocajelor de la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi un declin al preţurilor transportului maritim. Totuşi, inflaţia se va menţine peste ţinta băncilor centrale, determinând noi majorări de dobânzi. Acest lucru înseamnă şi mai multă durere pentru economie, riscând să adâncească o criză mondială a datoriilor.

    Cu puţin timp înainte de începutul noului an, China şi-a anunţat exitul din controversata politică zero Covid. După experienţa altor ţări, înmulţirea dramatică a cazurilor de coronavirus va cauza probleme pe termen scurt pentru a doua mare economie a lumii. Acest lucru ar putea afecta redresarea fragilă a lanţurilor de aprovizionare. Există de asemenea riscul apariţiei unei noi tulpini de coronavirus care să se răspândească în alte părţi ale lumii.

    Deşi perspectivele pe termen scurt par sumbre, analiştii se aşteaptă ca economia chineză să încheie 2023 pe o notă mai optimistă.

    Situaţia precară a sectorului energiei, în special în Europa, va continua să dea dureri de cap guvernelor în 2023. Europa ar putea evita o criză în toată regula a energiei în această iarnă graţiei vremii mai blânde decât în mod normal şi reducerii consumului, însă situaţia ar putea deveni mai dificilă înaintea iernii viitoare.

    Tensiunile militare şi politice vor constitui în continuare riscuri majore pentru economia mondială. În timp ce pentru războiul din Ucraina nu se întrevede un sfârşit, tensiunile dintre SUA şi China privitoare la Taiwan şi cele din Peninsula Coreeană vor ţine investitorii probabil pe jar în acest an.

     

     

  • FMI: o treime din lume va intra în recesiune în 2023

    O treime din lume va intra în recesiune în acest an, a avertizat şeful FMI, Kristalina Georgieva.

    Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat că anul 2023 va fi „mai greu” decât anul trecut, deoarece economiile din SUA, UE şi China vor încetini, potrivit BBC.

    De vină sunt războiul din Ucraina, creşterea preţurilor, majorarea dobânzilor şi răspândirea COVID în China care apasă asupra economiei mondiale. În octombrie, FMI şi-a redus perspectivele de creştere economică globală pentru 2023.

    „Ne aşteptăm ca o treime din economia mondială să fie în recesiune”, a declarat Georgieva pentru CBS.

    Katrina Ell, economist la Moody’s Analytics din Sydney, a prezentat la BBC evaluarea sa asupra economiei mondiale.

    „În timp ce scenariul nostru de bază evită o recesiune globală în următorul an, şansele ca aceasta să aibă loc sunt inconfortabil de mari. Cu toate acestea, Europa nu va scăpa de recesiune, iar SUA se clatină la limită”, a spus Ell.

    Georgieva a avertizat că şi China, a doua cea mai mare economie a lumii, se va confrunta cu un început dificil de an.

    „În următoarele două luni, va fi greu pentru China, iar impactul asupra creşterii chineze va fi negativ, impactul asupra regiunii va fi negativ, impactul asupra creşterii globale va fi negativ”, a spus şeful FMI.

    FMI este o organizaţie internaţională cu 190 de ţări membre. Acestea colaborează pentru a încerca să stabilizeze economia globală. Unul dintre rolurile sale cheie este acela de a acţiona ca un sistem de alertă economică.

  • Companiile germane previzionează o recesiune blândă în 2023

    Companiile germane se aşteaptă la o recesiune blândă anul viitor în pofida dificultăţilor legate de criza energetică, penuriile de materii prime şi o încetinire a economiei mondiale, relevă un sondaj recent publicat de Reuters.

    “Ultimul trimestru din 2022 şi începutul anului 2023 vor fi probabil acompaniate de un declin al activităţii economice. Totuşi, ne aşteptăm ca declinul să fie doar unul uşor”, a declarat Siegfried Russwurm, preşedinte al Federaiei Industriilor Germane (BDI). 

  • Avertismentul analiştilor: Vine recesiunea în 2023. Anul nou aduce creşteri de preţuri, creşteri de dobânzi şi un război împotriva inflaţiei. ”Bătălia împotriva inflaţiei nu este încă câştigată. Peste o treime din economia mondială se va contracta”

    Lumea se îndreaptă spre o recesiune în 2023, potrivit Centrului pentru Cercetare Economică şi Afaceri (CEBR), informează Bloomberg. Cercetarea a arătat că lumea se confruntă cu o recesiune în 2023. Costurile noi ale împrumuturilor, menite să combată inflaţia, determină o serie de economii să se contracte.
     
    În clasamentul anual al Ligii Economiei Mondiale, compania britanică de consultanţă a precizat că economia mondială a depăşit pentru prima dată 100.000 de miliarde de dolari în 2022, dar va stagna în 2023, pe măsură ce factorii de decizie politică vor continua lupta împotriva creşterii preţurilor.
     
    Potrivit directorului şi şefului departamentului de previziuni al CEBR, Kay Daniel Neufeld, “este probabil ca economia mondială să se confrunte cu recesiunea anul viitor, ca urmare a creşterilor ratelor dobânzilor ca răspuns la creşterea inflaţiei”.
     
    “Bătălia împotriva inflaţiei nu este încă câştigată. Ne aşteptăm ca bancherii centrali să rămână pe poziţii în 2023, în ciuda costurilor economice. Costul reducerii inflaţiei la niveluri mai confortabile este o perspectivă de creştere mai slabă pentru o serie de ani de acum încolo”, se mai arată în raport.
     
    Concluziile cercetării sunt mai sumbre decât previziunile recente ale Fondului Monetar Internaţional. Această instituţie a avertizat în octombrie că peste o treime din economia mondială se va contracta şi există o şansă de 25% ca PIB-ul mondial să crească cu mai puţin de 2% în 2023, ceea ce defineşte ca fiind o recesiune globală, potrivit Bloomberg.
     

  • Suedia se va confrunta cu o recesiune care va dura până în 2024, spune ministrul de finanţe

    Produsul intern brut al Suediei ar urma acum să se contracte cu 0,7% în 2023, faţă de o prognoză din noiembrie care prevedea un declin de 0,4%, în timp ce inflaţia globală este estimată la 6% anul viitor, faţă de 5,2% cât se preconiza anterior.

    “Am spus în octombrie că Suedia se îndreaptă spre o iarnă economică şi ceea ce vedem acum este că iarna pare să fie mai prelungită decât am crezut”, a declarat ministrul de finanţe Elisabeth Svantesson într-o conferinţă de presă.

    “Evoluţia slabă… se pare că nu va atinge cel mai de jos nivel până în 2024”, a spus ea.

    În prezent, se estimează că economia va creşte cu doar 1% în 2024, faţă de 2% cât se estima anterior, înainte de a-şi reveni la o creştere de 2,7% în 2025, a prezis ministerul.

    Gospodăriile suedeze au devenit din ce în ce mai pesimiste în ultimele luni, afectate de inflaţia galopantă, de creşterea costurilor ipotecare şi de preţurile record la electricitate. Nivelurile de încredere a consumatorilor au fost aproape de minime record în noiembrie.

    “Este important să spunem că, în acest moment, nu ne confruntăm cu o criză economică, ci cu o criză energetică. Multe persoane se luptă cu adevărat… dar nu şi economia în ansamblu”, a declarat Svantesson.

    Banca centrală a ţării a majorat ratele dobânzilor de patru ori în acest an, până la 2,50%, pentru a combate spirala inflaţiei.

  • Nicu Marcu, ASF: Previziunile privind recesiunea din 2023 se fac din ce în ce mai auzite. Este nevoie de o doză de patriotism economic în ceea ce priveşte susţinerea bursei

    „Dacă 2022 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru economia globală, previziunile legate de perenizarea recesiunii în 2023 se fac din ce în ce mai mult auzite. OCDE (Organizaţia pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică – n.r.) subliniază că perspectivele economiei globale s-au întunecat, aspect exacerbat de invadarea Ucrainei. Toate prognozele iniţiale privind caracterul tranzitoriu al inflaţiei s-au dovedit excesiv de optimiste, iar creşterea preţurilor şi recesiunea rămân ameninţările principale ale economiei lumii”, spune Nicu Marcu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Reprezentantul ASF a vorbit în timpul evenimentului aniversar „Bursa de Valori Bucureşti – 140 de ani”, organizat joi, 15 decembrie la Palatul Parlamentului.

    „Este nevoie de o doză de patriotism economic în ceea ce priveşte susţinerea bursei şi orientarea investiţiilor către active solide din economia naţională. Nu este nicidecum vorba de o atitudine naţionalistă, reacţionară la adresa provocărilor economiei globale şi nici despre o retorică populistă. Termenul de patriotism economic se prezintă perfect compatibil cu libertatea pieţei”, adaugă Nicu Marcu.

    Bursa de Valori Bucureşti celebrează 140 de ani de la înfiinţarea primei burse locale de valori mobiliare. Pe 1 decembrie 1882, Bursa de valori mobiliare şi Bursa de mărfuri şi-au început activitatea în Romania, în baza unui decret emis de Regele Carol I.

    „Menită să rezolve tensiunea dintre interdependenţa economică internaţională şi teritorialitatea politică, o astfel de formă de patriotism economic ar putea permite protejarea spaţiului economic românesc în faţa acţiunii destructurante a marilor actori economici mondiali, purtători de interese politice incompatibile cu libertatea democratică şi statul de drept”, a declarat şeful ASF.

     

  • Investitorii care supraveghează fonduri de 5 triloane de dolari pariază că recesiunea economică poate fi evitată

    Investitorii se întrec în pariuri că o recesiune economică poate fi evitată, în ciuda tuturor avertismentelor contrare. Este un pariu periculos, din mai multe motive, titrează Bloomberg.

    Administratorii de bani au favorizat acţiunile volatile din punct de vedere economic, cum ar fi companiile industriale şi producătorii de mărfuri, potrivit unui studiu al Goldman Sachs Group Inc. privind poziţionarea fondurilor mutuale şi a fondurilor speculative cu active însumând aproape 5 trilioane de dolari. Acţiunile care tind să se descurce bine în perioadele de recesiune economică, cum ar fi utilităţile şi produsele de consum de bază, sunt în prezent nedorite, arată analiza.

    Poziţiile echivalează cu pariul că Rezerva Federală poate controla inflaţia fără a crea o recesiune, un scenariu greu de atins, denumit adesea o aterizare economică uşoară. Precaritatea unor astfel de pariuri a fost evidenţiată vineri şi luni, când date temeinice despre piaţa muncii şi sectoarele serviciilor americane au generat speculaţii că Fed va trebui să-şi menţină politicile agresive, crescând riscurile unei erori de politică.

    „Înclinările actuale ale sectorului sunt în concordanţă cu poziţionarea pentru o aterizare uşoară”, au scris strategii Goldman, inclusiv David Kostin, într-o notă vineri, adăugând că expunerile tematice şi factoriale ale industriei fondurilor indică o poziţie similară.

    Nu este că banii inteligenţi au riscat. De fapt, au sporit deţinerile de numerar sau au sporit pariurile pe acţiuni bear în acest an, în timp ce Fed s-a angajat în cea mai agresivă campanie de combatere a inflaţiei din ultimele decenii. Dar sub poziţia defensivă se află o înclinare ciclică, una care este în contradicţie cu preocupările larg răspândite în rândul comunităţii investiţionale că o suprimare economică serioasă este la orizont.

    Într-un sondaj al administratorilor de fonduri de la Bank of America Corp. luna trecută, o proporţie netă de 77% se aşteptau la o recesiune globală în următoarele 12 luni, cea mai mare proporţie de la imediat după criza Covid din 2020.

    Este posibil ca profesioniştii să întârzie să îşi ajusteze portofoliile pentru a reflecta riscul economic perceput. Sau caută protecţie împotriva recesiunii prin alte strategii, cum ar fi parcarea banilor în numerar.

    O explicaţie mai plauzibilă este legată de speranţa că Fed va fi capabilă să realizeze o aterizare uşoară. În acest caz, veştile economice proaste sunt privite la fel de bine de piaţă, deoarece arată că politica de combatere a inflaţiei a preşedintelui Fed, Jerome Powell, funcţionează şi, prin urmare, factorii de decizie se pot retrage din ritmul agresiv al creşterii ratelor dobânzii.

    Naraţiunea, descrisă ca un pivot Fed, este citată pe scară largă drept motivul pentru care S&P 500 a crescut cu peste 10% faţă de minimele din octombrie, în ciuda înrăutăţirii datelor în domenii precum locuinţe şi producţie şi a unei reduceri a estimărilor câştigurilor.

    Acum, opusul se dovedeşte adevărat. Acţiunile s-au vândut luni, după ce o creştere neaşteptată a unui indicator al servicilor din SUA a stârnit teama că Fed ar putea fi nevoită să se menţină la politica sa agresivă. S&P 500 a scăzut cu 1,8%, prelungind pierderile de vineri, când un raport de ocupare a forţei de muncă mai puternic decât se aştepta a aprins nervozitate faţă de politica Fed, după ce Powell a semnalat o posibilă schimbare în ritmul de creştere a dobânzilor.

    „Dacă creşterea se deteriorează prea repede sau merge prea departe, atunci «vestea proastă este o veste proastă va depăşi naraţiunea», a scris echipa de vânzări şi tranzacţionare a JPMorgan Chase & Co., inclusiv Andrew Tyler, într-o notă luni. „În acest scenariu, pieţele probabil retestează minimele din 2022.”

  • În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor

    În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor, scrie New York Times.

    Animate de ideea că bijuteriile sunt un produs de lux a cărui valoare nu scade, acestea nu se tem de inflaţie sau recesiune şi îşi extind capacitatea de producţie sau investesc în noi colecţii şi magazine. Încredere în acest tip de accesorii au chiar şi casele de modă, Prada lansând recent o colecţie intitulată „Eternal Gold” ale cărei piese sunt confecţionate din aur reciclat.

    Încurajată de cererea pentru produsele sale, printre care unele cu listă de aşteptare de câteva luni, Tiffany & Company investeşte în magazinele sale, pe care şi-a propus să le renoveze şi urmează să deschidă chiar şi unele noi.

    Casa Bulgari, care în urmă cu cinci ani şi-a deschis o fabrică de bijuterii la Valenza, în regiunea italiană Piemont, a anunţat recent că are în plan dublarea capacităţii de producţie a acesteia până la finalul anului 2024. La fabrica din Valenza se produc bijuterii care pot costa şi 100.000 de euro, unitatea completând activitatea atelierului firmei de la Roma. Planuri de extindere are şi rivalul Cartier, care, intenţionează să inaugureze două noi fabrici de bijuterii, dintre care una la Valenza şi una în apropiere de Torino.