BusinessMagazin

Tag: realizare

  • Cât costă amenajarea fântânilor din centrul Bucureştiului

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, compania Apa Nova Bucureşti a realizat aceste lucrari de reabilitate si modernizare în baza obligaţiilor asumate prin contractul de concesiune cu Primăria Municipiului Bucureşti.

    Amenajarea fântânilor  a început în luna mai, iar compania care a furnizat tehnologia pentru aceasta este reprezentat de grupul german OASE, cu sediul în  Hoerstel, Germania.

    În urma modernizării, fântânile din acest perimetru ar trebui să devină un punct central de atracţie urbană, ce va oferi bucureştenilor din luna septembrie 2018 un spectacol de apă, lumini şi muzică, în 4 regimuri de funcţionare: regim de zi, seară, respectiv noapte, de luni până vineri, iar în weekend va funcţiona în regim de spectacol stradal.

     

  • Imagini uluitoare cu interiorul instrumentelor muzicale – VIDEO

    Artistul din Reghin a introdus o cameră Sony NEX-6 în instrumente şi a folosit apoi o telecomandă pentru a surprinde imaginile.

  • Cât de des apelează românii la internet banking

    Bărbaţii sunt mai orientaţi decât femeile spre operaţiuni de Internet Banking. Astfel, dacă femeile utilizează acest serviciu zilnic sau de câteva ori pe săptămână în procent de 26%, în cazul bărbaţilor se constată o diferenţă de +12% (38%). Dacă ne referim în continuare la cei care utilizează Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână, se observă şi în acest caz diferenţe pe categorii de gen (faţă de total populaţie – 42%). Procentul femeilor este şi de această dată mai scăzut comparativ cu cel al bărbaţilor: 37% versus 48%.

    Analizând comportamentul de consum pe categorii de vârstă, se constată că cei cu vârste cuprinse între 31-45 de ani sunt cei mai devotaţi consumatori, acest target alegând să folosească Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână în procent de 46%. Referindu-ne la aceeaşi frecvenţă de consum, tinerii cu vârste cuprinse între 18-30 au un comportament similar cu cel al persoanelor de 46-65 de ani, în cazul ambelor categorii de vârstă înregistrându-se un procent de 40%. 

    „Diferenţe apar şi atunci când ne raportam la nivelul de educaţie al populaţiei. Cea cu o educaţie medie şi sub-medie este caracterizată de un consum mai scăzut de Internet Banking, comparativ cu cea care beneficiază de un nivel înalt de educaţie”, susţine Julien Zidaru, managing partner Exact Business Solutions. Mai exact, ultima categorie menţionată utilizează Internet Bankingul în procent de 50% cel puţin o dată pe săptămână (cu 16% mai mult decât cei cu o educaţie medie şi sub-medie) şi în procent de 71% cel puţin o dată pe lună (cu 20% mai mult decât cei cu un nivel mediu şi scăzut de educaţie şi cu +10% faţă de media naţională). Cei care folosesc Internet Bankingul zilnic sau de câteva ori pe săptămână sunt tot cei cu un nivel înalt de educaţie – 37%, procentul celor care îl utilizează cu aceeaşi frecvenţă din rândul persoanelor cu educaţie medie şi sub-medie fiind de 26%.

    În concluzie, bărbatul cu educaţie superioară este cel care foloseşte cel mai des serviciile de Internet Banking: 74% cel puţin o dată pe lună, 52% cel puţin o dată pe săptămână, 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

    Realizând, de asemenea, o ierarhie în funcţie de mărimea oraşelor ţării, Bucureştiul este în topul consumului de Internet Banking: 71% dintre bucureşteni accesează acest serviciu cel puţin o dată pe lună, 53% cel puţin o dată pe săptămână, iar 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Îndreptând privirea spre mediul rural, constatăm o deschidere a locuitorilor spre zona de Internet Banking: 49% dintre ei apelează la acest instrument cel puţin o dată pe lună, 35% cel puţin o dată pe săptămână, iar 24% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

  • Cum şi-a petrecut concediul Alin Burcea, CEO, Paralela 45: “Niciodată cu avionul”

    Am stat într-o „Bastide”, veche fermă transformată în spaţii de cazare, un loc extraordinar, care îţi oferă relaxare totală. În general, pe orice continent m-aş duce, circul numai cu maşina, cu trenul sau cu vaporul, dar niciodată cu avionul. În automobil, atunci când plecăm în vacanţă, punem întotdeauna un aparat de făcut cafea.

    Pe lângă acesta, în fiecare vară nu ne lipsesc multe pălării de soare, costume de baie şi papuci de plajă. În vacanţă folosesc mult gadgeturile, tabletă, telefoane, în aşa fel încât să nu se simtă că lipsesc. În acest mod sunt mereu prezent, fără să mă stresez foarte mult că plecând nu pot continua lucrurile ca atunci când sunt la birou. Suveniruri nu prea luăm, pentru că pur şi simplu nu avem unde să le punem. Am tot luat până acum zece ani, până am realizat că în final ajung într-un sertar.

    Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
    Aş vrea să merg peste tot, cel puţin o dată. Însă, în primul rând, vreau să ajung în ţările nordice, în Iran, Armenia, Georgia şi în America de Sud.

    Care sunt preparatele dvs. favorite în vacanţă? Dar băuturile care le însoţesc?
    Mă adaptez culinar gastronomiei locale. În Turcia mănânc preparate din miel, kofte, iskender kebap, în Grecia musaca, salată grecească, tzatziki, kreatopita, în Spania mănânc paella, tortilla sau tapas. Nu beau tărie, vara trebuie băut ceva uşor, în compania familiei sau a prietenilor.

  • Dăncilă: Am cerut ministrului Transporturilor o evaluare amănunţită a stării podurilor din România

    „Am cerut ministrului Transporturilor o evaluare completă, amănunţită, a stării podurilor din România. Această analiză ne va oferi o imagine exactă a situaţiei, astfel încât să putem să intervenim la timp pentru investiţii sau pentru reparaţii. Evaluarea cerută vine în completarea reviziilor periodice realizată de CNAIR. Cred că avem nevoie de o abordare preventivă în care să punem accent pe siguranţa cetăţeanului. Am luat această decizie după tragedia din Italia, în care zeci de oameni şi-au pierdut viaţa, între care şi doi români, ca urmare a prăbuşirii unui segment de pod lângă Genova. Încă o dată transmit condoleanţe familiilor greu încercate”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în şedinţa Executivului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Metodele de a economisi bani fără efort descoperite de o tânără pe internet care au ajutat-o să strângă suficienţi bani pentru a da avans la o casă

    O tânără din Marea Britanie a reuşit să strângă 15.000 de lire sterline (peste 16.000 de euro), bani cu care şi-a cumpărat o locuinţă cu trei camere, printr-o metodă la îndemâna oricui. Pe când era studentă, Clair Hughes, în vârstă de 30 de ani, a descoperit că doar cu câteva căutări pe internet şi multă atenţie poţi economisi sute de lire fără efort. Cum a reuşit?

    Hughes a început să caute idei de economisire a banilor ca o modalitate de a strânge nişte bani suplimentari în perioada studenţiei. Întâi, a petrecut câteva ore căutând pe diverse site-uri vouchere şi coduri de discount. Curând, a realizat că, de la articole pentru casă la cosmetice şi hrană de animale, pentru orice produs găsea o reducere, fapt care a convins-o să nu mai rateze nicio ocazie de a economisi.

    Cu timpul, a descoperit  că există şi alte metode de a contribuit substanţial la economiile sale, cum ar fi aplicaţiile de cashback. La fiecare tranzacţie, ea obişnuia să încarce fotografii ale bonurilor fiscale şi, după ce acestea erau scanate de companiile participante la promoţii, o parte din sumă îi era virată înapoi în cont. “Poţi obţine o parte din bani înapoi pentru majoritatea produselor pe care oricum le cumperi”, spune Hughes.

    O altă metodă prin care britanica a reuşit să strângă bani a fost prin completarea chestionarelor online, care i-au adus, de asemenea, sute de lire sub forma voucherelor de cumpărături.

    Ea spune că se pot economisi bani şi dacă te înregistrezi pentru a testa produse cosmetice sau alte articole nou-lansate. De-a lungul anilor, Hughes a reuşit să economisească nu mai puţin de 15.000 de lire. Acum, ea are o nouă ţintă: vrea să economisească bani pentru nunta sa.

     

  • PepsiCo preia un fabricant israelian de automate pentru băuturi carbonatate, cu 3,2 miliarde dolari

    PepsiCo va achiziţiona SodaStream la un preţ de 144 dolari pe acţiune în numerar, reprezentând o valoare de 10,9% mai mare faţă de preţul de închidere de vineri al acţiunilor SodaStream din SUA. Pentru a plăti achiziţia, grupul cu sediul la New York va folosi numerar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Publicarea salariilor din companiile private, contra sau pro?

    În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
    Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
    Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
    În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
    Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
    România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
    Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
    Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
    Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
    Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
    Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
    În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
    Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă.