BusinessMagazin

Tag: raport

  • Ai carte dacă n-ai parte? Cât de inegal este învăţământul din România. Raport privind rezultatele PISA 2018

    Institutul pentru Solidaritate Socială lansează raportul privind inegalităţile educaţionale din România. Copiii nu au şanse egale în domeniul educaţiei. Elevii din mediul rural, cei mai afectaţi de inegalităţile din educaţie, spune raportul.

    Institutul pentru Solidaritate Socială prezintă cel mai nou raport privind inegalităţile educaţionale din România, lansat marţi. „România continuă să aibă un învăţământ care oferă puţine şanse celor mai dezavantajaţi elevi, în ciuda programelor care şi-au propus să faciliteze accesul la educaţie şi să reducă inegalităţile”, specifică cercetătorii. ratele de părăsire timpurie a şcolii şi diferenţele de rezultate la examenele naţionale, între elevii din mediul rural şi cei din mediul urban, sunt reprezentative din acest punct de vedere.

    Raportul „Ce ne spun noile rezultate PISA despre inegalităţile educaţionale din România?” bazat pe datele publicate în urma testărilor PISA şi a altor indicatori naţionali a analizat impactul asupra performanţelor şcolare ale elevilor al unor factori precum mediul de rezidenţă, etnia şi statutul socio-economic al familiei. Datele provenite din evaluările PISA sunt importante întrucât în România nu sunt colectate date similare care să permită analiza inegalităţilor din sistemul educaţional, spun specialiţtii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Raport Eurostat: Românii lucrează în medie 34 de ani de-a lungul vieţii. La nivelul statelor UE media se apropie de 36 de ani

    Un român lucrează în medie 33,8 ani pe parcursul vieţii active, cu 8,2 ani mai puţin decât media bifată de Suedia, ţara din cadrul Uniunii Europene unde locuitorii înregistrează cea mai ridicată durată de muncă de-a lungul vieţii, şi cu 1,8 ani mai mult faţă de locuitorii din Italia, statul aflat la polul opus în clasament, arată datele de la nivelul anului 2019, publicate astăzi de Eurostat.

    Faţă de acum un deceniu, durata estimată a vieţii active a unui român a crescut cu 2,4 ani de la 31,4 ani în 2009 la 33,8 ani în 2019, potrivit datelor centralizate de ZF din raportul Eurostat.

    În România, o femeie munceşte în medie 30,3 de ani pe parcursul vieţii active, în creştere cu 1,6 ani faţă de anul 2009, în timp ce un bărbat munceşte în medie 37 ani, în creştere cu 3,1 ani faţă de acum zece ani.

    La nivelul statelor din cadrul Uniunii Europene durata medie de lucru preconizată de-a lungul vieţii a fost de 35,9 ani.

    “În 2019, durata medie de lucru preconizată de-a lungul vieţii în rândul populaţiei adulte a Uniunii Europene (UE) a fost de 35,9 ani, cu 0,2 ani mai mare faţă de media înregistrată în 2018 şi cu 3,6 ani peste media din 2000”, transmit analiştii Eurostat.

    (Sursa: Eurostat)

    Printre statele membre UE, Suedia şi Olanda bifează cea mai ridicată durata medie de lucru de-a lungul vieţii, cu 42 de ani şi respectiv 41 de ani în 2019.

    De altfel, acestea sunt singurele state din UE în care media a depăşit durata de 40 de ani, ele fiind urmate de Danemarca cu 40 de ani, Germania cu 39,1 ani şi Estonia cu 39 de ani.

    La polul opus se află Italia, cu 32 de ani, Croaţia cu 32,5 ani, Grecia cu 33,2 ani şi Belgia şi Polonia, amândouă cu 33,6 ani.

    “Comparativ cu anul 2000, durată de muncă de-a lungul vieţii a crescut în 2019 în rândul tuturor statelor din cadrul UE, mai puţin în România, unde s-a consemnat un declin de 2,2 ani. Cea mai mare creştere a duratei de muncă de-a lungul vieţii înregistrată între 2000 şi 2019 aparţine Maltei cu 7,6 ani, urmată de Ungaria cu 6,9 ani şi Estonia cu 5,6 ani, iar cea mai mică creştere a fost bifată de Danemarca cu 1,7 ani”, se mai arată în raportul Eurostat.


     

  • Cât de tare a fost lovită România de criza provocată de pandemia de COVID-19 şi care sunt domeniile care au pierdut cei mai mulţi oameni şi bani

    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflaţie record, devalorizări de active, şocuri externe, a consiliat antreprenori şi multinaţionale în tranzacţii cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul şi trimite prin declaraţia sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Şi dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate faţă de obişnuinţa lor de dinainte de criză?

    Orice criză naşte şi oportunităţi. Auzim în fiecare zi şi asta. Dar urmele lăsate în două luni şi jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine şomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină şi el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienţi care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici şi mijlocii, vine şi cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.
    „Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –
    n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei nu au revenit încă la muncă.
    Un raport al BNR identifică şase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activităţi sportive, agenţii de turism şi transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluţia industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) şi menţionează că în cele şase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 şi 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.
    „Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.
    Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacţie în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa şi mai scump.
    „Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR
    într-un raport.
    În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de eruo, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariaţi din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariaţi, cifră care nu a mai fost atinsă deşi businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaţilor va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi şi mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanţul primelor 100 de zile de criză economică în România. 

    Radu Dumitrescu, proprietarul Stadio Hospitality Concepts
    „Criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonald’s
    „Construim planuri pe termen scurt şi mediu, pe care le adaptăm în funcţie de contextul în continuă schimbare, avem mai multe scenarii cu care lucrăm şi ne asigurăm că luăm de fiecare dată cele mai responsabile decizii. Mai mult ca oricând este nevoie de colaborare, să existe un dialog între autorităţi şi companiile private, precum şi un plan de redresare economică, pentru a ajuta economia României să îşi revină într-un timp cât mai scurt.
    De deciziile luate acum depinde succesul business-ului în viitor, de aceea cel mai important este să ne adaptăm rapid la contextul în continuă schimbare, să ne folosim resursele acolo unde este nevoie şi să luăm decizii responsabile pentru a susţine continuitatea businessurilor”, spune Daniel Boaje, CEO-ul şi acţionarul minoritar al McDonald’s, liderul pieţei locale de restaurante, cu peste 80 de localuri şi afaceri ce sar de 200 mil. euro.

    Ion Nestor, cofondator al NNDKP
    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum. Am trecut (în cariera de antreprenor – n.red.) prin mai multe etape şi momente dificile pentru economie, dar ce se întâmplă acum e cu totul diferit şi sper să nu mai trăim niciodată aşa ceva. Diferenţa majoră faţă de toate celelalte crize, de-a lungul timpului, e direcţia din care s-a născut şi s-a propagat criza. Până acum direcţia a fost mereu dinspre economie către oameni.
    Astfel, orice criză a pornit mereu de la anumite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul imobiliar care s-a prăbuşit. La un moment dat s-au creat nişte exagerări în sectorul financiar, aceasta fiind situaţia de acum mai bine de un deceniu. Modalitatea în care s-au născut crizele anterioare a fost aceasta: unul sau mai multe sectoare din economia mondială sau a anumitor ţări s-au îmbolnăvit. Acea boală s-a propagat. În cazul acestei pandemii, economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia” spune avocatul Ion Nestor, care a pornit la drum în antreprenoriat în 1990, alături de soţia sa Manuela Nestor, împreună cu care a cofondat casa de avocatură NNDKP, una dintre cele mai importante din piaţă până astăzi.

    Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile
    „Odată ce pandemia de Covid-19 a lovit puternic ţările din Europa am început să simţim efectele în special pe brandul propriu. La fel ca şi la criza anterioară, zona de high-end şi lux a fost prima care a simţit, impactul fiind imediat. Am văzut cum consumatorii încep să se uite la cheltuielile pe care le fac. Impactul în industria de lohn se va resimţi din plin 3-4 luni, când ar fi trebuit să începem noile comenzi. Momentan simţim îngrijorare de la clienţii care au depozitele închise. Nu am putut trimite marfa actuală clientului principal din Italia. Nu există nicio certitudine, nici cu show-urile de modă, nici cu showroom-urile”, spune Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile cu 800 de salariaţi.

    Dan Pavel, fondatorul Benvenuti

    „Momentan ne lovim de un fenomen la care nu
    ne-am aşteptat niciodată în decursul carierei noastre de business, de stopare totală a activităţii, ceea ce în 2008-2009 nu s-a întâmplat. Asta înseamnă o reevaluare totală a businessului, şi al nostru, şi al tuturor celorlalte sectoare. Ce s-a întâmplat în 2008-2009 a fost devalorizarea cursului de schimb, de aproximativ 30%. În august cursul era 3,5 lei pentru un euro, iar în final de martie era 4,39 lei la euro. Această devalorizare a influenţat profund businessul, de la achiziţii, până la plata chiriilor şi a dărilor la malluri, toate fiind echivalente în euro. În acel moment, principala noastră problemă, a creşterii costurilor, a fost devalorizarea. Într-adevăr a fost şi o tendinţă pe termen scurt a consumatorului de a fi mai rezervat. Dacă ne uităm din actuala criză la ce a fost în 2008-2009 putem spune că atunci a fost ceva uşor faţă de se va întâmpla acum. Cu siguranţă că va fi mult mai puternic afectat comportamentul de consum decât în urmă cu 11-12 ani”, spune Dan Pavel, fondatorul retailerului de încălţăminte Benvenuti, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil, cu peste 50 de magazine şi afaceri de circa 140 mil. lei anul trecut.

    Raul Ciurtin, proprietarul Prefera Foods

    „Eu personal cred că un rol major în evoluţia acestei situaţii îl are statul român prin măsurile pe care le ia sau ar trebui să le ia. Sunt două direcţii care pot influenţa viitorul economic al României. Pe de-o parte statul român ar trebui în acest moment istoric pe care îl trăim să îşi asume pe termen mediu şi lung un program masiv de investiţii în şosele, spitale, şcoli, în lucrurile care contează. Al doilea lucru curajos şi hotărât pe care ar trebui să îl facă statul român ar fi să sprijine – e momentul cel mai import să facă asta – jucătorii locali din producţie. Trebuie să producem mult mai mult în România”, crede Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut către gigantul francez Lactalis. Apoi, el nu a renunţat la producţie, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producţia de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii şi Delicii“ sau „de Azi“.

    Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm

    „Încercăm să ne adaptăm la această nouă criză. E o situaţie în care suntem cu toţii. E o criză foarte diferită de cea de acum un deceniu din mai multe puncte de vedere, în primul rând pentru că oamenii au acceptat şi înţeles situaţia în care ne aflăm. A fost o perioadă de şoc în care a fost haos. Oamenii sunt afectaţi la nivel mental, emoţional, de aceea liderii trebuie să fie aproape de ei, să comunice mai mult, să fie mai prezenţi în mediul virtual sau oricum aleg să facă ei comunicarea. Cred că antreprenorii ar trebui să aibă în primul rând grijă de oameni, să nu renunţe la ei”, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm, o companie înfiinţată în 2005, care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.

    Constantin Duluţe, proprietar Domeniile Avereşti

    „Eu cred că cine poate, trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea, bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol. El deţine astăzi producătorul de vin Domeniile Avereşti, mai multe sute de hectare de teren agricol şi are în plan şi o investiţie imobiliară. Banii provin din tranzacţia pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi şi cu afaceri în agricultură, i-au plătit atunci peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată.

    Dan Balaban, cofondator al Davino

    „Avem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare de viţă de vie. Asta în contextul în care încasările sunt aproape zero. Sunt zile în care nu am încasat nimic. În ceea ce priveşte businessul, mă aştept la o scădere, mai ales că noi suntem atât de dependenţi de HoReCa. În scenariul pesimist vom vedea un declin de 30-40% la nivelul întregului an. Suntem foarte sensibili la ceea ce se va întâmpla. În scenariul optimist scăderea va fi de 10-15% la nivel de cifră de afaceri. Cu siguranţă însă că Davino va fi pe pierderi pentru că vor fi restaurante care vor închide sau nu vor mai plăti. Nu ni s-a întâmplat să fim pe pierderi de 20 de ani”, spune Dan Balaban, antreprenorul care deţine businessul Davino împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu. Davino are în zona Dealu Mare 70 de hectare de viţă-de-vie în proprietate şi lucrează alte 17 hectare luate în arendă. Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro. Producătorul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pieţei şi vinde doar în HoReCa, în magazinele specializate şi la export.

    Jean Valvis, proprietar al Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti

    „Investiţiile în infrastructură în faza de criză sunt decizii majore, istorice. Ele au scos şi America şi Europa din crizele economice. Investiţia în infrastructura pentru agricultură e o prioritate absolută în România. În ceea ce-i priveşte pe oameni, lumea îşi va organiza priorităţile mai direct, mai sincer, mai natural, fără a accepta corupţia, poluarea sau distrugerea pădurilor. Lumea nu va mai vrea să facă orice compromisuri. Acesta e aspectul pozitiv al acestei perioade”, spune omul de afaceri Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi antreprenori din industria alimentară din România. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) şi Dorna (apă minerală), pe care apoi le-a vândut unor giganţi străini, respectiv grupului Lactalis şi către Coca-Cola. Acum el are în portofoliu marca de apă minerală Aqua Carpatica, precum şi producătorul de vinuri Domeniile Sâmbureşti.

    Dani Caramihai, cofondator al Fratelli

    „Emoţiile mele cele mai mari după această perioadă vin din faptul că nu ştiu dacă românii vor mai avea aceeaşi disponibilitate de a cheltui pentru că nu vor mai avea la fel de mulţi bani. Obligatoriu e să avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Poate doar în ultimele săptămâni nu au mai fost schimbări semnificative pentru că până atunci ce discutam astăzi nu mai era valabil mâine”, afirmă Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, ce cuprine o reţea de cluburi sub acest brand în mai multe oraşe mari din ţară şi o serie de resto-baruri precum Biutiful, Fratellini, Uanderful sau Carnivale. Businessul cumulat al grupului este de circa 10 mil. euro.

    Octavian Radu, fondator al Diverta

    „O diferenţă uriaşă faţă de criza din 2009-2010 e că guvernul României a acţionat similar cu celelalte guverne, a dat drumul la bani, a dat ajutoare, a dat şansa companiilor să păstreze angajaţii prin plata şomajului tehnic. Astfel, nu se distrug firme, ele evită falimentul. Altfel, efectele ar fi apoi în lanţ. La fel cum la Covid-19 nu vrei ca toţi să se îmbolnăvească în acelaşi timp, pentru că depăşeşti capacitatea sistemelor sanitare, şi în economie vrei ca nu toate firmele să aibă probleme simultan. Dezastrul ar fi uriaş. La criza anterioară băncile nu au fost înţelegătoare cu mediul de business, dar acum sunt. La fel şi alţi parteneri”, spune Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post.

    Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj
    „În 2009, criza economică a fost diferită de pandemia de azi. Şi atunci însă, ca şi acum, Farmec s-a adaptat şi a prosperat. În aceea perioadă produsele autohtone au fost cerute mai mult şi noi am avut creşteri. Am şi ştiut să ne adaptăm la cerinţele de atunci, la fel ca şi acum, când ne-am pliat pe necesităţile prezente ale pieţei autohtone. E important ca o companie românească să tragă învăţăminte rapid dintr-o criză şi să se adapteze la cerinţele de la momentul respectiv”, spune Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, cu 850 de salariaţi, cei mai mulţi activând în producţie.

    Dan Ostahie, proprietar al Altex
    „Actuala criză oferă astfel şi o serie de lecţii şi de oportunităţi. Cea mai mare piedere pe care eu o văd în această perioadă e cea legată de locurile de muncă. Această criză va şterge multe locuri de muncă, în unele sectoare mai multe, în altele mai puţine, dar per total vom avea o pierdere severă de joburi care va duce la o atitudine mult mai prudentă a consumatorului, mai elaborată. Este o incertitudine care domneşte”, spune omul de afaceri Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro IT Altex, cu afaceri anuale de peste 4 mld. lei.

    Feliciu Paraschiv, proprietar al magazinelor Paco

    „Noi vom învăţa ceva din pandemia actuală. Cu siguranţă! O să ne dăm seama că am fost, poate, prea risipitori. Am cheltuit prea mult şi nu am ştiut să facem economii. Poate trebuia să vină ceva să ne încerce. Generaţiile ce pornesc de la baby boomer şi merg spre millennial sau Z nu au fost încercate de lucruri atât de grave cum a fost cazul bunicilor noştri. Bunicii sau străbunicii noştri au trecut printr-un război sau chiar două, prin foamete. Noi nu am trecut prin nimic (până acum – n.red.)”, spune antreprenorul Feliciu Paraschiv, care a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la 15 unităţi în judeţul Vrancea şi la afaceri de peste 20 mil. euro anul trecut.

    Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti
    „Pentru ca o librărie să trăiască e nevoie zilnic de cititori, de evenimente, de interacţiuni între librari, editori, autori şi public. perioada martie-mai, librăriile noastre au rămas fără cititori, lansările de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, vânzările au scăzut la niveluri de neimaginat. Activăm într-un domeniu vulnerabil la scăderile economice: cărţile şi activităţile culturale sunt primele tăiate de pe listă în astfel de vremuri. însă disrupţia creată de pandemia COVID 19 s-a dovedit până acum mai devastatoare decât oricare dintre crizele cu care librăriile s-au confruntat în ultimele decenii”, spune Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti, una dintre cele mai importante zn România cu un total de circa 40 de unităţi.

  • Cum se va schimba sistemul sanitar după coronavirus?

    Criza sanitară generată de răspândirea coronavirusului face rapid trecerea spre o nouă etapă în sistemul medical – digitalizarea, iar cheia în această situaţie este cât de repede se adaptează jucătorii din domeniu, susţine Mesut Göral, country manager interimar al Affidea România, cel mai mare operator de servicii de diagnostic imagistic din ţară.

    „Echipa Affidea România s-a adaptat rapid la noua situaţie economică, socială şi epidemiologică şi a implementat, încă de la începutul noului context marcat de pandemia coronavirusului, o serie de măsuri avansate de prevenţie şi protecţie a pacienţilor şi angajaţilor în faţa acestei probleme de sănătate publică. Astfel, a fost implementat un triaj epidemiologic foarte atent înainte de accesul în clinici pentru a depista prompt pacienţii cu simptome, s-au creat reguli şi fluxuri speciale de lucru adaptate noului context”, a spus Mesut Göral.

    Clinicile Affidea au rămas deschise pe întreaga perioadă a stării de urgenţă, încheiată săptămâna aceasta, după ce autorităţile au anunţat suspendarea programărilor medicale care nu sunt urgenţe.

    Nu numai sistemul sanitar se va schimba, mai crede oficialul Affidea, ci si comportamentul pacienţilor.

    „Era post Covid-19 va fi total diferită şi va presupune noi moduri de lucru, iar aşteptările pacienţilor vor fi diferite. Depunem toate eforturile pentru a reduce timpul de interacţiune fizică prin maximizarea utilizării serviciilor digitale. Telemedicina este unul dintre exemple clare în acest sens şi sunt de părere că digitalizarea experienţei pacientului, de la programare şi până la primirea raportului, este inevitabilă”, a mai spus Mesut Göral.

    Affidea a inclus în serviciile sale consultaţiile online prin telemedicină şi a inclus 20 de specializări medicale unde medicii pot consulta online.

    „Totodată, am lansat mai multe pachete medicale pentru pacienţi pentru evaluarea stării de sănătate a plămânilor prin examinări imagistice şi video-consultaţii cu medici specialişti in pneumologie, dar şi teste care depistează prezenţa anticorpilor Covid-19”, a mai spus Mesut Göral.

    Spitalul Colentina din Bucureşti, unitate suport pentru pacienţii cu coronavirus, foloseşte serviciile clinicii de diagnostic imagistic Hiperdia Colentina pentru investigaţiile pacienţilor.

    Dincolo de riscul sanitar pe care îl implică noul virus, intervine şi riscul economic, cele mai afectate fiind companiile medii şi mici dacă nu va exista un plan de măsuri ferme din partea autorităţilor, crede şeful Affidea România.

    „Viteza şi consistenţa măsurilor guvernamentale vor fi esentiale pentru a restarta rapid economia. Dacă suportul guvernelor, în general, va fi insuficient, prea lent sau birocratic, atunci economia îşi va reveni mai greu, iar toate companiile vor fi nevoite sa îşi revizuiască planurile de business şi de investitii pentru a se adapta noului context”, a mai spus Mesut Göral.

    El consideră că în vremurile de criză pe care le traversează lumea în acest moment, dar şi în general, resursele sistemului de sănătate public şi privat sunt cele care fac diferenţa.

    În plus, relansarea cât mai rapidă a economiei şi asigurarea lichidităţii sunt importante pentru a trece peste această perioadă.

    „Ţări precum Elveţia, Portugalia, Spania sau Polonia au lansat deja planuri de ieşire din criză şi intenţionează să repornească treptat economia, chiar de la începutul acestei luni au fost demarate unele măsuri în acest sens. Guvernele au înţeles că, dacă nu încep procesul de relansare a economiei, se vor confrunta cu o recesiune mult mai mare decât se aşteptau. Locurile de muncă trebuie reactivate treptat, cu asigurarea, în acelaşi timp, a măsurilor stabilite de specialişti, de protecţie, prevenţie şi sigurantă specifice perioadei”, a mai spus Mesut Göral.

    El conduce la nivel de regiune România, Polonia, Ungaria, Lituania, Bosnia, Cehia şi Turcia. Înainainte de a se alătura Affidea Turcia, a lucrat timp de 19 ani pentru americanii de la GE Healthcare. Mesut Göral a absolvit Middle East Technical University din Ankara, Turcia, în 1994 şi are un master în ingineria electrică şi electronică.

    Affidea România are 37 de centre medicale în 19 judeţe şi peste 1.000 de angajaţi, iar anual realizează peste 1,6 milioane de examinări, din datele oferite de companie.

    Affidea a avut în 2018 afaceri de 181 mil. lei şi se află pe locul 5 în topul celor mai mari jucători din piaţa de servicii medicale private, estimată la 7 miliarde de lei în total.

     

  • Nici nu a trecut bine criza financiara din 2008-2009, când o alta remodelează piaţa muncii într-un stil pe care nu ni l-am fi imaginat poate niciodată

    Abia ce am ieşit din anii postcriză financiară 2008-2009, când o alta remodelează piaţa muncii într-un stil pe care nu ni l-am fi imaginat poate niciodată. Nimeni nu pare să aibă de câştigat deocamdată, dar un lucru e cert: raportul de forţe se va schimba, iar angajaţii pentru care altădată angajatorii se luptau vor fi cei dispuşi să ajungă la compromisuri, potrivit unei discuţii cu Dan Puică, CEO al platformei de recrutare BestJobs. 

    Pe piaţa de recrutare, efectele unei inversări a raportului de forţe între angajaţi şi angajatori se observă deja. Dan Puică observă că firmele au încercat să îşi reducă costurile prin scăderi la capitolul noilor angajări – astfel că platforma BestJobs înregistrează mai puţine anunţuri decât înainte de această criză: dacă înainte aici existau 500 de anunţuri pe zi, acum în zilele bune sunt 200 de anunţuri pe zi, o scădere mai mare de jumătate. Scăderea depinde însă de industrii: cele care nu au scăzut sunt IT-ul, industria alimentară, serviciile de curierat şi livrare la domiciliu, însă turismul, HoReCa, industria transporturilor se numără printre cele afectate.

    De asemenea, Dan Puică observă că anunţurile care au rămas pe platformă sunt publicate de companiile mari, prin urmare criza afectează mai mult companiile mici şi medii, iar una dintre mişcările cauzate este generată de reducerea costurilor prin scăderea numărului de noi angajări.

    Alte măsuri de reducere a costurilor sunt şomajul tehnic şi chiar şi disponibilizările –  au existat zeci de mii de cereri de şomaj tehnic de când a apărut această facilitate, motiv pentru care undeva la 25% dintre angajaţii din România au ajuns în această situaţie, iar alţi 200.000 au fost disponibilizaţi. De asemenea, în afară de şomaj tehnic şi disponibilizări au existat şi reducerile de program ale unora dintre angajaţii care sunt în continuare activi, dar care nu mai lucrează 40 de ore pe săptămână: „S-a redus programul şi s-a redus şi salariul”. Prin urmare se câştigă mai puţin în această perioadă din cauza reducerilor de program, din cauza măsurilor de şomaj tehnic, iar companiile se străduiesc şi ca după criză să se asigure că intră în această perioadă cu costuri cât mai mici.

    „Din perspectiva pieţei muncii, cea mai mare schimbare va fi a raportului de forţe. Înainte vorbeam despre o piaţă în care angajaţii erau cei pentru care se luptau angajatorii, exista un război al talentelor,  dacă ne uităm la ratele şomajului care vor creşte – şi nu doar în România, ci la nivel global – se va schimba raportul de forţe. Candidaţii vor fi nevoiţi să accepte roluri pe care anterior nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Vor fi dificultăţi mai mari la angajare, vor exista oameni care îşi vor căuta locuri de muncă, vom exista într-o piaţă dominată de angajatori.”
    La fel s-a întâmplat şi în criza financiară din 2009. De altfel, Dan Puică îşi aminteşte că în ultimii ani angajatorii spuneau: „Nu mai suntem în 2009, când candidaţii veneau singuri la interviu, trebuie să tragem de ei”. Acum se vor schimba însă lucrurile: „Suntem iarăşi în 2009 şi candidaţii vor fi dispuşi la sacrificii şi vor accepta situaţii pe care nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Este ceva caracteristic unei perioade  de scădere economică care cu siguranţă se va vedea şi probabil dimensiunea sau impactul ei va depinde de cât de mult durează această criză”.
    Dan Puică nu contestă, de asemenea, că la fel ca şi după criza financiară, şi această nouă criză globală va fi folosită ca un pretext: „După o perioadă de timp va începe din nou războiul pentru candidaţi. Pentru a-i atrage atunci când lucrurile se vor normaliza, tactica anterioară se va dovedi falimentară. Dar imediat după criză cred că vor exista astfel de practici”.
    Perioada de recuperare depinde de foarte mulţi factori, dintre care un număr mare sunt externi. „Dacă ne uităm la economiile avansate, vedem că există ajutoare din partea statului de trilioane de dolari, genul acesta de ajutoare ar putea face ca această criză să treacă mai repede şi nişte prognoze optimiste pe care le citeam arătau că în trimestrul 1 al anului 2021 lucrurile s-ar putea să revină la normal. Într-a doua parte a anului 2020 este imposibil să vedem aceste efecte, dar în prima parte a anului viitor s-ar putea să vedem această curbă de normalitate”, crede Dan Puică. 
    Cine va resimţi cel mai mult scăderile veniturilor, managerii sau angajaţii de la firul ierbii? Dan Puică este de părere că va depinde de la companie la companie.
    „Dacă ne uităm la ce companii reuşesc să supravieţuiască acestor crize, vorbim despre acele companii care nu gândesc relaţia între companie şi oameni – decidem în favoarea companiei sau în favoarea oamenilor dar pe termen lung acestea sunt inseparabile. Ce faci astăzi va influenţa pe cine reuşeşti să atragi mâine în companie. Un comportament corect în această perioadă va ajuta la restartarea companiei imediat.

    Nu toată lumea va practica asta de sus până jos, dar cei care vor face aceste măsuri la nivelul întregii organizaţii vor avea de câştigat. Dan Puică este de părere că onestitatea şi transparenţa vor ajuta la binele pe termen lung al organizaţiilor: „Deciziile sunt de fapt de a alege între oameni şi oameni – trebuie să îi reţinem pe acei oameni care ne vor asigura funcţionalitatea şi ne vor da şansa să ne dezvoltăm în viitor.

    Trebuie să te raportezi la competenţe, impact, potenţial, între oamenii pe care îi ai în echipă şi păstrarea celor mai valoroşi; nu se poate o companie fără oameni”.
    El observă cum companiile multinaţionale, indiferent de liderul de moment, au programe de la sediul central prin care evoluează performanţele şi astfel de decizii sunt foarte uşor de dat fiindcă există datele care să le susţină. În companiile locale care nu au astfel de practici, liderii lor se vor baza pe instinct atunci când vor alege între oamenii lor: „Ca orice decizie bazată pe intuiţie, uneori o să reuşească, alteori va fi greşită. Oricum ne-am uita la lucruri, la finalul acestei perioade vor exista unele companii care nu vor supravieţui şi care va trebui să plătească tribut unui management deficitar din ultimii ani. Dacă ar fi să privim partea pozitivă, vor reuşi să reziste companiile care merită să facă asta şi s-ar putea să fie o îmbunătăţire a contextului general”.

    Când vine vorba despre antreprenori, el observă că două dintre calităţile lor, flexibilitatea şi adaptabilitatea, îi vor ajuta să răzbată peste această criză. „Majoritatea celor cu care am vorbit au ochii deschişi pentru ce oportunităţi ar putea să apară. Peisajul economic se va schimba un pic – am fost obligaţi să testăm anumite metode de lucru şi anumite metode de viaţă şi cred că vom vedea companii care vor avea de câştigat pe termen lung. Cred că vor începe să se dezvolte businessuri în toate domeniile acestea. Vorbeam despre munca de acasă, dar şi consultaţii medicale de la distanţă, fitness, antrenamente fizice zilnice, şcoală de la distanţă, livrări la domiciliu.

    Mă aştept ca antreprenorii care nu vor mai reuşi fiindcă au pornit un business care nu are sens în perioada aceasta, dacă au resurse financiare să le orienteze repede către businessuri care ar putea să aibă succes în continuare”, observă el.

    La momentul discuţiei cu Dan Puică, CEO-ul platformei de recrutare BestJobs,  trecuseră deja peste trei săptămâni în care el lucra de acasă (se numără astfel  între cei 30% angajaţi români care lucrează în regim de telemuncă, potrivit unui sondaj BestJobs realizat între 16 şi 30 martie).

    Se numără şi între „fericiţii” care au observat o îmbunătăţire a productivităţii datorită acestei situaţii, ca urmare a lipsei întreruperilor de pe parcursul unei zile la birou. Agenda CEO-ului BestJobs a rămas la fel din punctul de vedere al numărului de activităţi,  dar crede că productivitatea a crescut fiindcă sunt foarte puţine întreruperi: „La birou vin deseori colegii cu probleme pe care vor să le împărtăşească, iar acest lucru se întâmplă mai rar acum, prin urmare randamentul este mai bun”. Fiind acasă, încearcă să se încadeze în programul de la 9 la 6, iar în această direcţie a construit chiar şi un program „milităresc” alături de întreaga sa familie – soţia, un băieţel în vârstă de şapte ani şi o fetiţă de cinci ani. „E genul de provocare în care pentru anumite categorii de angajaţi să nu fie sustenabilă munca la domiciliu pe termen lung.”

    Dan Puică şi soţia au o agendă bine pusă la punct legată de cine gestionează anumite intervale orare. „Programul de dimineaţă de la 9 până la 7 seara este împărţit într-un calendar în care atât eu, cât şi soţia şi copiii ştim ce se va întâmpla în fiecare interval orar – indiferent că este TV, activităţi afară sau orice altceva; a fost nevoie să planificăm aproape la nivelul fiecărei ore ce activitate urmează şi cine este responsabil de ea. Fiul meu este foarte disciplinat, ar fi angajatul ideal, urmăreşte calendarul şi schimbă activitatea în funcţie de acesta”, descrie el modul în care s-au adaptat  noii realităţi.

    Mărturiseşte însă: „Percepţia mea seamănă cu a românilor – toată lumea se aşteaptă ca la mijlocul lunii mai lucrurile să se întoarcă la normal, suntem pregătiţi psihic pentru încă o lună, apoi vom mai vedea”.

    Potrivit sondajului BestJobs, 90% dintre angajaţii care lucrează în regim de telemuncă se împacă bine cu această tranziţie; simt o  creştere a randamentului, atenţia şi capacitatea de concentrare au crescut, iar beneficiul principal se leagă de renunţarea la timpul petrecut în trafic. Pe de altă parte însă, Dan Puică nu este sigur că pe termen lung munca de acasă va deveni noua normă. „Munca de acasă va fi mai populară, dar vor exista şi oameni care se vor întoarce la birou.

    Ştim că 30% dintre ei sunt acum la munca de acasă – ştim că toţi sunt fericiţi – mă aştept însă ca cel puţin un sfert din cei care lucrează de acasă acum să rămână aşa sau să aibă mai multe zile pe lună în care lucrează de acasă.” Pe de altă parte însă, tot din studiul BestJobs reiese că 40% dintre angajaţi spuneau că sunt afectaţi emoţional de situaţia în care se află. „Există o senzaţie de autoizolare, o senzaţie de anxietate, iar tocmai starea aceasta mă face să cred că nu o să ne putem muta într-un scenariu full time de acasă, ci în episoade.” El menţionează că aveau la BestJobs un program în care o zi pe lună putea să fie lucrată de acasă şi vor creşte acest număr la cinci zile pe lună.

    10% dintre angajaţi spuneau şi că au o formă de uşoară depresie când lucrează de acasă: „Dacă aceste procente ar creşte, probabil nu va fi sustenabilă munca de acasă la scară largă. Îmi este greu să spun acum care va fi procentul exact, dar cu siguranţă va fi mai mare decât înainte de criză”.

    De ce ar trebui să ţină cel mai mult cont deopotrivă angajatorii şi angajaţii din România? „Poate că a fost destul de mult folosit cuvântul solidaritate, dar m-aş referi la două forme ale solidarităţii: să ne asigurăm că businessul nostru funcţionează –  să existe o solidaritate a mediului de afaceri, dar şi la nivelul empatiei faţă de angajat. Trecem cu toţii prin situaţii dificile şi s-ar putea ca anumite decizii să fie greu de luat – decizii care să impună reduceri de costuri, disponibilizarea oamenilor. Sfatul meu ar fi ca fiecare companie să aibă mai multe scenarii pe care le urmăreşte şi să se asigure că implementează măsuri graduale.

    Dacă situaţia ajunge la un anumit nivel, trebuie să luăm un anumit set de măsuri şi să facem o implementare graduală a setului de măsuri. Iar dacă vorbim despre angajaţi, să avem şi această solidaritate umană de a nu lăsa în această perioadă dificilă persoane care nu au un loc de muncă, un plan de ajutor sau salarii compensatorii”. El subliniază: „Măsura aceasta de disponibilizare la rece ar trebui să fie ultima soluţie la care ne uităm şi să aibă grijă angajatorii de angajaţi fiindcă restartarea va depinde de oamenii care vor veni la muncă şi după ce această stare va trece şi fiecare îşi va aminti cum a gestionat fiecare companie criza”.

  • Pe ce loc se clasează România în topul ţărilor cu cele mai bune evaluări făcute de şoferii Uber. Portiera trântită este unul dintre gesturile care atrag recenzii negative

    După ce a analizat ratingul primit de pasagerii săi, inclusiv cei din România, Uber lansează primul Raport global de evaluare a utilizatorilor. Raportul prezintă topul ţărilor şi oraşelor în care utilizatorii au cel mai bun rating în aplicaţie şi momentele în care au cele mai mari şanse să obţină 5 stele.

    Potrivit raportului, România se află pe locul 12 în top 20 de ţări cu cele mai bune evaluări, după Croaţia, Paraguay, Germania, Ucraina, Polonia, Spania, Portugalia, Argentina, Chile, Japonia şi Italia, urmată fiind de Ecuador, Brazilia, Taiwan, SUA, Austria, El Salvador, Republica Cehă şi Guatemala.
    În topul oraşelor din România în care utilizatorii au cel mai bun rating, Iaşiul se află pe primul loc, următorul fiind Cluj, apoi Timişoara, Braşov şi Bucureşti.

    Cele 5 ţări ale căror evaluări au crescut semnificativ în ultimii 5 ani sunt Ghana, Austria, Hong Kong, Bangladesh şi Bolivia.
    Pentru utilizatorii din România care ţin la ratingul lor, vineri este ziua în care au cele mai mari şanse să primească 5 stele. Pe când, la nivel global, ziua cea mai bună este lunea, iar duminica utilizatorii primesc cele mai slabe evaluări.

    La nivel global, 1 ianuarie (Anul Nou) este data calendaristică cu cele mai slabe evaluări pentru utilizatorii Uber, pe când 31 decembrie şi 2 ianuarie sunt cele mai bune zile. Se pare că perioada sărbătorilor de iarnă este specifică evaluărilor slabe, urmată de Ziua Recunoştinţei şi Halloween.  În România, utilizatorii au primit cele mai bune evaluări în mijlocul verii, pe 1 august.
    În România, utilizatorii au mai multe şanse să primească 5 stele dimineaţa – la 9:00 am. Utilizatorii care călătoresc între miezul nopţii şi 4 dimineaţa au cele mai mari şanse de a primi un rating slab.

    Potrivit şoferilor Uber, gesturile care pot duce la un rating slab pot fi, de pildă, o portieră trântită sau timpul lung de aşteptare.

  • RAPORT: FC Barcelona este pe cale să devină primul club „miliardar” de fotbal

    Clubul spaniol de fotbal FC Barcelona a generat venituri record de 959,3 milioane dolari între 2018 şi 2019, ceea ce îl face cel mai mare câştigător din lumea sportului, potrivit raportului Deloitte Football Money League 2020.

    Raportul prezintă clasamentul celor mai bogate cluburi de fotbal din lume, pe baza veniturilor obţinute în sezonul 2018/2019.

    Barcelona a depăşit rivalii de la Real Madrid, pentru a prelua conducerea, acesta din urmă înregistrând venituri de 864 milioane de dolari.

    Diferenţa de venituri dintre primele două cluburi, de peste 95 de milioane de dolari, este cea mai mare din istoria de 23 de ani a raportului Deloitte.

    În timp ce veniturile FC Barcelona au crescut de la 823 milioane dolari anul precedent, cele ale Real Madrid au scăzut de la 896 milioane dolari, arată datele.

    Este pentru prima dată când un club trece de pragul de 900 de milioane de dolari.

    Manchester United, Bayern Munchen şi Paris Saint-Germain au completat primele cinci locuri. Conform raportului, cele mai bogate cinci cluburi au generat colectiv mai multe venituri decât cele 11 cluburi clasate pe locurile 10 – 20.

    Cercetătorii au descoperit că cele mai bogate cluburi au realizat venituri totale de 10,6 miliarde de dolari pe parcursul sezonului – cea mai mare sumă de la începerea întocmirii raportului.

    Drepturile de transmisie reprezintă cel mai mare flux de venituri, generând 44% din veniturile totale ale sezonului, în timp ce 40% au fost obţinute din publicitate şi 16% din bilete.

    Creşterea veniturilor FC Barcelona ar putea fi în mare parte atribuită revizuirii operaţiunilor, spun autorii raportului, cum ar fi decizia sa de internaliza activităţi de licenţiere şi vânzările.

    Analiştii se aşteaptă ca Barca să păstreze primul loc în ediţia anului viitor şi să devină primul club care cîştigă 1 miliard de dolari.

  • Românii sunt mai bogaţi ca niciodată, potrivit BNR. La cât a ajuns avuţia netă a populaţiei

    Viceguvernatorul Florin Georgescu spune că avuţia populaţiei a recuperat în totalitate pierderile consemnate după declanşarea crizei financiare, iar poziţia financiară a populaţiei a continuat să se îmbunătăţească, pe fondul evoluţiilor pozitive ale avuţiei nete, precum şi ale veniturilor disponibile.

    Principalul determinant al acestei dinamici a fost evoluţia activelor imobiliare (+11 la sută), în timp ce activele financiare au înregistrat o scădere de 0,4 la sută în perioada analizată.

    Preferinţa populaţiei a rămas pentru investiţii sigure (depozitele şi numerarul reprezintă 43 la sută din activul financiar la T2 2019), acestea fiind urmate de către acţiunile necotate şi alte participaţii (24 la sută).

    Gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă, semnalând eficienţa calibrării instrumentului prudenţial introdus de la 1 ianuarie 2019, mai arată BNR. Gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie
    2019, a fost de 36 la sută, în scădere cu 9 puncte procentuale faţă de situaţia din 2018.

    Comparativ cu anul precedent, proporţia creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45 la sută a scăzut de la 49 la sută la 13 la sută în perioada martie-septembrie 2019. Aceste modificări ale structurii portofoliului sunt de natură să diminueze probabilitatea de nerambursare a creditelor nou-acordate şi să îmbunătăţească capacitatea debitorilor de a-şi rambursa datoriile chiar şi în condiţii economice adverse.

    Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7 la sută, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani (27,2 miliarde lei). Creşterea a fost susţinută în principal de către avansul creditului de consum negarantat (+17 la sută).

    Deşi împrumuturile ipotecare standard au crescut cu 12 la sută în perioada analizată, această evoluţie a fost contrabalansată de dinamica segmentului Prima Casă, care a scăzut cu 34 la sută, în contextul strategiei guvernamentale de reducere treptată a plafonului anual de garanţii alocate acestui program.

    BNR notează că aceste evoluţii demonstrează că introducerea limitei gradului de îndatorare de la 1 ianuarie 2019 nu a constituit o îngrădire pentru accesul la finanţare al populaţiei, existând încă potenţial de a creşte gradul de intermediere financiară într-o manieră sustenabilă.

  • Raport PwC: Realitatea augmentată şi realitatea virtuală vor transforma 23 milioane de locuri de muncă la nivel global până în 2030

    Utilizarea pe scară mai largă a realităţii augmentate (AR) şi a realităţii virtuale (VR), în domenii precum comerţ, sănătate şi servicii, va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030 şi va transforma 23 milioane de locuri de muncă, potrivit raportului ”Seeing is believing”, realizat de PwC la nivel global.

    ”Realitatea Augmentată şi Realitatea Virtuală contribuie deja cu peste 46 de miliarde de dolari la PIB-ul global. Au evoluat rapid şi pot fi folosite pentru a creşte productivitatea, inovaţia şi oportunităţile de a genera venituri. De exemplu retail, turism şi industria auto sunt doar trei sectoare care explorează deja potenţialul de a vinde şi de a expune produse atât prin VR, cât şi prin AR, în timp ce companiile de jocuri şi divertisment utilizează tehnologia pentru a crea noi produse şi experienţe. Ele pot fi folosite cu succes şi în servicii medicale, dezvoltarea de produse şi servicii, training şi îmbunătăţiri ale proceselor”, a declarat Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie, PwC România.

    Potrivit raportului,  realitatea augmentată va continua să aibă un aport mai mare la PIB-ul global până în 2030, de peste un trillion de dolari, comparativ cu realitatea virtuală, care va genera 450,5 miliarde dolari.

    În ceea ce priveşte forţa de muncă, în prezent, mai puţin de un milion de locuri de muncă au fost afectate de VR şi AR, dar până în 2030 estimările arată că 23 de milioane de locuri de muncă vor fi transformate, în special în China, SUA, Marea Britanie şi Germania.

    În acelaşi timp, contribuţia sectorului de servicii medicale la PIB-ul global va creşte cu 350,9 miliarde dolari până în 2030 prin utilizarea AR şi VR. Spre exemplu, realitatea virtuală este folosită pentru a oferi studenţilor la medicină acces în sălile de operaţie şi a permite medicilor să colaboreze de la distanţă.

    Contribuţia programelor de training la PIB-ul global va creşte cu 294,2 miliarde dolari până în 2030, ca urmare a utilizării AR şi VR.

    În retail, utilizarea AR şi VR în retail va genera un plus de 204 miliarde dolari la PIB-ul global până în 2030. Distribuitorii vor putea crea noi experienţe pentru clienţi, de la camerele virtuale pentru magazinele de modă, până la aplicaţiile care permit oamenilor să testeze cum ar arăta mobilierul în casa lor înainte de a cumpăra.

    Analiza arată că marile economii ale lumii vor beneficia cel mai mult din utilizarea la scară largă a acestor tehnologii.

    Astfel, contribuţia la PIB-ul SUA ar creşte cu 537 miliarde dolari, cel al Chinei cu 183,3 miliarde dolari, al Japoniei cu 143,2 miliarde dolari, al Germaniei cu 103,6 miliarde dolari şi al Marii Britanii cu 69,3 miliarde dolari.

     

  • Este oficial: Domeniul din România unde cresc din nou salariile

    Propunerea legislativă introduce în Legea Codului fiscal o nouă categorie profesională care ar putea fi scutită de plata impozitului pe venit: “persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor şi pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, ca urmare a desfăşurării activităţii de jurnalism, în condiţii stabilite prin ordin comun al ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al Ministrului Finanţelor Publice”

    Propunerea defineşte activitatea de jurnalism astfel: “cercetarea, investigarea, interpretarea şi comunicarea ştirilor şi informaţiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului şi altor mijloace de informare în masă, respectiv controlul funcţionării tehnice a echipamentelor pentru a înregistra şi edita imaginile şi sunetul şi pentru transmiterea pentru emisiunile radio şi televiziune a imaginilor şi sunetelor, precum şi a altor tipuri de semnale de telecomunicaţii terestre, marine sau aeriene, care se desfăşoară în baza unui contract de muncă şi a unui contract de drepturi de autor”.

    În expunerea proiectului iniţiat de actualul purtător de cuvânt al PSD, deputatul Valeriu Steriu, se arată că mass-media “reprezintă un fenomen valoros şi eficient în transmiterea informaţiilor, având în acest context, receptivitatea şi influenţe modelatoare (educaţionale) şi mobilizatoare deosebite asupra publicului larg de toate vârstele, de toate profesiile şi de toate convingerile”.

    Având în vedere că activitatea profesională de jurnalist poate fi în baza unui contract de muncă sau a unui contract de drepturi de autor, iniţiativa legislativă propune “extinderea scutirii jurnaliştilor dar şi a tehnicienilor în radiodifuziune şi televiziune de la plata impozitului pe venit, cumularea veniturilor din contractul de muncă cu contractul de drepturi de autor şi definirea beneficiarilor modificării codului fiscal”.

    Propunerea sprijinită de 27 de deputaţi şi senatori PSD, ALDE şi PMP a fost adoptată de Senat pe 3 iunie, în calitate de prim for legislativ sesizat.

    Camera Deputaţilor este decizională în acest caz.