Tag: rapid

  • Indicii pieţelor globale scad de teama posibilului atac al americanilor asupra Siriei

    Şedinţa de tranzacţionare de miercuri a început prudent, dar a devenit rapid riscantă după ce preşedintele Donald Trump a scris că Rusia ar trebui „pregătită” pentru ca rachetele americane să lovească Siria în urma unui atac suspectat de arme chimice, relatează Bloomberg.

    Contractele futures pe acţiuni din SUA şi acţiunile europene au scăzut, iar preferinţa pentru active de calitate superioară a determinat o creştere a aurului, titlurilor de trezorerie şi yenului japonez. Pieţele emergente au scăzut în ton cu cele valutare. Mărfurile au rămas bine susţinute, iar ţiţeiul a crescut, pe măsură ce aluminiul s-a îndreptat spre cel mai înalt nivel din ianuarie până acum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior mandatului de la Mecanica Ceahlăul, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

  • Tânărul care a reuşit să devină milionar în doar patru luni printr-o schemă de îmbogăţire ingenioasă

    Alex Tew este un tânăr originar din Wiltshire, Anglia, care a devenit rapid milionar printr-o schemă de îmbogăţire ingenioasă.

    Alex Tew este genul de persoană care se evidenţiază, după cum îl descriu jurnaliştii de la BBC. El a văzut întotdeauna cum poate să se distingă în mulţime. În anul 2005, Tew îşi dorea un singur lucru: să facă bani, suficient de mulţi încât să poată plăti pentru un curs de trei ani de business management la Universitatea Nottingham. Pentru majoritatea oamenilor tineri, acest lucru ar fi însemnat să lucreze part-time sau să meargă la bancă pentru un împrumut. Dar Tew a ales să găsească aceste fonduri într-un mod diferit.

    El a creat Pagina de un Milion de Dolari (Million Dollar Homepage) , pe care vindea spaţii de advertising în blocuri de 10 pe 10 pixeli în schimbul a un dolar.  

    Potrivit unui interviu acordat BBC, Tew spune că erau destul de multe motive ca să aleagă dolarii şi nu lirele: dolarii sunt cel mai apropiaţi, din punctul lui de vedere, de o monedă universal, în plus, ”toată lumea cunoaşte expresia <Arăţi de un milion de dolari>”.

    ”Nu aveam niciun ban şi eram îngrijorat din cauza universităţii”, spune el. ”M-am gândit la o schemă de îmbogăţire rapidă, iar aceasta a prins avânt.

    Într-un interval de patru luni, pagina a deventi cunoscută, iar Tew a ajuns la venituri de un milion de dolari. A renunţat însă la universitate în câteva luni. În prezent, la mai bine de un deceniu după ce i-a venit această idee, Tew face în continuare lucrurile diferit – chiar mai diferit decât în 2005. Locuieşte în San Francisco şi este fondatorul start-up-ului Calm – o aplicaţie de mobil destinată programelor de relaxare, o nişă din ce în ce mai populară în rândul utilizatorilor americani.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Cum îţi dezgheţi şi dezabureşti rapid maşina. Trucuri pe care orice şofer trebuie sa le ştie

    Porneşte căldură şi ieşi din maşină cât timp se încălzeşte. Este mult mai eficient. Deschide puţin şi geamul la şofer, pentru că aerul să fie proaspăt când te urci în maşină.

    Poţi încerca un lichid special pentru parbriz îngheţat. Însă NU utiliza niciodată apă fiartă! Rişti să îţi cumperi alt parbriz.

    Dacă ai cum, poţi lasă deschis uşor un geam pe timpul nopţii. Astfel, nu vor mai îngheţa. Riscul este, însă, că la pornirea maşinii să ai necazuri cu geamurile aburite.
    În ceea ce priveşte dezaburirea geamurilor, poţi încerca două variante: fie încălzeşti geamul, fie reduci umiditatea din interiorul maşinii. Pentru a încălzi geamul, foloseşte-te de dispozitivul de încălzire a maşinii la treaptă maximă şi ai grijă să ai grijă că ventilaţia să fie setată pe modul dezaburire, mai eficientă deoarece direcţionează fluxul de aer către parpriz şi geamurile laterale.

    – See more at: https://www.realitatea.net/cum-iti-dezgheti-si-dezaburesti-rapid-masina-trucuri-pe-care-orice-sofer-trebuie-sa-le-stie_2012940.html#sthash.RNoYyYaj.dpuf

    Porneşte căldură şi ieşi din maşină cât timp se încălzeşte. Este mult mai eficient. Deschide puţin şi geamul la şofer, pentru că aerul să fie proaspăt când te urci în maşină.

    Poţi încerca un lichid special pentru parbriz îngheţat. Însă NU utiliza niciodată apă fiartă! Rişti să îţi cumperi alt parbriz.

    Dacă ai cum, poţi lasă deschis uşor un geam pe timpul nopţii. Astfel, nu vor mai îngheţa. Riscul este, însă, că la pornirea maşinii să ai necazuri cu geamurile aburite.

    În ceea ce priveşte dezaburirea geamurilor, poţi încerca două variante: fie încălzeşti geamul, fie reduci umiditatea din interiorul maşinii. Pentru a încălzi geamul, foloseşte-te de dispozitivul de încălzire a maşinii la treaptă maximă şi ai grijă să ai grijă că ventilaţia să fie setată pe modul dezaburire, mai eficientă deoarece direcţionează fluxul de aer către parpriz şi geamurile laterale.
     

  • UniCredit Bank introduce operaţiuni mai simple pentru aplicaţia Mobile Banking

    Printre noile facilităţi se numără introducerea portofelului electronic, simplificarea plăţilor şi posibilitatea rambursării pentru cardurile de credit, precum şi activarea funcţiei Face ID recognition pentru telefoanele iPhone X. Totodată, clienţii pot anula plăţile în lei în aşteptare direct din aplicaţie şi beneficiază de un design optimizat pentru ecranele hartă ATM, curs valutar, detalii contact şi mesaje.

    „Pe parcursul anului 2017, numărul de utilizatori ai aplicaţiei de Mobil Banking s-a triplat”, a declarat Septimiu Postelnicu, şef divizie retail în cadrul UniCredit Bank.

    Clienţii care folosesc aplicaţia Mobile Banking de la UniCredit beneficiază de happy hour exchange rate (o oră pe zi în care pot face o operaţiune de schimb valutar la curs publicat de BNR), bani înapoi pentru plata facturilor de utilităţi (3 lei lunar pentru minimum trei facturi plătite/lună), +0,15 puncte procentuale faţă de dobânda standard la depozitele constituite prin Mobile Banking sau Online Banking. Aplicaţiile mobile ale UniCredit Bank nu au în prezent costuri de administrare.

    UniCredit Bank se concentrează în prezent pe digitalizarea activităţii sale. În 2017, a lansat Business Mobile, o versiune a aplicaţiei dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii, liber profesioniştilor şi persoanelor fizice autorizate, a implementat semnarea plăţilor de până la 800 de lei prin scanarea amprentei digitale şi a oferit o dobândă mai mare pentru depozitele constituite prin canale digitale faţă de depozitele constituite la casieriile băncii.

  • Cine şi ce îi dă valoare bitcoin-ului

    Înainte de a trece la un răspuns concret la întrebarea de mai sus propun să ne gândim la ce sunt banii şi care este valoarea acestora.

    Banii nu înseamnă monede şi bancnote. Banii înseamnă orice sunt dispuşi să utilizeze oamenii pentru a reprezenta în mod sistematic valoarea altor lucruri cu scopul de a face schimb de bunuri şi servicii. Banii le permit oamenilor să compare rapid şi uşor un lucru cu altul şi să depoziteze comod bogăţia.

    “Banii nu au nicio valoare inerentă structurii chimice a hârtiei, nefiind o realitate materială, ci un construct psihologic. De ce ar vrea cineva să-şi vândă un pământ fertil pe câteva sute de hârtii? Pentru că are încredere că cu acele sute de hârtii se poate duce la altcineva pentru a cumpăra altceva. Banii sunt cel mai universal şi mai eficient sistem de încredere mutuală care a fost inventat vreodată”, scrie Yuval Noah Harari în cartea “Sapiens: Scurtă istorie a omenirii”.

    Mai departe autorul povesteşte că, iniţial, oamenii nu aveau acest gen de încredere în bani, aşa că moneda de schimb avea o valoare intrisecă – primii bani din istorie despre care se ştie a fost orzul sumerian. Apoi au apărut monedele de argint apoi cele de aur. Acestea au fost adoptate pentru că era mult mai uşor de transportat şi de utilizat astfel de bani decât orzul. Exista încredere în aceste monede pentru că erau emise de o entitate centrală, în cazul de faţă de un rege.

    Astăzi monedele şi bancnotele fizice sunt o formă rară de bani. Suma totală de bani din lume este de circa 473 de trilioane de dolari, totuşi suma reprezentată de monede şi bancnote e mai mică de 47 de trilioane de dolari, potrivit cărşii The Ascent of Money, scrisă de Niall Ferguson.

    Aşadar, peste 90% din banii din lume care apar în conturile noastre există doar pe servere. Drept urmare, majoritatea tranzacţiilor comerciale sunt realizate mutând date electronice dintr-un fişier de computer în altul, fără vreun schimb de bani fizici. 

    Cine şi cum se stabileşte valoarea unui bitcoin? Pentru că bitcoin este un sistem descentralizat şi nu există nicio bancă sau autoritate care emite aceste monede, valoarea unuia este dată de comunitate, de utilizatorii bitcoin. „La fel ca şi în cazul aurului, costul bitcoinului este dat de producţie, stocare şi tranzacţionare, iar tranzacţionarea se traduce în cerere şi ofertă. Producţia costă mult”, explică Antonio Eram modul cum se stabileşte preţul monedei. Producţia în cazul de faţă este “minarea” care-i costă pe utilizatori foarte mult datorită consumului de energie electrică pe care computerele îl consumă în procesul de minare. 

    La fiecare tranzacţie cu o criptomonedă se consumă la fel de multă energie ca în cazul unei locuinţe obişnuite, adică aproximativ 200 kWh, arată un raport realizat de olandezii de la ING.

    Un alt element caracteristic al acestei monede virtuale este faptul că numărul lor este finit, motiv pentru care la un moment dat cererea ajunge să fie foarte mare, iar oferta mică, însemnând că preţul va creşte. Dar până la ce valoare poate ajunge? „În viitor un bitcoin ar putea ajunge la o valoare de 150.000 de dolari, dacă nu chiar 250.000 de dolari, dacă nu se găsesc toate monedele bitcoin pierdute. Dar asta doar în cazul în care o să înlocuiască FIAT-ul (monedele tradiţionale) la nivel global. Anul acesta ar putea ajunge la 20.000 de dolari şi ar putea să meargă spre 25.000 de dolari”, consideră Valentin Socaci, CEO-ul CryptoCoin.pro.

    Ce se întâmplă după ce se termină minarea de bitcoin?

    „Reţeaua nu va mai genera bitcoin, iar asta înseamnă că minerii vor câştiga din comisioanele de tranzacţii pe care le iau de la oameni. Comisionul se stabileşte pe baza cererii şi ofertei. Vrei acum? Plăteşti mai mult. Este o piaţă liberă, ce ţine de cerere şi ofertă, într-un mediu descentralizat”, explică Antonio Eram.

    Despre bitcoin şi tehnologia blockchain poţi citi mai multe aici

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • “Gheţari în flăcări”, varianta pe bune: O cameră a unui faimos hotel de gheaţă din Canada luat foc

    Hôtel de Glace, aflat la aproximativ 35 de minute distanţă de oraşul Quebec, este cunoscut pentru frumoasele sale camere…făcute din gheaţă. Totuşi, un incendiu a fost raportat în una dintre camerele ocupate de doi dintre oaspeţii hotelului.

    ”Un mic incendiu s-a produs la hotelul de gheaţă Valcaltier în noaptea de luni, 8 ianuarie, forţând evacuarea şi închiderea temporară a hotelului”, au declarat reprezentanţii acestui hotel într-un comunicat de presă.

    ”Incendiul a izbucnit într-un apartament ocupat de doi dintre clienţi. Au fost transportaţi cu ambulanţa la spital, unde, în urma consultaţiilor medicilor, s-a constatat că  nu au nicio problemă de sănătate survenită în urma incendiului.” Hotelul a rămas închis în următoarele două zile (9 şi 10 ianuarie).

    ”Managementul hotelului de gheaţă şi grupului Capypso Valcartier apreciază munca angajaţilor care au reuşit să aplice rapid măsurile de urgenţă. Ne cerem scuze pentru incovenienţe oaspeţilor hotelului şi vom face tot ce putem ca să redeschidem hotelul de gheaţă rapid” spune managerul hotelului de gheaţă, Jacques Desbois, în comunicatul de presă trimis publicaţiei dailyhive.com

    Administraţia hotelului derulează în prezent o anchetă internă pentru a determina cauzele izbucnirii incendiului.

  • Efectele emigrării din România :4 judeţe vor rămâne doar cu jumătate din populaţie!

    Emigrarea din cauza sărăciei este principala cauză, iar Teleormanul va fi judeţul cel mai pustiit în absenţa deciziilor salvatoare. Sociologii sunt îngrijoraţi pentru că zonele mai puţin dezvoltate se depopulează rapid, scrie gazetaromaneasca.com.

    „Oamenii nu au locuri de muncă şi încearcă să migreze în special la nivel internaţional”, spune Adrian Dan, sociolog.

    Economiştii şi sociologii vin şi cu soluţii pentru guvernanţi. „Nu există destule stimulente pentru familiile cu copii, tinere, să nască mai mult de un copil”, spune Adrian Dan, sociolog.

    „Aducerea în ţară de populaţie străină extracomunitară, printr-o politică de absorbire a meseriilor pe care noi nu le putem acoperi”, spune Mircea Coşea, economist.

    Dacă statul continuă să asiste nepăsător la valul de plecări din ţară, cele mai mari probleme vor fi în sud, arată estimările Institutului Naţional de Statistică. Populaţia din Teleorman se va reduce cu mai mult de 60 de procente, iar localnicii din Olt, Brăila şi Gorj vor rămâne jumătate din câţi sunt acum. Singurul judeţ unde populaţia va creşte cu 50 la sută până în 2060 va fi Ilfovul, ajutat de Bucureştiul care se extinde spre el.

    „Cei care sunt din Bucureşti şi Ilfov sigur că trăiesc aproape la fel ca în Occident. Cei care stau la Vaslui sau în altă parte sigur au toate motivele să plece pentru că viaţa lor e total diferită de ceea ce se întâmplă în capitală”, spune Mircea Coşea.

    Tot mai bătrâni

    Pe lângă reducerea populaţiei, studiul de la Stastică arată altă problemă gravă: până în 2060 vom avea în ţară de două ori mai mulţi oameni trecuţi de 65 de ani decât sunt acum.

    “România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată.

    În acelaşi timp, se inversează creşterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populaţiei în vârstă de muncă a României, şi anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE. O presiune suplimentară este exercitată de participarea redusă pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă, unul dintre grupurile de minorităţi etnice cele mai mari, mai tinere şi cu creşterea cea mai dinamică din România, precum şi de emigrarea netă accentuată, care în ultimul deceniu a redus grupul cu vârste cuprinse în prezent între 25 şi 30 de ani cu aproape 20%.

    Aceste tendinţe sunt chiar mai pronunţate în zonele rurale, unde numărul de persoane vârstnice raportat la numărul de persoane în vârstă de muncă poate fi cu până la de 2,5 ori mai mare decât în zonele urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populaţie care contribuie la producţia economică ar putea avea ca rezultat o creştere mai mică a venitului pe locuitor şi ar putea limita perspectivele generale de creştere economică.

    Această tendinţă creează, de asemenea, o provocare în ceea ce priveşte recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate şi asistenţă socială pentru vârstnici, în special în localităţile izolate”, se arată în strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020, un document strategic elaborat şi adoptat de Guvern în luna iulie 2015.

    Predicţii sumbre

    Începând cu anul 1990, în România s-a manifestat o tendinţă de scădere a populaţiei. Astfel, de la circa 23 milioane de locuitori în 1990, am ajuns astăzi la aproximativ 20 de milioane. ONU prognozează că populaţia totală va scădea ajungând până la aproximativ 17 milioane până în 2050, revenind astfel la nivelul anului 1950. Astăzi, spre deosebire de restul lumii, majoritatea populaţiei din România este alcătuită din adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Se preconizează că până în anul 2050, cel mai mare segment al populaţiei va fi alcătuit din persoane vârstnice (cele cu vârsta de peste 60 de ani), se arată într-un audit al Curţii de Conturi, publicat cu un an în urmă.

    Într-un sfert dintre oraşele României, 100 români apţi de muncă “ţin în spate” cel puţin 50 de copii sub 15 ani şi persoane de cel puţin 65 de ani.
    În 75 din cele 320 de oraşe ale României, rate de dependenţă demografică e de peste 50%, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică, transmise pentru Economica. Aceasta înseamnă că minimum 50 de persoane cu vârste sub 15 ani şi de 65 de ani şi peste (copii şi vârstnici) revin unui număr de 100 de persoane apte de muncă, adică în vârstă de 15 – 64 de ani.