Tag: Raiffeisen

  • Serviciile de internet banking şi smart banking ale Raiffeisen nu vor funcţiona sâmbătă noaptea

    Întreruperea apare ca urmare a unor lucrări de întreţinere ale sistemelor informatice ale băncii. Pentru asistenţă, clienţii pot suna la 0 800 802 02 02 sau la +4 021 306 55 55.

  • Decizia fără precedent luată de Raiffeisen. Anunţul a venit pe neaşteptate

    Banca mai are disponibile în prezent oferte de economisire cu scadenţa pe şase luni, 12 luni, 18 luni, 24 de luni şi 36 de luni.

    Instituţia de credit, care în februarie 2015 a decis să elimine depozitele cu scadenţa pe o lună, a diminuat săptămâna aceasta bonificaţiile pentru depozitele la termen cu scadenţe de şase şi 12 luni, care merg acum până la maximum 1%.

    Decizia de eliminare a depozitelor la trei luni, una dintre scadenţele preferate ale clienţilor, poate fi pusă pe seama faptului că banca doreşte să încurajeze economisirea pe termen mai lung.

  • Decizia fără precedent luată de Raiffeisen. Anunţul a venit pe neaşteptate

    Banca mai are disponibile în prezent oferte de economisire cu scadenţa pe şase luni, 12 luni, 18 luni, 24 de luni şi 36 de luni.

    Instituţia de credit, care în februarie 2015 a decis să elimine depozitele cu scadenţa pe o lună, a diminuat săptămâna aceasta bonificaţiile pentru depozitele la termen cu scadenţe de şase şi 12 luni, care merg acum până la maximum 1%.

    Decizia de eliminare a depozitelor la trei luni, una dintre scadenţele preferate ale clienţilor, poate fi pusă pe seama faptului că banca doreşte să încurajeze economisirea pe termen mai lung.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Felix Daniliuc, Raiffeisen Leasing: “În viaţa profesională trebuie să fii oricând pregătit pentru „expect the unexpected“

    Felix Daniliuc, director general al Raiffeisen Leasing IFN

    Cu o experienţă de peste 20 de ani, Felix Danilic conduce Raiffeisen Leasing, companie cu afaceri de circa 100 de milioane de euro anual, al cărei obiectiv pentru acest an este creşterea finanţărilor acordate într-un ritm cel puţin egal cu piaţa, de circa 15-20%. Daniliuc a preluat funcţia actuală în 2010, este preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România şi membru al Fundaţiei Liderilor de Afaceri din România (RBLS). În 2015, Felix Daniliuc ocupa locul 42 în catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România şi poziţia cu numărul 7 în topul celor mai admiraţi finanţişti.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Eram în 2008 şi ajunsesem să construiesc o echipă de 800 de agenţi de vânzări directe. În momentul în care criza economică a devenit o certitudine, am primit sarcina de a redimensiona echipa la un număr de 300 de oameni.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am învăţat din această experienţă că în viaţa profesională trebuie să fii oricând pregătit pentru „expect the unexpected“.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Accept orice greşeli cât timp nu se repetă şi oamenii care greşesc demonstrează că au învăţat ceva din acestea.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Pilot.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Balerin. Nici până la această vârstă nu am învăţat cum se practică baletul… Mă refer aici la viaţa profesională.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    1. RĂBDARE – cariera reprezintă de fapt viaţa profesională şi, ca şi în viaţă, nu putem să ne naştem bătrâni şi înţelepţi. Este necesar (şi firesc) să fie parcurse etapele copilăriei, adolescenţei, maturităţii şi înţelepciunii profesionale. Cu atât mai mult în domeniul bancar, unde contează percepţia clienţilor. Este nevoie de profesionalism, iar pentru a deveni un profesionist este nevoie (şi) de răbdare pentru a înţelege şi a şti ce şi cum!

    2. SIMPLITATE Şi AUTENTICITATE – un astfel de comportament reprezintă o oportunitate fantastică de diferenţiere. Mai ales în domeniul financiar-bancar, unde, în primul rând, vrem să transmitem încredere. Tot ceea ce este complicat sau sofisticat este şi greu de înţeles!

    3. DISCIPLINĂ ŞI RIGUROZITATE – ambele trăsături comportamentale sugerează precizie, exactitate, calitate, execuţie, adică parte din acele elemente care în domeniul bancar ajută la câştigarea încrederii din partea clienţilor. Ar fi greu de imaginat o carieră de succes în banking, de exemplu (domeniu în care se lucrează cu cifre, deci precizie), afişând un comportament de „artist“, explicând clienţilor costul unei finanţări în nuanţe de interpretare personală.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Sunt două – „încredere“ şi „autenticitate“.
    CARTE: Şi aici sunt două – „Pollyanna“ de Elleanor H. Porter şi „Selling the Wheel“ de Jeff Cox.
    PERSONALITATE: Maica Tereza
     

  • Diferenţe între veniturile din chirii declarate de Iohannis şi cele din contracte

    Între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declaraţiile de avere, în perioada 2004-2007, şi sumele care figurează în contractele semnate pentru închirierea proprietăţilor sale imobiliare este o diferenţă de 115.000 de euro, scriu jurnaliştii de la Rise Project.

    Conform declaraţiei de avere depuse de preşedintele Klaus Iohannis la începutul acestui an, acesta şi soţia sa obţin venituri anuale din chirii de 228.132 de lei, această sumă figurând în toate declaraţiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.

    Jurnaliştii de la Rise Project susţin că, în perioada 2004-2007, Klaus Iohannis ar fi declarat venituri din chirii mai mici, iar acest lucru ar rezulta din câteva contracte de chirie semnate între Iohannis şi firme care şi-au deschis puncte de lucru în imobile deţinute de acesta, obţinute de la Registrul Comerţului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcţionează legal în imobilele închiriate de la actualul preşedinte.

    Conform sursei citate, în perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obţinute de Rise Project, diferenţa dintre sumele din contracte şi cele menţionate de Iohannis în declaraţiile de avere este, în total, de 115.000 de euro. Astfel, din contracte ar reieşi că în această perioadă Iohannis ar fi încasat din chirii suma de 150.000 de euro, în timp ce în declaraţiile de avere acesta consemnează venituri totale din chirii de 35.000 de euro.

    Primul dintre contractele de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen, iar potrivit acestuia, soţii Iohannis şi Ioan Baştea, proprietari în cote egale ai unui spaţiu comercial situat în centrul Sibiului (strada Nicolae Bălcescu nr. 29), au luat în chirie, pentru cinci ani, o agenţie a băncii Raiffeisen, contra unui preţ de 20.000 de dolari pe an. În 29 decembrie 2006, contractul a fost reînnoit, printr-un act adiţional, fiind prelungit cu zece ani, iar atunci Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.

    Jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 de lei, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis şi soţiei sale, însă această sumă nu s-a regăsit în declaraţia de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008, fiind consemnată o sumă mult mai mică – 16.278 de lei. De altfel, aceeaşi sumă, de 16.278 de lei, s-a regăsit şi în declaraţiile de avere din anii 2005 şi 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de dolari pe an (28.800 de lei, în 2005 şi 29.800 de lei, în 2006).

    Contactată de Rise Project, Raiffeisen Bank a spus că face întotdeauna plata chiriei în acord cu datele financiare menţionate în contract: “Agenţia din Sibiu îşi desfăşoară activitatea în spaţiul din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din anul 2002 (n.red. – contractul a fost încheiat în noiembrie 2001, dar a intrat în vigoare de la 1 februarie 2002), pe baza unui contract de închiriere care a fost actualizat periodic atât sub aspectul rediscutării preţului, cât şi în privinţa altor clauze. Nu putem comenta informaţiile privind chiria datorată de bancă proprietarului imobilului, fiind parte dintr-un contract comercial, în care confidenţialitatea trebuie păstrată. În toate situaţiile însă, banca face plăţile în suma şi cu frecvenţa prevăzute în contractele în vigoare în acel moment. (…) Apreciem că preţul chiriei pentru acest spaţiu a evoluat în linie cu piaţa”.

    Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că diferenţe între veniturile menţionate în declaraţia de avere a lui Iohannis şi cifrele consemnate în contractele de chirie apar şi în cazul cedării folosinţei unui alt imobil, respectiv un apartament cu şase camere, pe care şeful statului îl deţine împreună cu soţia sa, pe strada Someşului din Sibiu.

    Astfel, în 25 iunie 2003, Klaus şi Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, cu sediul în Timişoara, iar din contractul de închiriere ar reieşi că actualul preşedinte şi soţia sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005) şi 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006), însă în declaraţia de avere Iohannis a menţionat, în aceşti ani, o singură sumă – 19.424 de lei.

    Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că declaraţiile de avere ale lui Klaus Iohannis, atât cele din perioada 2005-2008, cât şi cele ulterioare, conţin şi alte neconcordanţe sau date care, prin extrapolarea unor informaţii cunoscute, pot fi puse sub semnul întrebării.

  • Şi-a început cariera când nu împlinise 20 de ani, iar acum ocupă funcţia de director adjunct în cadrul unităţii Investment Banking

    Îşi aminteşte că era o zi toridă de august, la doar două ore după ce susţinuse lucrarea de licenţă la ASE, când a primit postul de analist junior pieţe de capital. În 2009 a fost promovat analist, iar în 2010 analist senior. Din 2011 conduce departamentul de analiză investiţională şi planificare strategică. În 2014 a fost numit director adjunct în cadrul unităţii Investment Banking.

    Pe lângă activitatea desfăşurată pe piaţa de capital, din poziţia de coordonator al depratamentului de analiză investiţională, este implicat şi în proiecte de consultanţă, restructurare, dezvoltarea activităţii, precum şi fuziuni şi achiziţii.

    Mihai Anghelescu este pasionat de tenis şi a câştigat, la nivel de junior, câteva turnee, în perioada 1995 – 2004. A mai fost finalist al concursului naţional de dezbateri organizat în 2001 de ARDOR – Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică.

    Se ghidează în viaţă după câteva principii, printre care proverbul african care spune că „dacă vrei să ajungi repede aleargă singur, dacă vrei să ajungi departe mergeţi împreună!“, crede că modestia este o virtute şi mai crede în virtuţile unui bun ascultător: „Încearcă să înţelegi ceea ce vrea să spună interlocutorul, nu neapărat ceea ce auzi“. 

  • La 35 de ani administrează active de aproape 6 miliarde de lei

    Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE şi a unui master de Management Financiar şi de Investiţii la ASE. A devenit, în 2006, analist financiar certificat de CFA Institute.

    Răzvan Szilagyi şi-a început cariera profesională în timpul facultăţii, în 1999, când s-a angajat la compania de comunicaţii mobile Connex/Mobifon. Acolo a învăţat ce înseamnă responsabilitatea, punctualitatea, importanţa fiecărui client, spiritul de echipă şi rolul fiecărui membu al acesteia. În 2003 s-a alăturat echipei Raiffeisen ca analist financiar la Managementul Activelor şi Pasivelor (ALM), devenind ulterior managerul departamentului; a fost o perioadă în care a reuşit să înţeleagă dinamica băncii şi imaginea ei de ansamblu. În 2007 a preluat conducerea echipei de Vânzări Pieţe de Capital. „Probabil că a fost dorinţa mea de a vedea mai clar legătura între ceea ce facem şi rezultatele băncii. Cred cu tărie în importanţa echipelor de vânzări, a celor care stau faţă în faţă cu clientul.“

    În ianuarie 2015 a preluat conducerea Raiffeisen Asset Management. „Cred că una dintre misiunile noastre este să ajutăm clienţii pentru a lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte invesiţiile lor financiare, fie că e vorba de a pune bani deoparte pe termen scurt sau de a-şi asigura pensia.“

    Răzvan îi sfătuieşte pe toţi cei care sunt la început de drum în domeniul bancar să fie pregătiţi din punct de vedere teoretic, să vină cu o bază solidă de cunoştinţe pentru a putea înţelege ce au de facut la slujbă şi să creeze uşor conexiuni. „Am avut şansa să aleg o meserie pe care să o fac cu pasiune, care să aducă beneficii oamenilor. Am o familie care îmi dă echilibru şi sens în viaţă. Am lucrat în echipe care mi-au fost a doua familie, în care ne-am susţinut, provocat şi motivat.“ 

  • Ce l-a uimit pe olandezul Steven van Groningen, şeful Raiffeisen Bank, când a venit prima oară în România. „Mi se părea incredibil de greu de imaginat”

     Stevan van Groningen conduce azi una dintre cele mai puternice bănci: Raiffeisen Bank. Olandezul în vârstă de 57 de ani a ajuns însă în ţara noastră în vremea în care încă era sportiv de performanţă. Care au fost primele sale impresii despre România şi cum a obţinut primul job în Bucureşti, aflaţi din materialul următor.

     Are 57 de ani, este olandez, iar de peste un deceniu locuieşte în România. A ajuns prima dată în ţara noastră în perioada în care era canotor profesionist, dar s-a stabilit în Bucureşti mai târziu, după ce a fost numit să conducă una dintre cele mai mari bănci din ţară.

    Este vorba despre Stevan van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank. Căsătorit cu o româncă, de asemenea fostă canotoare, olandezul îşi aminteşte acum cum au fost primele sale vizite în România şi ce anume l-a determinat să plece din ţara natală şi să lucreze aici.

    Care este cel mai şocant lucru pentru un olandez ajuns în România: „Asta mi se părea incredibil de greu de imaginat”

  • Raiffeisen Bank limitează depunerile de numerar consecutive pentru achitarea ratelor, pentru a preveni “protestul” celor cu credite în franci care efectuau depuneri de 1 leu

    După incidentul de miercuri, de la sucurssala Raiffeisen Unirii din Capitală, unde a fost nevoie inclusiv de chemarea Poliţiei pentru a calma spiritele, Raiffeisen a decis să ia câteva măsuri:

    “Raiffeisen Bank a luat nota de intentia unor clienti cu credite in CHF, declarata pe retelele de socializare, de a bloca activitatea unor agentii bancare prin depuneri succesive de sume de valori mici (un leu). Pentru a putea deservi toti clientii nostri am organizat in fiecare agentie cate un ghiseu special dedicat acestor operatiuni, astfel incat toti ceilalti clienti sa poata sa efectueze tranzactiile pentru care vin in agentii.

    In cursul dupa –amiezii de 11 februarie, un grup de 10 clienti a dorit sa faca depuneri succesive de 1 leu sau mai putin intr-una dintre agentiile bancii din Bucuresti in scopul achitarii unor rate.

    Mai multe despre cum se luptă Raiffeisen Bank cu propriii clienţi pe zf.ro

  • Raiffeisen Bank reduce dobânda pentru clienţii cu credite în franci elveţieni

    Noua dobânda intră în vigoare de vineri, 23 ianuarie. Operaţiunea de resetare a dobânzilor trebuia făcută abia la sfârşitul lunii iunie 2015, conform termenelor contractuale.

    Am hotărât să scădem dobânda la aceste credite acum, deşi termenul de resetare era la 30 iunie 2015, pentru ca nivelul ratelor lunare să nu fie atât de afectat de majorarea cursului CHF (franc elveţian). Este încă o modalitate a noastră de a susţine clienţii în această perioadă dificilă. Cea mai eficientă modalitate de a sprijini clienţii care au dificultăţi de plată a ratelor rămâne însă restructurarea creditului, pe care o oferim de la caz la caz, încă din 2009″, a declarat, într-un comunicat Vladimir Kalinov, vicepreşedinte retail banking, Raiffeisen Bank.

    Raiffeisen Bank are un portofoliu relativ restrâns de clienţi cu expunere în franci elveţieni, respectiv 8.800 de clienţi, iar toate creditele oferite sunt garantate cu proprietăţi imobiliare. Începând cu anul 2009, banca oferă soluţii de restructurare pentru clienţii cu credite în franci elveţieni sau euro. Din 2012, Raiffeisen Bank oferă şi soluţii individualizate pentru clienţii cu dificultăţi financiare care doresc conversia creditelor din franci elveţieni sau euro în lei.

    “Pentru clienţii cu dificultăţi financiare care au credite credite în valută şi care doresc să convertească creditul în lei, banca oferă dobânzi fixe pe perioada restructurării, cu reducerea semnificativă a ratei lunare (între 20 şi 40%) şi cu reduceri graduale a datoriei (5% la fiecare doi ani pe perioada de maximum şase ani ai restructurării, cu condiţia ca plata ratelor reduse să fie la zi)”, se menţionează în comunicat.

    Potrivit băncii, în prezent numărul de credite care beneficiază în continuare de restructurare este de până la 10% din numărul de credite în franci elveţieni (sub 1.000 de credite), iar o mare parte din creditele care au beneficiat începând cu 2009 de restructurări sunt la zi cu plata ratelor.

    Raiffeisen Bank deserveşte aproximativ 2 milioane de clienţi persoane fizice, 100.000 IMM-uri şi 7.700 de companii.

    Luni, Volksbank Romania a anunţat că menţine pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, pentru a ajuta clienţii care au credite în moneda elveţiană.

    Anterior, OTP Bank România, o altă instituţie de credit care are acordate împrumuturi în franci elveţieni, a anunţat că va aplica reduceri ale marjei de dobândă cu până la 1,5 puncte procentuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, pentru a reduce impactul cursului asupra ratelor.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.