BusinessMagazin

Tag: rachete

  • Bloomberg: De ce a eşuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

    În martie, preşedintele Rusiei a anunţat dezvoltarea unei noi serii de superarme, inclusiv a unei rachete de croazieră hipersonice cu propulsie nucleară, cu o rază de acţiune practic nelimitată, a unor rachete care ar putea evita orice sistem antibalistic, a unei torpile atomice şi a unui sistem laser.

    “Occidentul a fost sceptic, iar această atitudine s-a dovedit, în mod tragic, a fi corectă pe 8 august, atunci când un test preliminar al unei rachete de croazieră a eşuat, omorând şapte oameni şi împrăştiind substanţe radioactive în zona Mării Albe”, notează editorialistul Tobin Harshaw, într-un articol publicat în agenţia Bloomberg.

    “Racheta de croazieră cu propulsie nucleară probabil este un vis, iar proiectul se află într-un impas periculos. Birocraţia rusă din domeniul apărării încă se axează pe idei sovietice din anii 1980 despre modul în care ar fi contracarat unele dintre promisiunile şi mai fanteziste ale Iniţiativei pentru Apărare Strategică a preşedintelui Ronald Reagan. Eu suspectez că unele dintre aceste proiecte sunt concepute după planurile de atunci. În mod evident, dat fiind că Vladimir Putin a anunţat personal aceste planuri cu mare pompă în martie, există raţiuni politice ale Administraţiei ruse la cel mai înalt nivel, dar nu sunt sigur că membrii conducerii politice au fost informaţi corect despre riscurile unora dintre aceste sisteme, precum este cazul rachetei de croazieră Burevestnik. Statele Unite şi-au învăţat propria lecţie la începutul Războiului Rece, cu proiectul rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Pluto, care nu a mai zburat niciodată”, explică Ankit Panda, expert la Federaţia Oamenilor de Ştiinţă din SUA, editor al publicaţiei Diplomat şi analist al Institutului Diplomat Risk Intelligence.

    “Cuvântul «hipersonic» descrie doar viteza. Dacă un obiect se deplasează cu viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, atunci este vorba de viteze hipersonice. În privinţa armamentului strategic, proiectilele hipersonice au existat de când Uniunea Sovietică a instalat sistemele de rachete balistice intercontinentale, la sfârşitul anilor 1950. După reintrarea în atmosferă, rachetele intercontinentale accelerează până la viteze hipersonice. (…) Însă acum se vorbeşte de rachete de croazieră hipersonice şi de vehicule aeriene hipersonice. Noul sistem Avangard al Putin este un exemplu în acest sens (…) Noile arme ruse, atât timp cât rămân nucleare, nu reprezintă o mare preocupare de ordin strategic, dat fiind că sistemele antibalistice americane sunt mediocre (…)”, subliniază expertul.

    Referindu-se la retragerea SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), Ankit Panda a precizat: “Este adevărat că sută la sută din încălcările Tratatului INF au fost comise de Rusia, dar aş spune că 80 la sută din impulsul care a condus la decizia americană de retragere din acord se referă la China. Arsenalul balistic al Chinei este format în mare parte din rachete pe care SUA şi Rusia le interziseseră în ultimii 32 de ani, rachete balistice şi de croazieră cu raze cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri”.

  • Agenţia nucleară rusă confirmă că explozia din baza militară din nordul Rusiei a avut loc în urma testării unei rachete

    “Testele cu rachetă au fost organizate pe o platformă maritimă. Explozia a avut loc după finalizarea testelor. Mai mulţi membri ai echipajului au fost aruncaţi la mare şi avem speranţa de a-i găsi în viaţă. Căutarea a continuat până la găsirea supravieţuitorilor. Moartea a cinci angajaţi de la Rosatom care se ocupau cu activităţi legate de o sursă de energie bazată pe izotopi radioactivi a fost anunţată abia după aceea“, a informatdepartamentul.

    “A fost vorba despre un concurs de factori, care are loc adesea la testarea noilor tehnologii”, a spus un purtător de cuvânt al Rosatom.

    Accidentul a avut loc într-o zonă de testare militară în apropiere de Severodvinsk, în regiunea Arkhangelsk, pe 8 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • The New York Times: NATO examinează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România şi Polonia pentru a contracara noile rachete dezvoltate de Rusia

    Discuţiile despre noile măsuri privind apărarea antirachetă sunt într-o fază incipientă, au avertizat mai mulţi oficiali europeni, citaţi de cotidianul The New York Times.

    Orice modificare a misiunii declarate a actualelor sisteme de apărare antirachetă ale NATO – care oficial vizează ameninţările venite din afara regiunii, cum ar fi dinspre Iran – probabil va diviza ţările membre ale alianţei transatlantice şi va înfuria Rusia, care în repetate rânduri a afirmat că sistemele NATO de apărare antirachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare la adresa arsenalului său nuclear şi o sursă de instabilitate în Europa.

    Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, a negat că ar fi în curs de desfăşurare studii privind fezabilitatea modernizării sistemelor de apărare antibalistică. Ea a afirmat că alianţa transatlantică a indicat clar, în mod repetat, că actualul sistem de apărare antirachetă “nu este conceput şi nici îndreptat împotriva Rusiei”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cea mai puternică rachetă din lume, a companiei SpaceX, a fost lansată marţi în a treia cursă

    Racheta are ca misiune să plaseze pe diferite orbite 24 de sateliţi, inclusiv de la NASA, de la The National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), The Planetary Society şi de la mai multe universităţi. De asemenea, racheta are la bord un ceas atomic, un prototip de vehicul cu pânze solare, LightSail2, imaginat de astrofizicianul american Carl Sagan în anii 1970, precum şi cenuşa a 152 de persoane decedate, printre care cea a unui astronaut.

    La câteva minute de la lansare, cele două propulsoare laterale ale rachetei s-au separat de corpul principal şi au aterizat sincronizat la Centrul spaţial Cape Canaveral din Florida. Propulsorul din mijloc al rachetei a ratat însă plasarea pe o platformă a SpaceX situată în largul coastelor Floridei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorul ameninţării „cu rachete”, care a dus la blocarea centrului Capitalei, a fost depistat. Au loc percheziţii

    Potrivit IGPR, poliţiştii şi procurorii DIICOT l-au depistat pe bărbatul bănuit că, în data de 1 martie, a transmis înregistrări audio la două locaţii din Bucureşti, cu mesajul că, asupra acestora, va fi executat un atac cu rachetă, iar persoanele prezente în acele spaţii au la dispoziţie 21 de minute pentru a evacua zona.
     
    Este vorba despre un bărbat de 47 de ani, din judeţul Alba.
     
    La această oră, poliţiştii şi procurorii fac o percheziţie la domiciliul acestuia.
     
    Practic, în data de 1 martie a.c., la interval de 4 minute, Poliţia Capitalei a fost sesizată prin 112 cu privire la faptul că, la două locaţii din Bucureşti, a fost primit câte un apel telefonic, context în care s-a transmis, prin intermediul unei înregistrări audio, faptul că va fi executat un atac cu rachetă asupra sediilor respective, iar persoanele prezente în acele spaţii au la dispoziţie 21 de minute pentru a evacua zona.
     

  • NASA ia în considerare renunţarea la racheta Boeing, pentru viitoarea misiune pe Lună

    NASA ar putea anunţa, în decursul acestei săptămâni, dacă va decide să renunţe la planul de utilizare a unei noi rachete din seria Space Launch System şi să folosească vehicule comerciale de lansare. Agenţia spaţială a contractat Boeing în anul 2012, pentru o colaborare în cadrul căreia compania ar construi componentele principale ale SLS.



    Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a făcut un anunţ uimitor în timpul audierii Senatului, din 13 martie, conform căruia agenţia spaţială va analiza opţiunile achiziţionării unor rachete realizate de SpaceX şi United Launch Alliance. Această consideraţie a fost necesară, a spus el, deoarece SLS se confruntă cu noi amânări care ameninţă planurile de lansare a navei spaţiale Orion, în zborul de testare în jurul Lunii, programat pentru jumătatea anului 2020.



    A fost pentru prima dată când un oficial a sugerat, în mod public, că rachetele deja existente ar putea îndeplini acest gen de scopuri. Presa a încurajat criticii care susţin că NASA nu are nevoie să cheltuiască miliarde pentru SLS, pentru a-şi atinge multe dintre obiectivele sale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţ NASA. Ce se va întâmpla cu racheta în care Boeing a investit 12 miliarde de dolari pentru a duce oameni pe Marte până în 2030

    Finalizarea lansatorului Space Launch System (SLS) – cum este cunoscută viitoarea rachetă a NASA -, a cărui dezvoltare a fost estimată iniţial la 7 miliarde de dolari, a fost deja întârziată cu mai mulţi ani.
     
    SLS, care va fi capabil să lanseze vehicule spaţiale cu echipaj uman spre Marte până în 2030, are, de asemenea, o capacitate de transport de 130 de tone.
     
    „Responsabilii programului SLS se chinuie să respecte termenele limită”, dar racheta nu va fi gata pentru prima misiune fără echipaj uman pe Lună, numită EM-1, programată pentru iunie 2020, a declarat administratorul NASA, Jim Bridenstine, într-un eveniment al Comitetului pentru comerţ, ştiinţă şi transport din Senatul american. Acesta a mai precizat că programul este în întârziere cu trei ani.
     

  • Cât de periculoasă este noua armă a lui Putin. Rusia a testat o racheta care este indestructibilă şi poate zbura pe termen nedeterminat

    Teoretic, Burevestnik ar putea zbura un timp de zece ori mai lung decât orice altă rachetă de croazieră, pentru că are o sursă de energie nucleară, care poate circula până ar fi programată de la distanţă să se apropie de o ţintă şi să o lovească, scrie Daily Mail.

    Oamenii de ştiinţă ruşi sustin că au dezvoltat o centrală nucleară suficient de mică pentru a se potrivi in interiorul rachetei şi pentru a propulsa un motor turbojet. Astfel, racheta ar fi proiectată să reziste în aer mai multe zile, acest lucru fiind posibil prin folosirea căldurii din reacţia nucleară din interiorul micului reactor pentru a încălzi aerul din interiorul motorului cu reacţie, înlocuind nevoia de combustibil.

    Cu toate acestea, analiştii din Occident au afirmat că, până la începutul acestui an, din 13 zboruri de testare, doar două au fost parţial reuşite, portretizând sistemul de rachete ca fiind încurcat. Moscova a negat eşecurile testelor de rachete anterioare.

    Un raport al CNBC din august, citat de serviciile americane, a susţinut că Rusia a încercat să recupereze o rachetă de testare Burevestnik, alimentată cu energie nucleară, care s-a prăbuşit în Marea Barents, la nord de Norvegia şi Rusia.

     

  • Rusia a testat cu succes o rachetă intercontinentală

    “Miercuri la 11.31 ora Moscovei (10.31, ora României), o rachetă intercontinentală Iars, amplasată pe platformă mobilă şi dotată cu mai multe ogive, a fost lansată, în cadrul unui test, din poligonul Pleseţk (situat la circa 1.000 de kilometri nord de Moscova). Ogivele au ajuns în zona stabilită, în poligonul Kura, situat în Peninsula Kamceatka, în Extremul Orient rus. Sarcinile au fost îndeplinite cu succes”, a transmis Ministerul rus al Apărării, citat de agenţia de presă Tass.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin: Rusia trebuie să reacţioneze la sistemele antibalistice construite în ţări vecine

    Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri, în staţiunea Soci, cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto. În cursul conferinţei de presă, Vladimir Putin a fost întrebat ce părere are despre extinderea infrastructurii militare a Alianţei Nord-Atlantice în apropierea frontierelor Rusiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro