BusinessMagazin

Tag: R. Moldova

  • Sute de persoane au participat la un protest antiguvernamental la Tiraspol

    La proteste au participat aproximativ 300 de persoane din mai multe localităţi şi raioane din regiunea transnistreană.

    Potrivit postului de radio Europa Liberă, politicile de austeritate ale administraţiei lui Evgheni Şevciuk au început să scoată populaţia în stradă. Astfel, sâmbătă, protestatarii s-au adunat la terasa de vară a Parcului Victoriei din Tiraspol, iar oratorii i-au îndemnat pe transnistreni să nu se teamă să le ceară socoteală autorităţilor pentru situaţia în care se află.

    Liderul Mişcării Unitatea Populară, Anatolii Dirun, i-a îndemnat pe participanţi să întrebe autorităţile ce au făcut şi de ce au adoptat anumite decizii. “Costul întreţinerii unui hectar de pământ a crescut, în medie, de 2,5-3 ori. Aş vrea să văd cum s-ar descurca aceşti specialişti în astfel de condiţii. Atunci când ministrul ne spune aveţi o productivitate mică la hectar, l-as ruga pe acest ministru să se urce pe tractor şi să lucreze ca mecanizator”, a afirmat el.

  • Transnistria solicită asistenţă financiară din partea Rusiei şi Ucrainei

    Tiraspolul a trimis o solicitare grupului 5+2 pentru luarea unor “măsuri urgente care să permită deblocarea activităţii economice străine din Transnistria”.

    La negocierile în formatul 5+2 participă Republica Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia şi Ucraina, iar SUA şi UE au statut de observatori.

    Administraţia separatistă de la Tiraspol a creat o comisie spercială pentru evaluarea fondurilor pe care le-ar putea accesa, în contextul crizei economice severe cu care se confruntă.

    Comisia, condusă de prim-vicepremierul Maia Parnas, include membri ai Guvernului şi ai Parlamentului de la Tiraspol, precum şi reprezentanţi ai sindicatelor şi ai societăţii civile.

  • Donald Tusk: UE va susţine reformele în Republica Moldova, un partener important al Uniunii Europene

    “Sunt foarte fericit să îl primesc pe premierul Gaburici aici, la Bruxelles, în prima sa vizită oficială în străinătate. Republica Moldova este un partener-cheie al Uniunii Europene şi intenţionăm să continuăm cooperarea în săptămânile, lunile şi anii care vin”, a declarat Donald Tusk, conform unui comunicat oficial.

    “Acordul de Asociere semnat anul trecut conferă un nou nivel de profunzime în relaţia bilaterală. Republica Moldova se transformă într-un modern stat european. Aplicarea Acordului, inclusiv a reformelor mult aşteptate, va accelera acest proces”, a adăugat Tusk.

    “Pe parcurs, beneficiile totale ale Acordului de Asociere vor fi simţite de poporul moldovean. Am discutat cu premierul Gaburici despre necesitatea intensificării acţiunilor de combatere a corupţiei, de reformare a sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a condiţiilor pentru investiţii. Am fost de acord că există lacune esenţiale în sectorul financiar care trebuie abordate urgent”, a subliniat Tusk.

    “Uniunea Europeană va continua să fie alături de Republica Moldova pe parcursul acestui proces, prin oferirea de susţinere financiară şi tehnică”, a insistat Tusk.

  • Rusia ridică parţial embargoul impus importurilor de mere din Republica Moldova

    Măsura a fost anunţată de către autorităţile ruse cu titlu de “experiment”, în urma unor consultări bilaterale între Serviciul rus pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară şi Agenţia Naţională moldoveană pentru Siguranţa Alimentelor.

    Potrivit Unimedia, de anularea parţială a embargoului beneficiază zece firme din Republica Moldova.

    Cele zece companii sunt ”Prima-Nicatim”, ”SCUTARU VICTOR”, SRL ”UNGUREANCA”, ”Plaiul Birladean”, ”GRIMAFRUCT”, SRL ”Bona-Fruct”, SRL ”Bucuria-Saturn”, ”Agrodenidan”, ”Agrostar”, ”UNIT-OLIMP” SRL, precizează site-ul.

    Rusia ameninţă însă că, în cazul în care normele sanitare şi criteriile Rosselhoznadzor vor fi încălcate, importurile vor fi întrerupte.

    Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului alimentelor, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis începând din vara lui 2014 importuri din Ucraina, Republica Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Rusiei, acuzată de implicare în conflictul din Ucraina.

    Moscova este adesea acuzată că utilizează “arma comercială”, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Ea a utilizat această armă împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.

    Începând din 18 iulie, Rusia a interzis importurile de fructe din Republica Moldova, afirmând că a descoperit prezenţa unei “insecte periculoase şi dăunătoare”.

    Din 28 iulie, Rusia a decis să limiteze importurile de produse lactate, de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, în contextul în care la începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din această ţară, evocând o infestare cu dăunători. Autorităţile ruse au reproşat produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    De asemenea, de la 1 august Rusia a decis să interzică importurile de fructe şi legume din Polonia.

    Reprezentanţii autorităţilor europene au calificat aceste măsuri drept “represalii politice”.

    Potrivit Serviciului federal vamal rus, în 2013 importurile de legume din statele europene s-au ridicat la 935 de milioane de dolari, iar cele de fructe la 1,52 de miliarde de dolari.

  • Rusia ridică parţial embargoul impus importurilor de mere din Republica Moldova

    Măsura a fost anunţată de către autorităţile ruse cu titlu de “experiment”, în urma unor consultări bilaterale între Serviciul rus pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară şi Agenţia Naţională moldoveană pentru Siguranţa Alimentelor.

    Potrivit Unimedia, de anularea parţială a embargoului beneficiază zece firme din Republica Moldova.

    Cele zece companii sunt ”Prima-Nicatim”, ”SCUTARU VICTOR”, SRL ”UNGUREANCA”, ”Plaiul Birladean”, ”GRIMAFRUCT”, SRL ”Bona-Fruct”, SRL ”Bucuria-Saturn”, ”Agrodenidan”, ”Agrostar”, ”UNIT-OLIMP” SRL, precizează site-ul.

    Rusia ameninţă însă că, în cazul în care normele sanitare şi criteriile Rosselhoznadzor vor fi încălcate, importurile vor fi întrerupte.

    Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului alimentelor, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis începând din vara lui 2014 importuri din Ucraina, Republica Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Rusiei, acuzată de implicare în conflictul din Ucraina.

    Moscova este adesea acuzată că utilizează “arma comercială”, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Ea a utilizat această armă împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.

    Începând din 18 iulie, Rusia a interzis importurile de fructe din Republica Moldova, afirmând că a descoperit prezenţa unei “insecte periculoase şi dăunătoare”.

    Din 28 iulie, Rusia a decis să limiteze importurile de produse lactate, de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, în contextul în care la începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din această ţară, evocând o infestare cu dăunători. Autorităţile ruse au reproşat produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    De asemenea, de la 1 august Rusia a decis să interzică importurile de fructe şi legume din Polonia.

    Reprezentanţii autorităţilor europene au calificat aceste măsuri drept “represalii politice”.

    Potrivit Serviciului federal vamal rus, în 2013 importurile de legume din statele europene s-au ridicat la 935 de milioane de dolari, iar cele de fructe la 1,52 de miliarde de dolari.

  • CONFERINŢA ZF: Electrica SA vrea să intre pe piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova

    “Republica Moldova este o zonă atractivă pentru toate companiile româneşti, sigur, condiţionat şi de traseul ei politic şi economic care sperăm să fie pro-european”, a afirmat Roşca la ZF Power Summit.

    El a adăugat că Electrica SA ia în calcul participarea la privatizarea a trei companii de distribuţie a energiei din Republica Moldova.

    Piaţa de distribuţie a energiei din Republica Moldova este atractivă pentru Electrica SA pentru că oferă o rată de rentabilitate mai mare ca în România.

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a redus în luna noiembrie rata reglementată a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate de la 8,52% la 7,45%, decizie atacată în instanţă de către Electrica SA şi filialele companiei.

    “ANRE a modificat rata de rentabilitate la patru luni de la listare (listarea Electrica SA la bursă, n.r.). Asta a creat o nemulţumire şi suspiciune extrem de mare a investitorilor, dar şi un semnal de alarmă cum că planul nostru de a investi în propriile reţele nu este acceptat de reglementator, dar eu ştiu că asta nu este adevărat. (…) Semnele nu sunt prea bune, dar sperăm că aceste derapaje se vor opri”, a continuat el.

    Potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, care reuneşte unele dintre cele mai mari companii energetice active în România, scăderea ratei reglementate a rentabilităţii pentru distribuitorii de electricitate va afecta semnificativ strategiile de investiţii ale companiilor vizate de această măsură.

    Roşca a arătat că Electrica SA poate să se dezvole prin investirea banilor din listarea pe piaţa de capital în reţelele proprii, dar are bani şi din activitata proprie.

    “Asta ne conferă avantajul şi potenţialul de a ne uita spre posibile achiziţii în piaţa locală şi în cea regională. Am spus asta şi la privatizare, asta spunem şi acum. Eram foarte interesaţi de Enel, în acest an şi în 2016 avem oportunităţi pe plan local. Noi suntem interesaţi numai de distribuţie şi de zona de lider pe furnizare. Interesul nostru nu este pe zona de producţie”, a continuat Roşca.

    Grupul italian de utilităţi Enel, care deţine trei companii de distribuţie a energiei în România, a anunţat anul trecut că va vinde aceste operaţiuni. În ianuarie însă, Enel a revenit asupra deciziei, precizând că a suspendat temporar vânzarea activelor de pe piaţa românească.

    Electrica SA este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

  • ANALIZĂ: Sistemul politic disfuncţional din Republica Moldova ar putea fi un cadou pentru Moscova

    La peste două luni de la alegerile legislative din Republica Moldova, în urma cărora partidele proeuropene au obţinut o victorie strânsă, ţara are un nou Guvern minoritar care, deşi pare angajat în respectarea politicilor proeuropene depinde de susţinerea Partidului Comuniştilor şi poate cădea oricând, ceea ce ar duce la alegeri parlamentare anticipate şi la o erodare a entuziasmului populaţiei pentru democraţie. Iar acest lucru ar reprezenta o veste bună pentru Moscova, care a încercat în mod activ să abată Chişinăul de la agenda sa de integrare europeană pentru a-l atrage către Uniunea Economică Eurasiatică.

    “Ceea ce am văzut în ultimii ani este un proces similar cu ce s-a întâmplat în Rusia în timpul (preşedintelui Boris Elţîn”, a declarat Vladimir Socor de la Fundaţia Jamestown. “Faptul că acest sistem a fost prezentat publicului ca democraţie a discreditat însuşi conceptul de democraţie în ochii multor alegători ruşi”, a afirmat el.

    Jurnalista Natalia Morari a adoptat o viziune similară într-un material postat recent pe blogul ei. “Ţara noastră se dezintegrează”, a scris ea la 17 februarie. “Din ce în ce mai multe persoane realizează acest lucru şi se fac puţine tentative de a împiedica acest lucru”, a adăugat ea.

    La 18 februarie, Chiril Gaburici, un om de afaceri în vârstă de 38 de ani fără experienţă politică, a fost învestit la conducerea unui Guvern minoritar. Deputaţii Partidului Liberal-Democrat şi cei ai Partidului Democrat au avut nevoe de sprijinul colegilor lor comunişti pentru a obţine învestirea Guvernului în Parlament.

    Eşecul partidelor liberale din Republica Moldova – care au controlat guvernarea din 2009 – de a forma un front unit în sprijinul agendei lor europene continuă să reprezinte o deschidere pentru partidele proruse.

    Analistul Socor consideră că, în actuala situaţie, R.Moldova se confruntă cu “două pericole mari”. Primul, “o revenire şi mai dramatică a Partidului Socialist în alegerile locale, care ar putea avea loc în iulie, deşi există o propunere ca ele să fie amânate până în septembrie”, a declarat el. “Mă tem, de asemenea, de o revenire la alegerile locale a (partidului Patria, condus de omul de afaceri) Renato Usatîi. Această parte este un proiect străin, un proiect rusesc împotriva intereselor naţionale şi a securităţii R.Moldova”, adaugă el.

    “Cel de-al doilea mare pericol: alegerile parlamentare anticipate”, adaugă Socor.

    Analistul politic de la Berlin Anneli Ute Gabanyi susţine că după două luni de negocieri acerbe pentru formarea unui nou Guvern, “imaginea politicienilor din R.Moldova este destul de deplorabilă”.

    Chiar dacă Guvernul minoritar este capabil să supravieţuiască în acest an şi să treacă prin alegerile locale, Parlamentul va trebui să aleagă un nou preşedinte în 2016, ceea ce necesită 61 de voturi din totalul de 101, iar Legislativul profund divizat al ţării reprezintă o problemă perenă. Eşecul alegerii preşedintelui ar conduce la alegeri parlamentare anticipate.

    Socor susţine că problemele R.Moldova nu sunt numai electoratul divizat, ci şi “un sistem instituţional eşuat”. Ţara a organizat patru alegeri parlamentare – inclusiv două anticipate – din aprilie 2009. “Sistemul în sine nu funcţionează”, afirmă el. “Iar încercarea de a descrie acest sistem ca fiind democratic şi proeuropean discreditează termenii de «democratic» şi «european» în ochii multor moldoveni”, explică el.

  • Ambasadorul UE la Chişinău nu a putut intra pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria

    Agenţi ai poliţiei de frontieră transnistrene au interzis trecerea ambasadorului Uniunii Europene, Pirkka Tapiola, spre localitatea Molovata Nouă.

    Pirkka Tapiola urma să participe la inaugurarea Oficiului Medicilor de Familie din Molovata Nouă, un centru modernizat cu fonduri europene.

    Eduard Bumbac, membru al Comisiei Unificate de Control, a denunţat incidentul, acuzând regimul separatist de la Tiraspol că se autoizolează şi încalcă acordurile în vigoare.

  • Chiril Gaburici s-ar putea prezenta miercuri în faţa Parlamentului pentru votul de învestitură

    Marţi are loc şedinţa Biroului permanent al Parlamentului şi, cel mai probabil, şedinţa plenului de învestire a Guvernului va avea loc miercuri. “În cadrul şedinţei vom decide definitiv când se va produce şedinţa de învestire, fie că mâine, fie că poimâine. Mai degrabă mâine (miercuri)”, a declarat Marian Lupu.

    Premierul moldovean desemnat, Chiril Gaburici, a declarat marţi că în cursul serii va fi pregătit să se prezinte în faţa Parlamentului pentru votul de învestitură, după discuţiile avute cu partidele parlamentare, relatează IPN.

    Chiril Gaburici a declarat marţi că urmează să aibă încă o discuţie cu toţi candidaţii la funcţiile de miniştri pentru a definitiva lista şi programul de guvernare. “Am avut discuţii şi cu un număr mare de ambasadori, am expus priorităţile pentru perioada următoare, una fiind direcţia proeuropeană şi respectarea tuturor înţelegerilor cu UE”, a declarat Gaburici.

    Premierul desemnat a avut luni întrevederi cu liberalii şi comuniştii. Dacă liberalii au rămas fermi pe poziţie, solicitând intrarea la guvernare pentru acordarea votului de învestitură, liderul comunist Vladimir Voronin s-a declarat deschis noii propuneri.

    Chiril Gaburici a fost desemnat candidat la funcţia de prim-ministru la propunerea PLDM, prin decret prezidenţial, sâmbătă, 14 februarie.

  • Guvernul lui Iurie Leancă nu primeşte votul de încredere al Parlamentului

    Pentru învestirea Guvernului au votat doar 42 de deputaţi, în timp ce numărul minim necesar era de 51.

    Joi, deputaţii PD şi PLDM au prezentat lista nominală a noului Executiv, printre care se numără francezul Stephane Cristophe Bride, nominalizat la Ministerul Economiei, şi paralimpicul Serghei Afanasenco pentru Ministerul Tineretului şi Sportului.

    După acest eşec, urmează o a doua tentativă. În cazul în care şi aceasta eşuează, şeful statului dizolvă Parlamentul şi convoacă alegeri anticipate.

    Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat după vot că partidul său a decis să nu susţină Guvernul întrucât a primit lista nominală şi programul de guvernare mult prea târziu. De asemenea, liderul PCRM a declarat că nu are încredere în unele persoane prezente în Cabinet.

    Vladimir Voronin a precizat, de asemenea, că nu are condiţii pentru a vota următorul Guvern, precizând doar că îşi doreşte o coaliţie a celor 101 deputaţi.