Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, şi-a văzut averea scăzând cu 5,3 miliarde de dolari, ajungând la 113,2 miliarde de dolari, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg, după ce acţiunile companiei Amazon au scăzut cu 4,7%.
Averea „Oracolului din Omaha”, Warren Buffett a scăzut cu 3,5 miliarde de dolari, în timp ce averea executivului Facebook, Mark Zuckerberg a scăzut cu 3,4 miliarde de dolari.
Un alt indice important, S&P 500, a avut o scădere 100,6 puncte, coborând cu 3,75%, în timp ce valoarea indicelui Nasdaq a pierdut 274,8 puncte, înregistrând o scădere de 3,9%.
Dow Jones a avut luni o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008, situaţii asemănătoare înregistrându-se şi la bursele S&P 500 şi Nasdaq.
Valoarea indicelui S&P 500 a înregistrat luni o scădere de 3,8%, iar Nasdaq a piedut 3,7% din valoare.
Indicele BET, al celor mai lichide 13 acţiuni de la Bucureşti, a urcat pe parcursul zilei chiar şi la 8.190 de puncte, faţă de închiderea de marţi de 8.007 puncte. Astfel investitorii care au expunere pe acţiunile din indicele BET aveau miercuri la prânz un câştig mediu de 2,3%, aproape de trei ori faţă de dobânda medie plătite de bancheri la un depozit în lei.
Indicele BET a închis ulterior la plus 0,09% faţă de şedinţa precedentă, faţă de o închidere a indicelui Dow Jones de plus 2,3%.
Serviciul se adresează clienţilor BRD Finance, care vor putea alege de acum o modalitate mai rapidă de a-şi plăti ratele, prin intermediul celor peste 11.700 puncte de plată PayPoint din întreaga ţară.
Clienţilor care vor alege această modalitate de plată nu li se va opri niciun comision suplimentar, iar accesul la sistemul PayPoint nu va fi condiţionat de cumpărături în magazinele în care se află punctele de plată.
Iar analiştii se vor întrece fie în a anunţa catastrofe, fie în a se dovedi prudenţi, adică fals înţelepţi.
Să începem cu începutul, adică cu Wall Street. Bursa americană a traversat o perioadă de creştere majoră, stabilind record după record: noiembrie 2016 – depăşeşte pentru prima dată 19.000 e puncte, ianuarie 2017 peste 20.000 de puncte, august 2017 – peste 22.000 de puncte, 4 ianuarie 2018 – peste 25.000 de puncte, 16 ianuarie 2018 – peste 26.000 de puncte.
Indiferent cât de încurajatoare ar fi fost rezultatele politicilor economice ale preşedintelui Trump, o creştere de 40 de procente înseamnă o decolare, nu o evoluţie, înseamnă o încălzire pe undeva nejustificată. Să adăugam euforia care s-a meţinut în zona tehnologiei de o bună bucată de vreme – vezi nenumăraţii inorogi, companii cu o valoare de piaţă de peste un miliard de dolari, cu creşteri accentuate ale cotaţiilor bursiere, deşi rezultatele economice ale celor mai multe ar fi îndemnat mai degrabă la prudenţă.
O paranteză: chiar în timp ce scrian acest text, o analiză pe care o primesc pe mail anunţă că “nu există variante ieftine de a te proteja, odată ce bestia volatilităţii a fost pusă în libertate”. Ce spuneam mai sus?
Sunt deja voci chiar pe piaţa americană care pun căderea de acum pe seama acţiunilor delibrate ale Rezervei Federale, mai fericită să vadă o piaţă bursieră ceva mai calmă.
Săptămâna trecută spre final raportul privind creştererile de salarii din Statele Unite a antrenat o majorare a dobânzilor, inclusiv din partea Fed, pentru obligaţiunile americane. Acestea au devenit investiţii mai atrăgătoare pentru jucători, de unde pierderea interesului pentru acţiuni, de unde vânzările, de unde scăderile bursiere. Probabil că Rezerva Federală îşi va clarifica poziţia la reuniunea ce va avea loc în a doua jumătate a acestei săptămâni, urmată de o nouă majorare a dobânzii de referinţă.
Pieţele bursiere suferă de o sensibilitate aparte, iar viteza panicii este viteza cu care circulă informaţia: cine este fericit, în fond, să vadă că pierde bani, chiar dacă a mizat necumpătat? Nimeni. Cine vrea să se pună la adăpost cănd aude veşti rele? Toată lumea.
Cel mai probabil nu aceasta este CRIZA, este doar duşul rece de care lumea avea nevoie, un soi de corecţie a euforiei. Să privim cu atenţie, totuşi, preţurile de la bursele de mărfuri şi indicatorii economici de bază.
Wozniacki a făcut o alegere extrem de surprinzătoare şi nu s-a înscris la turneul Premier de la Dubai (Emiratele Arabe Unite), care se va desfăşura între 19 şi 25 februarie! Sportiva nordică va pierde 305 puncte săptămâna respectivă, rămânând descoperită în faţa Simonei, care nu trebuie să apere niciun punct în acea perioadă. Halep, aflată momentan la 349 de puncte în spatele liderului, nu şi-a anunţat nici ea participarea la Dubai, însă până atunci mai este de disputat turneul de la Doha, la care românca are de asemenea un as în mânecă.
Decizia Carolinei de a nu merge la Dubai îi oferă Simonei un plan de rezervă. Halep va pleca în pole position pentru locul 1 la Doha (12-18 februarie), întrucât Wozniacki are de apărat şi acolo 585 de puncte. În clasamentul live, constănţeanca îşi va devansa rivala încă din prima zi a turneului, “Caro” fiind obligată să ajungă în finală pentru a nu fi pe minus. Practic, Simona îşi permite chiar şi un rezultat mai slab decât Caroline la Doha pentru a fi sigură de revenirea pe locul 1, care s-ar produce inevitabil în timpul turneului de la Dubai.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Florin Caşotă, redactor Business Magazin
După ce J.J. Abrams a readus la viaţă universul Star Wars, anul acesta a venit rândul unui alt regizor tânăr să ducă povestea mai departe. Rian Johnson se află la cârma lui „The Last Jedi“ şi face o treabă foarte bună, chiar mai bună decât Abrams, aş zice.
Pe lângă faptul că aduce un omagiu seriei originale, prin introducerea de creaturi noi şi menţinerea aceluiaşi spirit, Johnson reuşeşte să-şi imprime stilul asupra filmului. The Last Jedi se simte diferit de celelalte filme din univers, lucru bun deoarece era nevoie de o gură de aer în povestea ce dăinuieşte din anii ‘70. Dacă Abrams a reluat seria în 2015 călcând pe urmele lui George Lucas, Johnson a făcut nişte alegeri riscante care au stârnit nemulţumirea unor fani, însă mă bucur că a făcut-o, deoarece este nevoie de o reîmprospătare a universului.
La nivel narativ, The Last Jedi stă bine şi scenariştii reuşesc să ţină spectatorii în suspans de la început până la final, mai ales în porţiunea despre aventura rebelilor. Partea cu Rey şi cu Luke avansează într-un ritm mai lent, dar poate era necesar pentru a crea un sentiment satisfăcător atunci când Rey ajunge în punctul culminant. Totuşi filmul nu este perfect şi problema mea cu povestea este bucata în care vedem aventura în care sunt implicaţi Finn şi noul personaj introdus, Rose. Partea lor se simte mai mult ca un scurtmetraj decât ca o parte din film. Sigur, povestea lor are un scop şi ajută la închegarea filmului, însă nu accelerează acţiunea şi se simte mai mult ca o pauză atunci când Johnson trece de la Rey sau de la rebeli la povestea celor doi. De asemenea, mi-aş fi dorit ca filmul să dezvolte ceva mai mult povestea lui Snoke.
Rose, alături de DJ, sunt noile personaje introduse de Johnson în universul Star Wars şi pot să zic că aduc o aromă nouă universului, însă fără a aduce prea multă profunzime.
Scenele de acţiune sunt foarte bine regizate şi sunt unele dintre cele mai bune din filmele Star Wars de până acum. Efectele speciale sunt foarte bune şi nu conştientizezi niciodată că ai de-a face cu o creatură sau un moment create pe calculator. Totuşi, pe partea de acţiune, mi-aş fi dorit să văd mai multe lupte în care este utilizată sabia laser. Nici în Force Awakens, nici aici, nu mi-a fost satisfăcută setea de lupte cu săbiile laser.
Daisy Ridley dovedeşte din nou că a fost alegerea perfectă pentru rolul Rey şi este absolut fantastică în film. Din punctul meu de vedere, acelaşi lucru poate fi spus şi despre Adam Driver pentru rolul Kylo Ren. În precedentul film, vedem un Kylo Ren imatur, furios, nerăbdător şi care vrea să devină ca idolul său, Darth Vader. În acest film, conflictul interior continuă, iar Driver arată asta foarte simplu prin jocul actoricesc. Mark Hamill revine, în sfârşit, în rolul lui Luke Skywalker şi face o treabă foarte bună. În The Last Jedi vedem un Luke Skywalker diferit faţă de ceea ce ştiam din trilogia originală şi faţă de ceea ce fanii înrăiţi ar fi aşteptat. Alegerea lui Rian Johnson în dezvoltarea personajului emblematic este una interesantă, neaşteptată, care-i oferă mai multă profunzime personajului Luke Skywalker. De asemenea, Carrie Fisher, în rolul Leiei, este foarte bună, iar regizorul şi producătorii au ales un mod foarte bun de a-i aduce un omagiu.
Aşadar, filmul este distractiv, are suspans, nu este plictisitor şi m-a făcut să vreau să văd cât mai repede posibil continuarea şi finalul seriei.
P.S. BB8 este în continuare la fel de distractiv, iar de data aceasta devine şi extrem de inventiv şi util pentru eroii pe care-i vedem pe ecran.
Bogdan Angheluţă, redactor Business Magazin
Atunci când vezi seria Star Wars de (prea) multe ori, aşa cum am făcut-o eu, ai mereu în minte aventurile din trilogia originală. Nu spun că e bine, dar e o justificare a faptului că voi compara întotdeauna noile personaje cu Han Solo, Luke Skywalker sau Darth Vader.
Cred că până acum cei care voiau să vadă Star Wars au ajuns la cinematograf, aşa că paragrafele următoare conţin destul de multe dezvăluiri legate de povestea şi deznodământul filmului. În primul rând, Luke Skywalker apare în The Last Jedi ca un personaj înfrânt; apare ca un luptător care nu mai are pentru ce să lupte. Iar asta, din punctul meu de vedere, reprezintă un punct de plecare greşit. Conceptul de speranţă e cel pe care s-a construit întreg universul Star Wars – nu e întâmplător faptul că filmul original, cel din 1977, a fost redenumit Episodul IV – O nouă speranţă atunci când George Lucas a înţeles potenţialul francizei. Înţeleg ce a vrut să transmită regizorul, dar nu cred că introducerea personajului a fost cea corectă.
În al doilea rând, Rian Johnson – cel care a semnat The Last Jedi şi care va regiza şi noua trilogie Star Wars – a ales să scape de personajul negativ, Snoke, într-un mod absolut bizar. Prezentat ca noul împărat, avându-l ca ucenic pe Kylo Ren (aşa cum împăratul îl avea ucenic pe Darth Vader), Snoke nu prinde decât cinci-zece minute în film, după care e ucis în timpul unei scene care nu mi-a transmis nimic. Revin, inevitabil, la comparaţia cu trilogia originală: amintiţi-vă de finalul episodului VI, când Luke Skywalker îşi determină tatăl să se întoarcă pe calea Jedi şi să-i curme viaţa împăratului. Cele două scene nu au aproape nimic în comun.
Mă opresc din critici pentru a face o scurtă remarcă: nu am o problemă cu modul în care Disney a ales să readucă pe marile ecrane universul Star Wars. Din contră, sunt de părere că Episodul VII: The Force Awakens a fost unul dintre cele mai reuşite filme ale francizei; alegerile lui Rian Johnson nu mi s-au părut însă dintre cele mai reuşite.
Revenind la The Last Jedi, un alt personaj care a primit un sfârşit mult sub meritele sale e chiar Luke Skywalker. După o încercare de luptă cu sabia laser, aflăm că Luke îşi proiectase de fapt personajul pe o planetă distantă, iar asta i-a consumat toată puterea. Prin urmare, eroul care a dărâmat imperiul moare din cauza epuizării.
Un alt segment a cărui utilitate nu am reuşit să o descopăr este cel de pe Canto Bight, acolo unde Finn şi Rose nu fac altceva decât să producă pagube. Rian Johnson a încercat să aducă un omagiu celebrei scene din cantina de pe Mos Eisley, dar poate că un simplu flashback ar fi fost ceva mai potrivit. Nu mai zic că ar fi salvat şi vreo 20 de minute din film.
Din păcate, aş putea să continuui cu multe alte probleme ale filmului, dar nu aş vrea să las impresia că The Last Jedi e echivalentul unui Transformers. Episodul VIII are numeroase părţi bune, aşa cum ar fi luptele sau majoritatea scenelor de acţiune.
Închei cu speranţa că J.J. Abrams se va apropia mai mult de stilul original al lui Lucas, dar şi cu cea că Rian Johnson îşi va tempera puţin dorinţa de experimente – măcar în ceea ce priveşte noua trilogie.
Dow Jones Industrial Average a urcat cu 225,34 puncte (+0,87%), la 26.028 de puncte, având cea mai rapidă creştere – cu 1000 de puncte – după ce la 4 ianuarie atinsese valoarea de 25.000 de puncte.
„UnitedHealth a crescut cu 2,2%, după ce cel mai mare asigurător de sănătate din SUA a raportat rezultate care au depăşit estimările analiştilor şi au majorat previziunile privind profitul întregul an 2017. Citigroup Inc a urcat cu 1,4%, după ce creditorul a raportat un profit care a depăşit aşteptările Wall Street ca fiind o forţă în susţinerea afacerilor consumatorilor”, mai arată sursa citată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Înmatriculările la nivel mondial (autoturisme + vehicule utilitare) ale Groupe Renault (inclusiv Lada) au o evoluţie de 8,5 % pe o piaţă care progresează cu 2,3%. Cota de piaţă a Grupului atinge astfel 4,0 % (+0,2 puncte faţă de 2016).
Pe segmentul vehiculelor utilitare, Grupul stabileşte un nivel record al vânzărilor cu 462 859 înmatriculări, adică + 4,1 % faţă de 2016.
Mărcile Renault şi Dacia ating vârfuri noi de comercializare, cu, 2 670 982, respectiv 655 235 vehicule vândute. Vânzările Lada cresc cu 17,8%, la 335 564 unităţi, iar cele ale Renault Samsung Motors scad cu 10,1 % la 99 846 vehicule.
În Europa, pe o piaţă care progresează cu 3,3%, înmatriculările Grupului sunt în creştere cu 5,6%, ajungând la 1 911 169 unităţi. Cota de piaţă a Grupului în Europa atinge 10,8 %, cu 0,2 puncte suplimentare.
Marca Renault are o evoluţie de 3,7%. Cota sa de piaţă se ridică la 8,2%. Renault beneficiază de reînnoirea completă a familiei Mégane, realizată în 2016, precum şi de lansarea, în iunie 2017, a noului Koleos. Clio 4 rămâne al 2-lea cel mai bine vândut vehicul în Europa, iar Captur – primul crossover din categoria sa.
Pe segmentul de vehicule electrice, Renault îşi păstrează poziţia de lider cu o cotă de piaţă de 23,8%. Volumele de vânzări cresc cu 38%. ZOE, vehiculul electric cel mai bine vândut în Europa, înregistrează o evoluţie de 44% a înmatriculărilor.
Înainte chiar ca noul Duster să fie lansat la începutul anului 2018, marca Dacia stabileşte un record de vânzări în Europa cu 463 712 vehicule înmatriculate (+11,7 %), şi o cotă de piaţă de 2,6 %, adică + 0,2 puncte. Evoluţia se datorează în principal performanţelor modelului Sandero faza a 2-a, lansat la finalul lui 2016.
În afara Europei, în toate regiunile dezvoltarea comercială continuă, atât în ceea ce priveşte volumele, cât şi cota de piaţă. Înmatriculările Grupului cresc cu 11,6 %, pe o piaţă care progresează cu 3,3 %. Volumele de vânzări din afara Europei ating deja 49,2 % din total.
Groupe Renault îşi consolidează poziţia datorită succesului noii sale game: Renault Kaptur, LADA Vesta şi LADA XRay în Rusia, Koleos în China, Mégane Sedan în Turcia, Duster Oroch şi Kwid în America Centrală şi de Sud.
În Eurasia, înmatriculările sunt în creştere cu 13,6 %, pe o piaţă care progresează cu 7,0 %. Cota de piaţă a Grupului, care include acum şi marca Lada, are o evoluţie de 1,4 puncte, atingând 24,5 %, fapt datorat în special dinamismului din Rusia.
Piaţa rusă este pe creştere pentru prima dată în ultimii 4 ani, cu un plus de 12,2 %. Vânzările Grupului au o evoluţie de 16,9 % (inclusiv Lada). Mai mult de o maşină din patru vândute în Rusia, în 2017, este Lada sau Renault.
Lada progresează cu 17,0 %, dobândind o cotă de piaţă de 19,5 % (+0,8 puncte) datorită succesului reînnoirii gamei: modelele LADA Vesta şi LADA XRay.
Marca Renault atinge o cotă de piaţă record, de 8,5 %, cu + 0,3 puncte. Kaptur are peste 30 958 înmatriculări, iar Duster aproape 43 715.
În Turcia, Renault atinge un nivel istoric al vânzărilor, cu o evoluţie de 7,0 % (130 276 vehicule) pe o piaţă în scădere cu 2,8 %. Succesul Mégane Sedan se confirmă cu aproape 39 300 înmatriculări. Cota de piaţă a mărcii creşte cu 1,3 puncte, la 13,6 %, iar Renault devine prima marcă auto din ţară pentru autoturisme + vehicule utilitare.
În regiunea Asia Pacific, înmatriculările cresc cu 17,0 %, pe o piaţă în creştere cu 2,7%.
În China, Renault a comercializat peste 72 100 vehicule, faţă de 35 278 în 2016, dublându-şi astfel volumul anual de vânzări. Succesul noului Koleos se confirmă cu peste 43 400 înmatriculări.
Renault Samsung Motors este în scădere cu 10,1 %, în absenţa unui model nou pe o piaţă foarte competitivă, după o creştere majoră în 2016, marcată de lansările SM6 şi QM6.
În Africa-Orientul Mijlociu – India, înmatriculările Grupului stabilesc un plus de 8,4%, pe o piaţă care creşte cu 2,0 %. Cota de piaţă are o evoluţie de 0,4 puncte, atingând 6,6 %.
În Iran, vânzările progresează cu 49,3%, obţinând o cotă de piaţă record de 10,8%
(+2,4 puncte), datorită succesului Tondar şi Sandero.
În India, Renault rămâne prima marcă auto europeană cu o cotă de piaţă de 3,1 %. Vânzările scad cu 14,9%, în aşteptarea creşterii volumelor de producţie ale modelului Captur.
În Maghreb, vânzările Grupului progresează cu 5,6%, pe o piaţă în scădere cu 4,7%. Cota de piaţă a Grupului este de 42,4%, cu + 4,1 puncte, în special datorită performanţei din Algeria, unde Grupul realizează o cotă de piaţă record, de 62,8 %, în creştere cu 11 puncte.
În regiunea America Centrală şi de Sud, vânzările obţin un plus de 9,9 %, pe o piaţă în creştere cu 7,2 %, realizând o cotă de piaţă de 6,7%, cu + 0,2 puncte.
Grupul beneficiază din plin de relansarea pieţei braziliene, care are o evoluţie de 9,3%. Vânzările cresc cu 11,4%, iar cota de piaţă atinge un nivel record de 7,7% (+0,1 puncte), datorită rezultatelor bune ale noilor modele Captur şi Kwid. Lansat în iulie, Kwid are deja aproape 22 600 unităţi vândute.
Pe piaţa din Argentina, care are o evoluţie de 26,4%, Grupul creşte cu 16,3%, în aşteptarea măririi volumelor de producţie ale modelului Kwid.
Potrivit unui comunicat al băncii centrale, în şedinţa din 8 ianuarie 2018 Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât următoarele:
– majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
– majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an de la 0,75 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,00 la sută pe an de la 2,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
– Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro