Tag: provenienta

  • O companie aeriană interzice accesul pasagerilor care sunt îmbrăcaţi în colanţi

    Totul a început de la un mesaj postat pe Twitter, care anunţa că cei de la United nu permit unor fete îmbrăcate în pantaloni colanţi să urce la bordul unui avion. Compania a răspuns prompt, amintind că are dreptul de a interzice anumiţi pasageri dacă ţinuta acestora nu este corespunzătoare.

    După ce mai mulţi utilizatori ai reţelei sociale au reacţionat negativ, cei de la United au încercat să clarifice situaţia, scriind următoarele: “Pasagerii de azi-dimineaţă nu îndeplineau normele politicii noastre de dress code, ce trebuie să aducă beneficiu liniei aeriene”.

    Neînţelegerea provine de la un articol vechi din regulament, care stipulează că angajaţii trebuie să se prezinte într-un mod care să reprezinte compania într-un mod corespunzător.

    Sursa: CNN

  • Vindea cărţi din uşă în uşă atunci când i-a venit o idee de afaceri. A creat o companie cu vânzări anuale de peste 6 miliarde de dolari

    Poate unul dintre cele mai interesante curiozităţi despre compania ce a avut vânzări de 6,2 miliarde de dolari în 2015 este faptul că prima ”Lady Avon“ a  fost, de fapt, un bărbat pe nume David McConnell, care le-a oferit femeilor secolului al XIX-lea posibilitatea neobişnuită la acele vremuri de a-şi câştiga independenţa financiară.

    David McConnell, fiul unor imigranţi irlandezi, s-a născut la 1858 în New York şi a crescut într-o familie de fermieri. Copilăria sa a fost liniştită, împărţindu-şi timpul între fermă şi şcoală; avea rezultate destul de bune, iar visul său atunci când era mic era de a deveni profesor de matematică. Cu toate acestea, la 20 de ani a început să lucreze în vânzări pentru o editură de cărţi din New York, mutându-se apoi la alta în Chicago. Trei ani mai târziu a fost promovat la conducerea filialei regionale, stabilindu-şi domiciliul în Atlanta. La început, observând că vânzarea cărţilor din uşă în uşă nu mergea prea bine, s-a gândit să ofere doamnelor – care constituiau publicul său ţintă, deoarece în majoritatea cazurilor acestea se aflau acasă în timpul zilei – mici mostre de parfum de trandafir la fiecare carte vândută. Curând a observat că parfumurile au mai mult succes decât cărţile şi s-a gândit că aşa cum cărţile pot fi vândute din uşă în uşă, ar putea încerca acelaşi lucru cu parfumurile.

    Plecând la drum cu această idee, a fondat California Perfume Company (CPC), firmă pe care a crescut-o în paralel cu jobul său de vânzător. La început, fabrica acasă parfumurile pe care le împărţea în timpul serviciului, odată cu cărţile, până când a reuşit să îşi facă produsele cunoscute şi să renunţe la job; atunci şi-a creat şi propriul laborator de parfumuri în Suffern, New York. Curând, au fost adăugate şi alte cosmetice, vândute sub brandul CPC, iar peste câţiva ani a început să producă şi articole sub numele Perfection. McConnell a avut un mare atu şi pentru că a reuşit să îl aducă în companie pe cel mai bun creator de parfumuri de la acea vreme, Adolf Goetting, dovada succesului fiind numărul impresionant – de peste 1 milion – de produse vândute în 1900. În anul 1939, după o vizită în Anglia, David McConnell a observat că împrejurimile laboratorului din Suffern semănau cu cele din oraşul natal al lui Shakespeare – Stratford-upon-Avon – şi a decis să schimbe numele companiei în Avon Products Inc.

    Încă de la început, McConnell s-a axat în procesul de distribuţie a produselor sale în special pe femeile casnice, care îşi puteau dedica doar o parte a timpului lor acestui tip de „job”. Primul reprezentant oficial a fost doamna P.F.E. Albee, rămasă în istoria companiei pentru implicarea şi devotamentul său. Într-o perioadă în care rolul femeii era acela de a avea grijă de casă, doamna Albee a fost o avangardistă, cea care a consacrat termenul de Lady Avon şi prima care a pus bazele sistemului de vânzare directă folosit acum de milioane de reprezentanţi din întreaga lume. McConnell a fost preşedintele, CEO-ul şi principalul proprietar al companiei care a cunoscut un imens succes: până la moartea sa, „forţa de muncă” ajunsese la peste 30.000 de agenţi de vânzări, iar afacerile erau măsurate în milioane de dolari. Fondatorul Avon a fost căsătorit din 1885 cu Lucy Emma, cu care a avut trei copii: Edna Bertha, Doris Hall şi David Hall, cel din urmă preluând preşedinţia companiei, după ce tatăl său a încetat din viaţă, la 78 de ani.

    Avon a intrat în România în 1997 şi a devenit rapid unul dintre cele mai vândute branduri de cosmetice.

  • Raiffeisen Bank a înregistrat un profit net de 100 de milioane de euro în 2016

    Instituţia a înregistrat, de asemenea, o creştere cu 6% a activelor totale, provenită mai ales din activitatea cu clientela, iar rata de credite/ impozite se menţine stabilă, la 0,75. În ceea ce priveşte rata creditelor neperformante,  Reiffeisen Bank se menţine sub media sistemului bancar românesc, de 9,5%.

    Potrivit spuselor reprezentanţilor, două evenimente au afectat rezultatele pe 2016 – 27 de milioane de euro provizionare pentru efectele legii „Dării în plată” şi 21 de euro câştiguri din vânzarea participaţiei pe care o deţine banca în VISA Europe.

    „Am încheiat anul 2016 cu un rezultat financiar mulţumitor: 100 de milioane euro profit net şi active totale în creştere cu 6%, până 7,4 miliarde de euro. Ceea ce mă bucură cel mai mult este că vorbim de o creştere de active care provine în principal din relaţia cu clienţii, din activitatea de creditare. Taxele şi impozitele directe şi indirecte în anul 2016 au fost în valoare totală de 89 milioane euro,” a spus Steven van Groningen, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank.

  • Companiile vor oferi şi de acest Paşte tichete cadou; sunt aşteptate vânzări cu 20% mai mari faţă de anul trecut

    „În baza pre-comenzilor pe care le avem până la această dată, putem estima deja vânzări cu 20% mai mari în 2017, o tendinţă accelerată în special de IMM-uri care au văzut că acest model de stimulare a angajaţilor funcţionează la companiile mari şi foarte mari cu rezultate directe asupra productivităţii. În plus, acordarea de tichete cadou este favorizată şi de modificările Codului Fiscal aplicate din 2016”, a declarat Elena Pap, Director General Up România.

    Companiile care au apelat în 2016 pentru prima dată la acest sistem de recompensare provin cu prioritate din zone precum Bucureşti-Ilfov (26%), Centru (15%) şi Nord-Est (12%).Tichetele cadou pot fi acordate de orice societate, indiferent de mărimea acesteia, începând de la un salariat. Legislaţia favorabilă, promovată de Codul Fiscal, ce a intrat în vigoare în ianuarie 2016, a condus la rezultate pozitive pe acest segment al tichetelor cadou, acestea fiind scutite de impozit pentru valori până la 150 de lei, putând fi acordate atât salariaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora.
     
    Astfel, un salariat cu doi copii minori poate primi tichete cadou în valoare de 450 de lei, pentru care va fi scutit de impozit, iar compania este scutită de contribuţii sociale şi patronale. Valoarea rezultă din cei 150 de lei aferenţi lui şi alţi 150 de lei pentru fiecare copil. Similar, un soţ şi o soţie care lucrează la aceeaşi companie şi au un copil minor pot primi tichete cadou în valoare totală de 600 de lei: 150 de lei pentru fiecare adult (300 de lei) şi câte 150 de lei pe care îi va primi fiecare adult pentru copil (300 de lei). Salariaţii fără copii minori primesc şi ei câte 150 de lei scutiţi de impozit şi de contribuţii.
     
    „Acordarea de tichete cadou aduce certe avantaje pentru angajatori şi oferă o mare libertate angajaţilor de a achiziţiona ce îşi doresc dintr-o varietate de produse şi servicii”, a mai spus Elena Pap.
     
    Tichetele cadou emise de Up România sunt acceptate într-o reţea de peste 55.000 de magazine din întreaga ţară, iar beneficiarii acestora pot achiziţiona bijuterii, cosmetice, articole vestimentare şi încălţăminte, cărţi, jucării, obiecte de mobilier, decoraţiuni, electronice şi electrocasnice, servicii de turism

     

  • Două tablouri de Adrian Ghenie, estimate la 3,5 mil. lire sterline, licitate la Sothebyʼs

    “Self Portrait as Charles Darwin” este o lucrare pictată în 2011, provine dintr-o colecţie particulară şi are un preţ estimat între 2-3 milioane lire sterline.

    “Memories” a fost pictat în 2007, provine tot dintr-o colecţie particulară, şi este estimat la 350.000 – 550.000 lire sterline.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Puşcă cu bani, o casă îmbrăcată în aur şi maşini fuchsia: aşa arată viaţa copiilor bogaţi ai Nigeriei FOTO

    Copiii bogaţi ai Instagramului, care nu dezămagesc atunci când vine vorba de a-şi expune averea fabuloasă pe social media, nu mai provin doar din Marea Britanie, SUA sau Rusia. Mai nou, avioanele private, hainele de designer şi vacanţele exotice sunt etalate pe Instagram şi de copiii Africii, mai exact ai Nigeriei, cea mai puternică economie a continentului negru.

    Emeka Okonkwo, cunoscut ca E-money, este cel mai tânăr miliardar nigerian, ce deţine diverse proprietăţi şi afaceri cu petrol şi gaze, precum şi propria sa casă de discuri. De asemenea, casele sale sunt împodobite de mobilier luxos şi poleit cu aur, iar la petreceri se prezintă cu un accesoriu neobişnuit: o puşcă ce aruncă bani în loc de gloanţe. Un video recent arată cum miliardarul nigerian „împuşcă” cu 2.500 de lire în timpul unei nunţi.

    Rapper-ul si designerul Bayo Adewale aka Bnaira este, de asemenea, obişnuit să arunce cu bani la petreceri. Acesta este cunoscut pentru dragostea sa faţă de maşinile luxoase roşii,  cu care nu ezita să se afişeze în timp ce studia la Universitatea din Lagos. Înainte de terminarea studiilor, obişnuia să conducă un Range Rover.

    De asemenea, creaţiile Louboutins sunt extrem de populare printre tinerii bogaţi din Nigeria, care se fălesc cu colecţiile lor impresionante pe reţelele de socializare. Mompha, CEO-ul de la Lagos Bureau De Change, se pozează agresiv mulţimile sale de pantofi cu tălpi roşii, dar şi cu genţi de la Gucci, Cavalli, Valentino, Versace, Hermes sau Louis Vuitton. „Acestea sunt piese exclusive şi trebuie neapărat să le am”, spune tânărul care a cheltuit 2.500 de lire pe o geantă Versace.

     

  • Ce conţin de fapt salatele de icre? O treime dintre produsele de pe piaţă sunt colorate cu extract de gândaci

    Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe consumatori să înţeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză. Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să tragă un semnal de alarmă în privinţa unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătăţii consumatorilor.

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat, în prima decadă a lunii februarie anul curent, 51 de sortimente de salate de icre. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

    În cadrul studiului, APC a descoperit că:

    80% din produsele analizate conţin conservanţi.

    69% din sortimentele analizate conţin acid citric.

    52% din sortimentele analizate conţin agenţi de îngroşare.

    52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.

    32% din sortimentele analizate conţin carmin.

    La 49% dintre sortimentele analizate conţinutul de icre variază între 6% şi 11%.

    55% dintre sortimentele analizate conţin icre tarama (amestec de icre de calitate inferioară de la diferite specii de peşti)

  • Ce conţin de fapt salatele de icre? O treime dintre produsele de pe piaţă sunt colorate cu extract de gândaci

    Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: ”Să învăţăm să înţelegem eticheta!”. Prin această campanie, experţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC) îşi propun să-i înveţe pe consumatori să înţeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziţii în cunoştinţă de cauză. Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) îşi doreşte să tragă un semnal de alarmă în privinţa unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătăţii consumatorilor.

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat, în prima decadă a lunii februarie anul curent, 51 de sortimente de salate de icre. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

    În cadrul studiului, APC a descoperit că:

    80% din produsele analizate conţin conservanţi.

    69% din sortimentele analizate conţin acid citric.

    52% din sortimentele analizate conţin agenţi de îngroşare.

    52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.

    32% din sortimentele analizate conţin carmin.

    La 49% dintre sortimentele analizate conţinutul de icre variază între 6% şi 11%.

    55% dintre sortimentele analizate conţin icre tarama (amestec de icre de calitate inferioară de la diferite specii de peşti)

  • Gafă în Parlament: aleşii vor instituirea Zilei Olteniei, ”o regiune din nord-vestul României”

    Un proiect de lege prin care se urmăreşte instituirea zilei de 21 martie ca zi a Olteniei este dezbătut în comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. Până aici nimic anormal, doar că cei 27 de deputaţi şi senatorii nu au nicio cunoştinţă despre unde este plasată această regiune pe hartă, deşi unii dintre ei provin din Oltenia, aceştia scriind în expunerea de motive că este “o regiune istorică din nord-vestul României”.

  • Românii comandă mai multă mâncare online. Numărul comenzilor pe Foodpanda a crescut cu aproape 60% în 2016

    Topul consumatorilor fideli comenzilor online de mâncare în 2016 este condus de bucureşteni, urmaţi de clujeni şi timişoreni. Conform foodpanda, aproximativ 81% din totalul comenzilor online de mâncare înregistrate în 2016 au provenit din Capitală, peste 11% din Cluj-Napoca şi aproape 3% din Timişoara. Valoarea medie a comenzilor de mancare a rămas relativ asemănătoare cu cea din 2015, situându-se la circa 56 de lei.

    În ceea ce priveşte preferinţele culinare ale românilor care comandă online, cele mai solicitate preparate au fost cele din bucătăria românească, chinezească şi de tip fast-food. Astfel că, ciorba de văcuţă, noodles cu pui, pacheţelele de primăvară şi pizza au fost preparatele preferatele ale anului 2016.

    „Campaniile de marketing, reducerile consistente derulate constant, dar şi introducerea livrărilor în timpul nopţii, în Capitală, sunt principalii factori care stau la baza creşterii numărului de comenzi în 2016. Dacă ne uităm şi la experienţa anilor anteriori vizavi de comportamentul consumatorului online, credem că trendul ascensiv se va menţine în 2017”, declară Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România. 

    Potrivit acestuia, cele mai multe comenzi de pe platformă s-au înregistrat seara, în intervalul orar 19:30 şi 20:30. Din totalul comenzilor plasate pe platforma foodpanda.ro la nivel naţional, aproximativ 23% dintre acestea au fost achitate de către români cu cardul, restul optând pentru posibilitatea de plată cu cash.

    Datele centralizate de companie arată că, în 2016, aplicaţia mobilă a generat aproximativ jumătate dintre comenzile online de mâncare de la nivel naţional. Cea mai mare comandă înregistrată de platformă în 2016 s-a ridicat la 4.435 de lei, cu adresa de livrare în zona de nord a Bucureştiului, Băneasa.