Cele mai bogate ţări ale Europei au în faţă un risc sporit de proteste sociale în timpul iernii viitoare, incluzând proteste stradale şi demonstraţii, din cauza preţurilor ridicate la energie şi creşterii dramatice a costurilor de trai, avertizează Verisk, o firmă de consultanţă în domeniul riscului, scrie Reuters.
Demonstranţii s-au adunat iniţial într-o piaţă principală din faţa parlamentului înainte de a mărşălui spre un pod din apropiere, peste fluviul Dunărea, blocând traficul în ambele direcţii între cele două părţi ale Budapestei, pe fondul unei prezenţe intense a poliţiei.
ZF Bankers 2022, cel mai important eveniment dedicat industriei bancare – la ediţia din acest an sunt aşteptaţi 34 de bankeri şi 14 consultanţi, analişti, avocaţi – va avea loc luni şi marţi, iar miercuri, pentru prima dată, vom avea o zi rezervată industriei de asigurări.
Situaţia este extrem de tensionată în lume, ceea ce are efecte directe asupra noastră, asupra economiei, businessului şi pieţei bancare.
Toată lumea vrea să ştie când va scădea inflaţia, ce se întâmplă cu dobânzile la lei – cât vor ajunge la depozite dar şi la credite, cât de stabil este cursul valutar – teama tuturor este că e mult prea stabil pentru vremurile actuale, cum va evolua creditarea în noul context de creştere a riscului, ce se întâmplă cu programele de garanţii ale statului, în a căror lipsă băncile nu prea ar mai acorda finanţări, ce bănci vor mai ieşi la vânzare şi cine le va mai cumpăra, câte sucursale vor mai rămâne în format fizic după procesul de digitalizare a operaţiunilor bancare, ce se întâmplă cu creditarea de pe piaţa imobiliară, ce sectoare economice vor merge şi vor fi finanţate de către bănci şi nu în ultimul rând cât de stabil este sistemul financiar. Asta ca să nu ne trezim ca în 2008, când a fost nevoie de împrumuturi de la FMI de 20 de miliarde de euro pentru a stabiliza piaţa financiară.
Vor fi multe întrebări, dar să vedem câte răspunsuri vom primi, pentru că nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile.
România nu este izolată ci este parte a unei lumi globale, aşa că ce se întâmplă pe pieţele occidentale are un impact direct pe piaţa românească.
Marile economii se confruntă cu cea mai mare inflaţie din ultimii 40 de ani, cu perspectiva celei mai mari crize de aprovizionare cu gaze şi energie din ultimii 50 de ani, cu începutul unor proteste care nu se ştie cum vor evolua, pe fondul scăderii puterii de cumpărare, cu tensiuni geopolitice fără precedent, şi mai ales cu războiul din Ucraina, care a destabilizat în primul rând Europa şi conceptul de globalizare care a permis lumii occidentale să câştige teren şi să aibă o viaţă bună în ultimii 40 de ani.
Întrerupere livrărilor de gaze către Europa de către Rusia determină ţările occidentale – Franţa, Germania – să-şi naţionalizeze companiile din energie, care nu fac faţă pierderilor imense ca urmare a plafonării preţurilor dictate de către guverne. EDF Franţa, cel mai mare operator de centrale nucleare din lume, vrea să fie preluat de către guvern, pentru a face faţă situaţiei actuale. Uniper din Germania nu are altă şansă decât să fie preluat de către guvernul de la Berlin.
Căderea lui Boris Johnson din fruntea guvernului de la Londra – acesta era cel mai mare susţinător al Ucrainei – riscă să fie începutul unei crize politice fără precedent în toată Europa Occidentală.
Toate ţările europene încep să facă planuri de raţionalizare a consumului de gaze şi energie, având în vedere că nu prea există surse alternative la gazul din Rusia, iar Putin se pregăteşte să arate în iarnă că lumea nu se poate încălzi fără Rusia.
Deja se fac planuri de urgenţă privind ordinea celor care vor primi sau nu gaze. Se discută şi varianta în care companiile şi populaţia să primească bani dacă nu vor consuma gaze.
În ultimele decenii puterea sindicatelor a scăzut peste tot în lumea occidentală din cauza globalizării, imigraţiei, tehnologiei şi puterii marilor companii, în special a celor venite din America.
Această situaţie s-ar putea schimba – marile economii încep să se pregătească de proteste din cauza prăbuşirii puterii de cumpărare (salariile nu cresc încât să acopere inflaţia), ceea ce ar putea aduce la putere lideri populişti şi naţionalişti.
Noile generaţii nu s-au confruntat până acum cu crize majore, iar situaţia actuală îi poate scoate în stradă, mai ales că până acum au protestat pe reţelele sociale.
Explozia inflaţiei determină băncile centrale să majoreze dobânzile, dar acest lucru înseamnă că economiile vor intra în recesiune, iar instrumentele de salvare din această situaţie s-au epuizat complet.
Ordinea socială, economică şi politică poate fi aruncată în aer dacă războiul din Ucraina se extinde.
La Bucureşti guvernul trăieşte din creşterea economică din T1, în timp ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, încearcă să liniştească piaţa, care devine tot mai tensionată din cauza creşterii dobânzilor: cei care au bani în depozite vor dobânzi mai mari pentru că cele actuale nu acoperă deloc inflaţia, dar aceste dobânzi mai mari înseamnă şi credite cu o dobândă mai mare, ceea ce afectează companiile, debitorii şi economia.
Inevitabil vom avea o scădere economică, dar întrebarea este dacă vom putea evita recesiunea şi chiar stagflaţia – inflaţie mare şi creştere economică zero.
Preşedintele Klaus Iohannis spune că nu va susţine măsuri de austeritate sau taxe noi, cum a fost în criza anterioară, ceea ce a afectat economia, dar întrebarea este cum va reuşi guvernul să ţină bugetul în echilibru, care se finanţează din ce în ce mai greu şi la dobânzi din ce în ce mai mari.
În 2008, în noiembrie, la Gala de 10 ani a Ziarului Financiar, Mugur Isărescu încerca să spună într-un limbaj diplomatic că suntem într-o criză – în timp ce guvernul Tăriceanu împărţea bani în dreapta şi-n stânga – şi spera că vom avea o aterizare lină.
Din păcate economia s-a prăbuşit la aterizare, iar criza a ţinut până în 2012 şi cu toţii am plătit prin tăierea salariilor, pierderea locurilor de muncă, ceea ce i-a determinat pe mulţi să plece la muncă în Europa, punând România în situaţia de a avea una dintre cele mai mari pierderi demografice din lume.
În contextul tensionat în care operăm în acest moment, întrebarea este: Cum vom ateriza de data asta?
Până vom găsi răspunsul la această întrebare pe pielea noastră, trebuie să remarcăm imaginaţia de care a dat dovadă un club din Mamaia de a duce şampania la masă cu excavatorul, în aplauzele clienţilor. Până acum se aducea şampania cu roaba.
În final, pentru a vedea cum stăm şi încotro se duce economia şi businessul în noile condiţii adverse de piaţă, puteţi urmări ZF Bankers 2022 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF.
Potrivit sindicatelor, peste 210.000 de persoane au protestat duminică în Franţa. Ministerul de Interne a anunţat 116.500 de participanţi la protestele organizate în mai multe oraşe din Franţa, inclusiv 24.000 de persoane la Paris. Pe teritoriul Franţei au avut loc în total 278 de manifestaţii de protest faţă de erodarea nivelului de trai.
La Paris s-au înregistrat confruntări între forţele de ordine şi protestatari. Opt poliţişti şi jandarmi au fost răniţi, conform cotidianului Le Figaro.
Cel puţin 50 de protestatari violenţi au fost reţinuţi, a comunicat în cursul nopţii de duminică spre luni Parchetul din Paris.
Jean-Luc Melenchon, liderul formaţiunii Franţa Nesupusă, a denunţat violenţele şi l-a criticat pe ministrul de Interne, Gerald Darmanin, acuzându-l că este “incapabil să garanteze dreptul de a manifesta paşnic”.
Toate preţurile cresc, de la energie până la biscuiţi (biscuiţii mei de cafea au crescut de la 9 lei al 13 lei din decembrie până acum), inflaţia a ajuns la 10,15%, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani (în SUA inflaţia este de aproape 8%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, iar în Germania este de 7%, cel mai ridicat nivel de la începutul anilor ‘90), dobânzile cresc, economiile scad, Putin a atacat militar Ucraina, ceea ce a declanşat tensiuni geopolitice fără precedent între marile puteri.
În România, chiar dacă datele macroeconomice se înrăutăţesc – inflaţia va creşte mult peste aşteptări, conform analizelor BNR, în spatele cursului valutar se acumulează tensiuni, salariile nu vor creşte la nivelul inflaţiei –, populaţia rezistă destul de bine, având în vedere contextul în care trăim.
Nimeni nu este în stradă (încă), creşterile de preţuri şi inflaţia au intrat deja în cotidian şi sunt asumate, iar peste tot parcă există nişte bani care apar de nicăieri, care sunt mai mult sau mai puţin contabilizaţi în datele oficiale. Gândiţi-vă că românii au investit mai mult de 1 miliarde de euro în Bitcoin şi criptomonede, unii au pierdut, dar alţii au câştigat.
Bineînţeles că economia nu înseamnă numai Bitcoin, dar totuşi există nişte bani care ne ajută să rezistăm mai bine acestei crize.
Ce diferă faţă de acum un deceniu, faţă de criza anterioară, cum de acum rezistăm mult mai bine:
1. Salariile sunt mai mari, ceea ce face ca această criză să se simtă mai puţin: salariul minim a crescut în ultimul deceniu de la 510 lei net (120 de euro) la 1.524 de lei (310 euro), adică de trei ori; salariul mediu a crescut de la 1.500 de lei (350 de euro) la 3.700 de lei (750 de euro), adică de două ori şi jumătate. Salariul mediu în Bucureşti este de 4.500 de lei, adică 900 de euro.
Cei peste 100.000 de IT-işti pornesc de la un salariu mediu de 1.200 de euro; salariile din sănătate au crescut de paroape trei ori, iar salariile din învăţământ s-au dublat.
Deci situaţia actuală poate fi înfruntată mult mai bine.
2. Inflaţia şi cursul valutar leu/euro au crescut cu mult sub creşterea salariilor, ceea ce a majorat substanţial puterea de cumpărare: în ultimul deceniu inflaţia a crescut cu numai 23,7%, în timp ce cursul valutar a crescut cu numai 14%. Asta înseamnă că, raportat la creşterile nominale de salarii, salariile reale au crescut substanţial.
O inflaţie de peste 10% în acest an comparativ cu o inflaţie de 23,7% înregistrată în ultimul deceniu, poate fi acceptată fără probleme.
3. Stabilitatea cursului valutar leu/euro a schimbat mult datele problemei: în criza din 2008 în şase luni, septembrie-martie, cursul a crescut cu 20%, iar acum, într-un an de zile, creşterea este de sub 2%.
4. Ceea ce la început pare să fie o vulnerabilitate a economiei româneşti, că foarte multe preţuri sunt stabilite în euro (telefonie mobilă, apartamente, maşini, materiale de construcţii, materii prime) a fost un punct forte pentru economia României în ultimul deceniu: pentru că euro nu a crescut cu numai 14% în ultimii 10 ani, multe companii nu au putut să-şi transfere creşterea costurilor în lei (spre exemplu, salariile) în preţurile finale. Chiar dacă preţurile au crescut în euro, creşterea nominală în lei a fost sub inflaţie şi sub creşterile de salarii.
5. Scăderea dobânzilor la lei şi trecerea la creditarea în moneda naţională: de la 6% în 2012, dobânzile de referinţă au scăzut la 1-1,5%; această reducere a eliberat foarte mulţi bani prin scăderea ratei fie pentru creditele ipotecare, imobiliare, fie pentru creditele de consum. Creşterea dobânzilor care a început acum încă nu se vede, pentru că cifrele sunt încă mici.
Pe fondul scăderii dobânzilor la lei, creditele în lei acordate populaţiei au crescut de la 35 de miliarde de lei la 138,5 miliarde de lei, iar cele în valută au scăzut de la 69 de miliarde de lei (echivalent valută) la 26,9 miliarde de lei.
6. Prin dublarea şi triplarea salariilor, coroborată cu scăderea dobânzilor şi stabilitatea cursului valutar, ponderea unui credit ipotecar – adică principalul plus dobânda – într-un salariu, a scăzut foarte mult, ceea ce a eliberat sume importante de bani pentru altceva, fie pentru economii, fie pentru cheltuieli.
7. Pe fondul creşterii salariilor şi reducerii ponderii unor cheltuieli în venituri, economiile la bancă au crescut substanţial: acum 10 ani românii aveau la bancă 72 de miliarde de lei (în lei), acum au 164,7 miliarde de lei. În valută, economiile au crescut de la echivalentul a 62,7 miliarde de lei la 121,5 miliarde de lei.
8. PIB-ul, care înseamnă valoarea adăugată în economie, a crescut de la 557 de miliarde de lei (131 mld. euro) la 1.179 miliarde de lei (240 mld. euro): când ai o valoare adăugată mai mare poţi să plăteşti salarii mai mari, poţi să faci investiţii, poţi să pui bani deoparte.
9. În criza anterioară, companiile au fost nevoite să reducă salariile şi să dea oameni afară (economia a pierdut 700.000 de locuri de muncă), în timp ce acum companiile duc lipsă acută de oameni şi majorează salariile pentru a sta în piaţă.
10. Chiar dacă situaţia bugetului este proastă, statul nu face disponibilizări şi nici nu taie salariile, ca în 2010: situaţiile excepţionale cu care ne confruntăm de peste doi ani – Covid şi acum războiul din Ucraina – a permis tuturor statelor, inclusiv României, să aibă deficite bugetare mult mai mari, duble sau chiar triple, ceea ce a permis să nu aibă loc tăieri de salarii şi restructurări.
Toate aceste deficite au dus la creşterea datoriei publice de la 191 de miliarde de lei la 596 de miliarde de lei; această creştere a datoriei a susţinut creşterea salariilor, menţinerea aparatului bugetar la peste 1,2 milioane de angajaţi, creşterea pensiilor, realizarea unor investiţii.
11. Sistemul bancar este solid şi poate susţine creditarea: în criza anterioară sistemul bancar ducea în spate credite neperformante de 25% din total portofoliu de credite, ceea ce aducea o presiune în plus pe capitalul băncilor şi pe posibilitatea de a acorda noi credite; acum băncile au capital suficient, chiar prea mare, creditele neperformante sunt la numai 4% după doi ani de Covid, iar bancherii vor să dea credite pentru că au depozite în exces, numai clienţi să fie. Sunt clienţi care îşi vor acoperi scăderea puterii de cumpărare, apărută ca urmare a creşterii inflaţiei, prin bani luaţi prin împrumuturi, considerând că pot face faţă fără probleme plăţii ratelor, iar această criză nu va dura prea mult.
12. Deşi are o pondere mică, Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri substanţiale investitorilor în ultimul deceniu, ceea ce a dus la apariţia unor sume de bani suplimentare; de asemenea, sunt zeci de mii de români care tranzacţionează pe bursele externe şi au învăţat să facă bani pe aceste pieţe.
13. Banii care vine din tranzacţii: în ultimul deceniu, odată cu revenirea pieţei imobiliare şi a economiei, s-au tranzacţionat apartamente la preţuri în creştere, companii la preţuri mai mari, terenuri agricole la preţuri din ce în ce mai mari, ceea ce în final se adună într-o sumă mai mare de bani, care ulterior fie este cheltuită pe altceva, fie este investită. Aceşti bani înseamnă miliarde de lei şi de euro, care acum constituie o plasă de rezistenţă în noua criză.
Eu am trecut în revistă 13 puncte de rezistenţă, dar probabil că sunt mai multe. Deşi nu pare, economia şi situaţia actuală sunt mult mai bune decât acum un deceniu, ceea ce ne permite să rezistăm mai bine asaltului creşterii preţurilor, majorării dobânzilor şi nnu în ultimul rând tensiunilor de lângă noi.
Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) anunţă că va organiza proteste în toată ţara. Transportatorii sunt nemulţumiţi de faptul că autorităţile nu le oferă sprijin în faţa valului de scumpiri la energie, carburanţi şi poliţe RCA.Transportatorii spun că au eşuat toate încercările de a găsi soluţii şi sprijin din partea Guvernului, pentru depăşirea crizei şi că decizia privind organizarea de proteste are legătură cu atitudinea şefului Consiliului Concurenţei.
„Ne-a convins aroganţa şi nepăsarea şefului Consiliului Concurenţei, care cere plafonarea preţurilor la energie, carburanţi şi poliţe RCA „la un nivel cât mai ridicat, fără compensare” şi doar pentru „consumatorii vulnerabili”. Această abordare din partea statului arată că se doreşte falimentarea firmelor româneşti şi mai ales a celor de transport”, susţin reprezentanţii COTAR.
Transportatorii anunţă că vor protesta cu maşinile în stradă.
„Statul ar trebui să găsească şi soluţiile pentru salvarea firmelor româneşti şi a economiei României, pentru că altfel va fi distrusă România. Guvernul nu trebuie să lovească în firmele româneşti care abia mai supravieţuiesc în urma acestor scumpiri în lanţ. După ce am constatat că nu este nimeni interesat de cerinţele şi chiar de propunerile noastre, până când vom obţine de la Guvernul României soluţii concrete de ieşire din criză, vom recurge la toate formele legale de a protesta cu toate maşinile în stradă, în toată ţara!”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.
Transportatorii rutieri sunt afectaţi de toate majorările de preţuri la energie electrică şi la gaze naturale, la carburant şi la poliţele RCA.
În urma articolului publicat mai sus, revenim cu un drept la replică, solicitat de UNSAR, pe care îl redăm integral mai jos:
UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România atrage din nou atenţia asupra dezinformărilor grave aduse astăzi printr-un document de tip „fake news” propagat în spaţiul public de o anumită asociaţie, cu scopul de a promova o imagine falsă asupra pieţei de asigurări RCA din România.
Subliniem încă o dată faptul că orice fel de dezbatere cu privire la sectorul RCA ar trebui să plece de la cifrele oficiale ale autorităţilor publice care au atribuţii cu privire la piaţa asigurărilor, şi nu de la speculaţiile unor entităţi private interesate care pot induce opinia publică în eroare.
Reiterăm deci nevoia unui dialog aşezat şi constructiv, bazat pe cifre şi date verificate, şi nu pe mesaje alarmiste, de tip “fake news”, al căror obiectiv principal este să inducă un sentiment de neîncredere la nivelul societăţii. În acest context dificil pe care îi traversăm cu toţii, trebuie cu atât mai mult să dăm dovadă de responsabilitate.
Iată de ce, ne vedem nevoiţi să aducem clarificări privind modul în care se determină tarifele de referinţă pentru asigurarea RCA. Chiar dacă toate aceste informaţii au un caracter tehnic, în spiritul unei informări corecte şi complete a publicului, facem următoarele precizări:
Tarifele de referinţă sunt calculate şi publicate într-un raport elaborat de către o societate cu expertiză recunoscută în domeniu, contractată de către ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
În acest sens, prima RCA la care se face referire în comunicatul transmis astăzi mass-media de acea asociaţie fără competenţe în asigurări reprezintă o primă de risc (pură) şi este doar unul din elementele pe baza căruia se determină prin metode actuariale tariful de referinţă, utilizându-se o formulă de calcul expres reglementată de legislaţia RCA.
Prin urmare, în plus faţă de prima de risc (pură), pentru a se ajunge la tarifele de referinţă pe categoriile de vehicule menţionate în Raportul ASF sunt luaţi în calcul o serie de factori şi anume:
1. Factorul pentru daunele mari – este o componentă substanţială în modelul de determinare a tarifelor de referinţă RCA. Cu toate că daunele mari sunt rare (au o frecvenţă de producere mică), ele au, de regulă, o valoare semnificativă din totalul daunelor (au o severitate mare). În cazul asigurărilor RCA aceste daune mari sunt, de obicei, consecinţa unor evenimente asociate cu vătămări corporale sau decese din accidente de autovehicule. Acest factor a fost determinat conform pct.3.5.1. (pag. 15) raportat la secţiunea 3.2. (pag. 8) din Raportul ASF
2. Factorul IBNR – reprezintă rezerva pe care orice asigurător trebuie să o constituie conform obligaţiilor legale, acest factor având în vedere situaţia daunelor produse, dar care încă nu au fost avizate la asigurător. Acest factor a fost determinat prin metode actuariale în cadrul Raportului ASF, rezultând o valoare de 15,9% (pct.3.5.2. din Raportul ASF, pag. 15 şi 16)
3. Factorul Inflaţia daunelor – reprezintă o încărcare a primei de risc prin care se înglobează o rată anuală de modificare a primelor de risc viitoare, pe baza datelor statistice. Factorul estimat în Raportul ASF pentru inflaţia daunelor este de 8,28% (pct. 3.5.3 din Raportul ASF, pag. 16)
4. Marja de siguranţă – este un factor tehnic generat printr-un model actuarial (GLM) şi reprezintă, mai simplu spus, o plasă de siguranţă pentru segmentele unde daunele reale sunt diferite faţă de cele estimate (pct.3.5.4 din Raportul ASF, pag. 16)
Abia după ce prima de risc (pură) este încărcată cu factorii anterior menţionaţi, aceasta devine prima de risc de referinţă. La rândul ei, aceasta este ajustată cu alţi factori esenţiali, cum ar fi:
1. Factorul de bonus-malus, care reprezintă un factor tehnic stabilit conform Normei ASF nr. 20/2017 fiind diferit pentru persoanele fizice şi persoanele juridice, pentru fiecare categorie de vehicul (pct.3.5.5. din Raportul ASF, pag. 16 -19)
2. Cheltuielile asigurătorului (pct.3.5.6. din Raportul ASF, pag. 19) – care sunt limitate la 25% din prima brută de referinţă şi care cuprind:
o Cheltuieli de daună – practic cheltuielile care ţin de instrumentarea dosarelor de daună
o Comisioanele plătite distribuitorilor şi alte cheltuieli de achiziţie;
o Cheltuieli administrative, cum ar fi soft-urile de vânzare şi administrare a poliţelor, mentenanţa acestora, suport funcţie de distribuţie etc.;
o Cheltuieli cu reasigurarea (instrument utilizat pentru dispersia riscului).
3. Marja de profit – stabilită la 5% din prima brută de referinţă (pct.3.5.7. din Raportul ASF, pag. 19)
Ulterior, prima de risc de referinţă este ajustată cu factorii anterior menţionaţi şi devine Prima brută de referinţă şi se ajunge la tarifele de referinţă (pag. 20-27 din Raportul ASF).
Aşadar, atunci când se face referire la profitabilitatea sectorului RCA, orice persoană de bună-credinţă ar trebui să aibă în vedere calculele realizate de specialişti, precum şi datele statistice oficiale, netrunchiate, care redau imaginea corectă a pieţei de RCA din România atât din perspectiva costurilor, cât şi a profitabilităţii.
În alta ordine de idei, referindu-ne la profitabilitate, în susţinerea celor prezentate şi făcând apel la datele publice, precizăm că la nivelul anului 2020, valoarea totală a primelor brute subscrise RCA a fost de 3,96 miliarde RON, cu o pierdere aferentă de -13% (în valoare absolută de aprox. 0,5 miliarde RON). Pe de altă parte, cifra de afaceri obţinută de societăţile de transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN 4941) a fost de 50,6 miliarde RON, cu un profit aferent de 6,7% (în valoare absolută de aprox. 3,4 miliarde RON).
Prin simpla comparaţie a acestor date observăm cum doar profitul înregistrat în anul 2020 (anul declanşării pandemiei de COVID-19) de către societăţile de transport rutier de mărfuri a avut o valoare aproximativ egală cu cea a primelor brute subscrise aferente poliţelor RCA. În concret, pentru fiecare 100 de lei încasaţi în 2020, asigurătorii au plătit în medie 113 lei, în timp ce pentru fiecare 100 lei încasaţi în 2020, transportatorii au înregistrat în medie un profit de 7 lei. Mai mult, după primele 9 luni ale anului 2021, situaţia s-a agravat, ajungându-se ca pentru 100 de lei încasaţi asigurătorii să plătească în medie 131 lei, conform datelor ASF.
În încheiere, reiterăm faptul că domeniul asigurărilor este unul complex şi deloc uşor de înţeles de către persoane specializate în alte domenii, motiv pentru care recomandăm că folosirea indicatorilor tehnici specifici să fie făcută doar după un studiu atent, mai ales atunci când se fac afirmaţii în spaţiul public. Altfel, riscăm să bagatelizăm ani de studii ai specialiştilor şi întregul sistem educaţional din domeniul financiar.
După ce greva angajaţilor Societăţii de Transport Bucureşti (STB) a paralizat Capitala, magistraţii Tribunalului Bucureşti dispunând suspendarea protestului, situaţia tensionată este departe de a fi adusă la cote normale, iar capii revoltei, conduşi de Vasile Petrariu, sunt decişi să ducă ostilităţile mai departe şi să-i mobilizeze, din nou, pe sindicalişti.
Conducerea STB a făcut plângere la Poliţie împotriva a 14 persoane care s-ar fi aflat în spatele grevei, iar primul pe listă a fost chiar liderul de sindicat, Vasile Petrariu.
Numai că acesta pregăteşte deja o a doua ”revoluţie” în STB, după ce sindicatul pe care îl conduce a anunţat că va contraataca şi pe cale juridică, urmând ca Nicuşor Dan – primarul general al Capitalei – şi Adrian Criţ, directorul general al STB, să fie daţi în judecată, ”având în vedere acuzele, şantajul, ameninţările cu concedieri în masă şi prezentarea unor informaţii care nu sunt conforme cu realitatea”.
Gândul prezintă imagini în exclusivitate cu liderul de sindicat Vasile Petrariu, acesta – însoţit de George Tănase, secretar general al sindicatului STB, şi Gheorghe Bălan, lider filială Depoul Militari al Sindicatului STB – ”asediind” nu conducerea STB, deocamdată, ci un restaurant care s-a transformat, astfel, în punctul de pornire al celei de-a doua ”revoluţii” a sindicaliştilor.
În Piaţa Victoriei vor protesta angajaţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, iar în Piaţa Revoluţiei, în faţa Palatului Parlamentului, se vor afla angajaţii din Poliţie, Peenitenciare şi militarii trecuţi în rezervă.
Membrii Sanitas au anunţat că vor picheta Parlamentul. Sanitas se află deja în grevă japoneză, solicitând majorarea salariilor pentru toţi angajaţii din sistem.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, care a organziat proteste în ultimele zile, spune că mulţi din profesorii României, aflaţi printre cei mai săraci europeni, vor avea ce să pună pe masa de Crăciun doar cu ajutorul rudelor.
„Protestele din ultimile trei zile organizate de federaţiile sindicale din educaţie sunt un semnal puternic pe care vrem să îl tragem nu doar în faţa guvernanţilor, ci şi a opiniei publice! Majorările salariale solicitate de către noi şi care sunt prevăzute de legislaţia în vigoare nu sunt un moft, ci O NEVOIE REALĂ! Fără aceste majorări, în contextul scumpirilor deja existente la utilităţi şi alimente, peste 70% dintre salariaţii din învăţământ vor fi la limita subzistenţei!
Primul prag al degradării financiare va fi resimţit chiar acum, de Crăciun!
Gândiţi-vă cum se poate trăi lunar cu un câştig salarial de 2.300 de lei? Acesta este venitul unui cadru didactic tânăr, din care plăteşte aproximativ 1.000 de lei pentru energie electrică, gaze naturale, abonament TV/internet, apă curentă, utilităţile la comun şi abonamentul la telefon. Din 1.300 de lei rămaşi, acest cadru didactic trebuie să trăiască zilnic cu aproximativ 43 de lei. Ce îşi poate cumpăra un om pentru Crăciun cu această sumă? Ce poate să pună pe masă? Poate să ofere cadouri? Poate să îşi împodobească un brad? Răspunsul este unul singur! NIMIC din tot ce ar trebui să aducă bucurie cu ocazia sărbătorilor de iarnă nu este accesbil unui astfel de salariat!”, arată un comunicat FSLI.
Angajaţii din poliţie, penitenciare şi militarii rezervişti declanşează proteste naţionale. Joi, de la ora 12:00, vor fi mişcări de protest la Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Participanţii se vor aduna în faţa sediului Guvernului şi la prefecturi.
Începând cu data de 23.12.2021, ora 12:00, angajaţii din poliţie penitenciare şi militarii rezervişti declanşează proteste. Acestea se vor desfăşura la Guvernul României (Bucureşti – Piaţa Victoriei) şi la prefecturile oraşelor Iaşi, Timişoara şi Cluj.
Protestatarii susţin că nu solicită majorări de salarii sau pensii, ci respectarea legilor, aşa cum au fost adoptate de Parlament.
„Angajaţii şi pensionarii din poliţie, penitenciare şi armată cer: aplicarea în integralitate a legii salarizării unitate (Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) şi actualizarea pensiilor militare conform prevederilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat”, scrie în comunicatul de presă semnat de mai multe organizaţii sindicale.
Proteste au organizat sau urmează să organizeze sindicatele din învăţământ şi de la CFR.
O mare parte din protestatarii din Piaţa Victoriei se află în prezent în faţa Palatului Cotroceni, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis se află în Germania.
În Bucureşti, în Piaţa Victoriei şi la Unversitate au avut loc proteste faţă de restricţiile impuse de autorităţi pentru limitarea Covid-19.
Proteste au loc şi la Craiova, la Cluj-Napoca şi la Iaşi, unde numărul participanţilor variază de la câteva zeci la câteva sute.
Protestul iniţiat în Piaţa Universităţii a fost organizat de AUR.
Numărul participanţilor a crescut de la câteva sute la câteva mii.
Protestatarii solicită ridicarea stării de alertă, renunţarea la impunerea directă sau indirectă a vaccinării, renunţarea la folosirea certificatului verde, precum şi menţinerea unităţilor de învăţământ deschise, fără constrângeri, dar şi accesul nediscriminatori la servicii de sănătate, fără transformarea unor spitale în unităţi Covid. O altă revendicare priveşte plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, Alexandru Iacob, a spus, sâmbătă, la Aleph News, că momentan nu se aplică amenzi, deşi numărul participanţilor este cu mult mai mare faţă de limita prevăzută de lege. „Nu aş vrea să fac o estimare, pentru că nu aş vrea să greşim. Sunt mai multe de 100 de persoane, aşa cum prevede legea în situaţia de faţă. La momentul actual ne concentrăm pe siguranţa participanţilor. Avem organizatori declaraţi, aşa că ne va fi mai uşor. E important să se poarte masca şi să păstreze distanţarea. Indiferent de situaţie, noi facem recomandări. De asemenea, le recomandăm şi se delimiteze de incidente şi să anunţe echipajele de jandarmi”, a spus Alexandru Iacob.
Jandarmeria a comunicat că măsurile coercitive vor fi discutate după terminarea protestului. „Nu facem un scop din a sancţiona cetăţenii. Nu vrem să considere nimeni că discuţiile despre sancţiuni sunt o intimidare la adresa participanţilor”, a comunicat Jandameria.