BusinessMagazin

Tag: propunere

  • O poveste întunecată din nordul îndepărtat

    Lansată în urmă cu un an de televiziunea islandeză şi relansată în martie anul acesta de Netflix, miniseria „The Valhalla Murders” (Crimele din Valhalla) poate fi, cu siguranţă, pe placul iubitorilor genului thriller/poliţist. Deşi când am început să urmăresc „Crimele din Valhalla” distribuţia îmi era total necunoscută, fiind vorba exclusiv de actori islandezi, iar nota de pe IMDB – 6,3 – neconvingătoare (între timp, la trei săptămâni de la lansare, a urcat peste 7), am hotărât să-i dau o şansă, deoarece mă convinsesem deja, în trecut, că nordicii pot face filme sau seriale foarte bune. „Crimele din Valhalla” prezintă investigaţia desfăşurată în jurul unei serii de omoruri săvârşite în capitala Islandei, Reykjavik, şi în împrejurimile acesteia, despre care secţia centrală de poliţie îşi va da rapid seama că sunt comise de acelaşi autor, descoperind, mai târziu, că victimele îşi intersectaseră, în urmă cu mulţi ani, destinele, fiind implicate în nişte fapte îngrozitoare petrecute în cadrul unui internat de băieţi, numit Valhalla, lucru care le adusese acest sfârşit tragic. Fiind vorba de o mini-serie, cu opt episoade de aproape o oră fiecare, şi de nu un film de 90-120 de minute, a fost automat necesară crearea mai multor fire narative, aşa că, în paralel cu acţiunea principală, care ţine de investigaţiile poliţiei, se conturează, adiacent, vieţile personajelor şi conflictele interioare şi interpersonale ale acestora. 
    Primele secvenţe din episodul-pilot dau impresia unui serial cu buget redus – probabil aşa a şi fost – acţiunea se petrece în mare parte în secţia de poliţie şi în alte câteva locuri, nu au fost folosite efecte speciale, iar figuraţia a fost necesară în puţine scene. Nu ai însă timp să te concentrezi prea mult pe acest aspect, deoarece se trece destul de rapid la intriga serialului: prima crimă. Pe măsură ce se înaintează în poveste – din ce în ce mai complexă – secrete întunecate din trecutul personajelor încep să iasă la suprafaţă, făcând ca fiecare episod să devină tot mai palpitant. Spre final, acţiunea ia o întorsătură total neaşteptată, dând la iveală corupţia, abuzurile şi lanţul de minciuni ţesut în jurul autorităţilor, a celor care trebuia să lupte, de fapt, pentru siguranţa şi binele oamenilor, deznodământul trimiţându-mă cu gândul la un film foarte bun, cu o temă asemănătoare: „Spotlight”.
    Ce m-a frapat în acest serial islandez a fost lipsa culorilor vii, puternice. Şi nu este singura producţie scandinavă în care remarc acest lucru. Nu ştiu dacă este din pricina peisajelor cenuşii, lipsite de vegetaţie, alcătuite în mare parte din drumuri pustii şi stânci înzăpezite, a ţinutelor personajelor, mai tot timpul în tonuri închise, neutre, sau a lipsei de carismă a acestora, cert este că „răceala nordică” se resimte dincolo de ecran. Deşi nu consider că limba este neapărat un impediment, ce mi s-a părut totuşi dificil a fost să ţin minte numele personajelor – fiind vorba despre nume sau porecle care semănau între ele şi cu care nu suntem obişnuiţi, asocierea cu acestea este destul de dificilă. Aş mai adăuga că, spre deosebire de filmele sau serialele americane, se pare că nordicii pun prea puţin accentul pe sex appealul personajelor şi pe înfăţişarea acestora, concentrându-se mai degrabă pe detaliile care construiesc complexitatea poveştii.

    Crimele din Valhalla
    Producţie: Netflix  
    Regie: Thordur Palsson
    Distribuţie: Nína Dögg Filippusdóttir, Björn Thors, Bergur Ebbi

  • Perle contemporane sau de ce nu doar diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei femei

    Aceştia preferă să se joace cu perlele, tratându-le ca pe un material oarecare pentru a-şi arăta creativitatea. Yvonne Léon, spre exemplu, propune cercei în formă de cactus, din aur, perle şi tsavorite (grosulare verzi rare). Casa thailandeză Patcharavipa a lansat un colier în formă clasică, unde perlele Akoya imperfecte se combină cu „perle” de aur, conferind întregii bijuterii strălucire. Perlele cu forme neregulate îşi găsesc întrebuinţare la Poppy Finch, care a lansat inele cu perle în formă de petală.

  • ​Cine este Nelu Tătaru, propus să preia conducerea Ministerului Sănătăţii

    Ludovic Orban, premierul României, a declarat că secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru este propunerea pentru conducerea ministerului Sănătăţii, după ce Victor Costache şi-a dat demisia.

    „El face parte din echipa de la Sănătate, a fost, este şi va fi în prima linie a bătăliei contra coronavirus. Deja stăpâneşte foarte bine procedurile, planul de măsuri. Astăzi e la Suceava, l-am sunat şi l-am informat privitor la intenţia mea de a-l propune”, a declarat Ludovic Orban.

    Nelu Tătaru are 48 de ani, este secretar de stat în ministerul Sănătăţii, este medic chirurg şi a lucrat în trei spitale ca asistent, ulterior medic la Spitalul Judeţean Vaslui, medic rezident la Spitalul de Urgenţă Iaşi, medic chirurg, director general şi manager al Spitalului Municipal Huşi.

    El a absolvit în 1998 Facultatea de Medicină Generală la UMF Iaşi.

    În 2012 a fost consilier local în oraşul Huşi.

  • BREAKING NEWS – Nelu Tătaru, ministrul sănătăţii propus de Ludovic Orban

    Victor Costache, Ministrul Sănătăţii, şi-a anunţat demisia. În acest context, premierul Ludovic Orban a anunţat că propunerea sa pentru acest rol este actualul secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

  • Partea murdară a energiei curate

    În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.

    În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene.

    Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei.  

    România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă.

    Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora.

    „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

    Blumenfield atrage atenţia asupra importanţei pe care o are analiza deşeurilor pentru a putea identifica oportunităţile economice care reies din această piaţă. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi, poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe”, spune ea.

    Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator, dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% românesc, susţine că în România există astăzi peste 200 de situri contaminate şi circa 1.100 de situri potenţial contaminate cu deşeuri ca rezultat al activităţii industriale.

    Potrivit specialiştilor citaţi, statul român poate realiza o hartă la nivel naţional a siturilor contaminate, care să ia în calcul de la început conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi modul în care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a îndrepta economia spre neutralitatea climatică trebuie încurajate printr-un astfel de cadru. În prezent, autorităţile dezvoltă un astfel de proiect care se poate concretiza într-o hartă a deşeurilor din piaţa locală.

    „Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.” În prezent, proiectul Green Deal – pactul european care promite neutralitate climatică până în 2050 – este pus astăzi în dezbatere publică. Politicile europene impun României un anumit nivel de emisii, însă specialiştii din piaţa locală atrag atenţia că emisiile României sunt sub media europeană.

    „Nu se vorbeşte deloc despre acest lucru. România este o ţară care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, în timp ce media europeană este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci România este în momentul de faţă printre ţările care contribuie la scăderea mediei globale de emisii de CO2”, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei în guvernul Ponta, a spus că România este printre ţările care nu şi-au încălcat până acum niciun angajament internaţional în ceea ce priveşte schimbările climatice, în timp ce alte economii dezvoltate rămân în urmă pe ţintele pentru 2020.

    „România este printre ţările care îşi vor respecta ţintele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dacă vreţi exemplu de o ţară care nu şi le va respecta avem Olanda – ţara morilor de vânt – care nu îşi poate respecta ţinta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realităţi, sunt date care nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care ne arată unde nea poziţionăm la nivel internaţional. Nu suntem noi cei mai prietenoşi cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la scăderea mediei internaţionale şi nu la creşterea ei”, a declarat Nicolescu.

    Petrolul, încă principala sursă de energie din lume
    Combustibilii fosili conduc lumea în continuare încă de la ultima revoluţie industrială. Cu un procent de 37%, petrolul reprezintă încă cea mai utilizată sursă de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezintă un procent de 29%, în timp ce cărbunele are 15%, energia nucleară 9%, iar sursele de energie regenerabilă 10% – dintre care circa 7,4% reprezintă energie hidro, biomasă şi geotermală, iar energia solară şi eoliană contribuie cu 2,6%. 

  • Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti propune Guvernului României opt măsuri pentru reducerea impactului crizei coronavirusului asupra comunităţii de afaceri

    Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a transmis Guvernului României o serie de măsuri, solicitate de firmele bucureştene, membre şi nemembre, propuse spre a fi avute în vedere în cadrul activităţii Grupului de Lucru Interinstituţional pentru evaluarea impactului economic, financiar şi bugetar asupra României generat de efectele COVID-19 (GLI-ECOROM).

    Măsurile propuse de CCIB sunt următoarele:

    1.    Implicarea activă a Ministerului Afacerilor Externe in gasirea de solutii la nivel global pentru a se evita insularizarea Romaniei în situatia creată. CCIB consideră că limitarea circulaţiei persoanelor în condiţiile răspândirii COVID-19 trebuie să lase suficiente căi pentru continuitatea circulaţiei mărfurilor şi serviciilor la nivel internaţional, dată fiind interdependenţa activităţii în cadrul proceselor de cooperare economică internaţională.

    2.    Clarificarea statutului transportatorilor de marfă (şoferi TIR) prin sprijinirea acestora de a-şi desfăşura activitatea atât în trafic intern, cât şi internaţional, în condiţii care, pe de o parte le impune situaţia apariţiei COVID-19, iar pe de altă parte să se evite blocarea aprovizionarii agenţilor economici cu materii prime si materiale, iar a beneficiarilor finali de a primi produsele finite comandate.

    3.    Stimularea producătorilor români din toate ramurile economice pentru reconversia producţiei în domenii vitale în această perioadă (medicamente, materiale şi echipamente sanitare, produse alimentare etc).

    4.    Amânarea plăţii impozitelor pentru o perioadă determinată de timp.

    5.    Plata de urgenţă a TVA pentru societăţile care au de recuperate TVA de la stat.

    6.    Plata de către Casa de Asigurari de Sănătate către agenţii economici a restanţelor privind concediile medicale.

    7.    Acoperirea de către stat a 75% din valoarea şomajului tehnic, în cazul în care agenţii economici apelează la această modalitate de lucru, asigurându-se astfel menţinerea forţei de muncă necesare la reluarea activităţii.

    8.    Datoriile societăţilor de stat aflate în insolvenţă sau faliment către agenţii economici privaţi să fie preluate şi plătite de băncile cu capital de stat (EXIMBank şi CEC), urmând ca acestea din urma să-şi recupereze sumele respective de la societăţile de stat sau la masa credală.

     

  • Frumuseţe la priză

    Ideea i-a venit când avea de ţinut o prezentare şi prelungitorul găsit i s-a părut urât de tot, scrie Dezeen. Faivre înfrumuseţează de atunci prelungitoare îmbrăcându-le într-un lut special care se usucă în contact cu aerul şi poate fi colorat în diverse feluri. Artistul lucrează fie cu prelungitoarele clienţilor şi prietenilor, fie cu ale sale, în acest din urmă caz cumpărându-le de la magazine specializate ca să fie sigur că nu sunt periculoase pentru utilizatori. 

  • Grupul condus de Raed Arafat propune ca toate şcolile să fie închise până pe 21 aprilie

    Grupul de suport tehnico-ştiintific condus de Raed Arafat propune ca toate cursurile să fie suspendate până pe data de 21 aprilie. Măsura propusă vizează grădiniţele, învăţământul primar, gimnazial, liceal, postliceal şi profesional.

    Propunerea se regăseşte într-un draft care va fi discutat, luni, de la ora 16:00, la sediul Ministerului de Interne, de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

    În acelaşi document se propune şi ca toate stagiile în spitale pentru elevii postlicealelor să fie oprite până la finele lunii martie.

  • Producătorul de bere Bermas Suceava propune dividende de 1,7 mil. lei, cu un randament de 6%

    Consiliul de administraţie al producătorului de bere Bermas Suceava (BRM) propune acţionarilor dividende de 1,72 mil. lei din profitul net pe 2019 în cuantum de 1,95 mil. lei, la un dividend brut pe acţiune de 0,08 lei.

    La preţul curent de tran­zacţionare de 1,31 lei/acţi­une, randamentul unui dividend este de 6,1%, potrivit calculelor ZF făcute pe baza convo­cato­rului acţionarilor din data de 6 martie 2020. În cadrul adunărilor gene­rale este supusă spre aprobare data de 15 iunie 2020 ca data plăţii dividendelor.

    Propunerea pentru rezerva legală de constituit este în cuantum de 114.933 lei, iar suma de 119.032 este propusă pentru alte rezerve.

    Compania cu 28,2 mil. lei capitalizare este controlată în proporţie de 30% de Asociaţia Victoria Bermas, în timp ce asociaţia salariaţilor PAS Bermas are o deţinere de 20,8%, iar Vivat Construct controlează un procent de 13,6% din numărul de acţiuni.

    Acţiunile BRM se tranzacţionează de la începutul anului în scădere cu 11,49%, pe fondul unui rulaj de 43.341 lei. Compania din Suceava are o cotă de piaţă de circa 5%, luptându-se în piaţă cu producători independenţi precum Albrau Prod din Bacău, Martens din Galaţi sau alţi producători mici.

  • Deşi la fiecare colţ de stradă găseşti câte un cabinet stomatologic, România încă se află la coada clasamentului în rândul europenilor când vine vorba de mersul la dentist

    Ea a lansat IziDoc, o platformă prin care companiile dornice să îşi motiveze angajaţii pot include în pachetul de beneficii extrasalariale şi un abonament la cabinetul stomatologic. „Ideea a venit pe de o parte pe fondul dezvoltării pieţei de beneficii pentru angajaţi, iar pe de altă parte, a lipsei unei soluţii pentru partea medicală dentară”, descrie Diana Enăchescu, fondatoarea businessului, modul în care s-a gândit la lansarea acestei platforme.

    Faptul că piaţa stomatologică este extrem de fragmentată, peste 85% dintre cabinete fiind individuale, face dificilă oferirea unei soluţii în care angajaţii să aibă de unde alege şi să beneficieze de informaţiile necesare luării unei decizii, crede ea. Aşadar, soluţia pe care a identificat-o a fost crearea unei reţele de parteneriate cu aceste clinici şi cabinete independente şi accesarea lor pe o platformă digitală, într-un mod standardizat, văzând în acelaşi timp, în această soluţie, şi un adaos la pachetele medicale clasice. „Practic, pachetul medical oferit angajaţilor poate fi completat cu beneficiile dentare atât de necesare, oferirea acestora fiind o practică uzuală în alte pieţe mai dezvoltate.”

    Deşi, spune Enăchescu, unele companii au încercat metode in-house de a-şi ajuta angajaţii şi pe partea de stomatologie, decontând anumite sume sau colaborând cu câte o clinică dentară care să ofere anumite discounturi, pe de altă parte o astfel de iniţiativă creează complexitate pentru angajator sau este prea limitată ca ofertă pentru angajat şi astfel de multe ori neutilizată. „Noi ne-am gândit să facem un produs care să fie cât mai uşor de implementat pentru medici şi angajatori şi cât mai uşor de utilizat pentru angajaţi. Cu cât un produs este mai uşor de accesat, cu atât va creşte utilizarea lui. Scopul final este ca prin soluţia noastră oamenii chiar să înceapă să meargă mai des la dentist, să înţeleagă avantajele îngrijirii sănătăţii dentare şi să se bucure în final de zâmbetul pe care şi-l doresc, iar o sănătate dentară bună este un indicator al calităţii vieţii.”

    Platforma a fost lansată în toamna lui 2019, „în urma unei pregătiri susţinute care a durat mai mult de un an”, şi a implicat o investiţie de 50.000 de euro, din fonduri proprii. Diana Enăchescu, actual manager al businessului, are la bază studii economice, iar înainte de lansarea IziDoc a activat în domeniul consultanţei de management, în cadrul companiei globale de consultanţă A.T. Kearney, unde a realizat proiecte strategice şi operaţionale pentru jucători mari din industriile de utilităţi, retail sau farma.

    De asemenea, s-a ocupat de dezvoltarea strategică a companiei locale de medicamente Labormed, în perioada în care compania a fost preluată de fondul de investiţii Advent International. Ea conduce compania alături de doi parteneri de business, un director de vânzări din domeniul stomatologic şi un medic dentist cu experienţă în promovarea şi vânzarea de produse stomatologice, precum şi în cursuri şi workshopuri de stomatologie. Echipa IziDoc numără în momentul de faţă patru oameni, „din care doi sunt dedicaţi 100%, iar doi sunt pe post de advisor din zona medicală”, urmând ca numărul angajaţilor să crească odată cu dezvoltarea businessului, explică fondatoarea companiei. Acestora li se adaugă colaboratorii constanţi pentru toate serviciile auxiliare de care platforma are nevoie.

    Antreprenoarea spune că una dintre provocările cu care s-a confruntat în dezvoltarea businessului a fost tocmai crearea unei platforme digitale care să ofere o experienţă plăcută utilizatorului, astfel încât să-l motiveze în a-şi alege medicul dentist potrivit şi a utiliza beneficiul. În plus, adaugă ea, „ne aşteptăm să fie nevoie de o perioadă de educare a pieţei de beneficii, pentru a înţelege avantajele accesării unei astfel de soluţii stomatologice, atât la nivel de angajator cât şi de angajat. Dacă abonamentele medicale la reţele private nu erau tocmai uzuale acum 10 ani, iată că ele au devenit un element de bază în timp şi sperăm să mergem şi noi în aceeaşi direcţie.

    În prezent IziDoc colaborează cu peste 80 de parteneri medicali, clinici şi cabinete dentare. În cadrul acestora activează peste 200 de medici dentişti, care acoperă toate specialităţile stomatologice, partenerii fiind selectaţi pe criteriul profesionalismului şi al distribuirii geografice. În primele luni de activitate Diana Enăchescu spune că a reuşit să testeze piaţa cu primii clienţi, din domenii variate precum IT sau FMCG, „care ne-au dat încredere în a tura motoarele mai departe.

    Ne aşteptăm ca anul acesta să fie unul de referinţă în ceea ce priveşte acomodarea angajatorilor şi a angajaţilor cu beneficiile noii noastre soluţii dentare”. Pentru primul an de activitate reprezentanţii companiei estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro, pe care speră să o obţină prin extinderea reţelei, a numărului de clinici-partenere şi a abonaţilor.

    Compania este prezentă în cinci oraşe – Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa şi Ploieşti –, planurile fondatoarea businessului vizând o extindere la nivel naţional până la sfârşitul lui 2020. Pentru anul acesta investiţiile bugetate vor fi orientate în primul rând spre creşterea reţelei de parteneri, „astfel încât fiecare abonat să aibă o opţiune lângă job sau lângă casă”. De asemenea, reprezentanţii companiei intenţionează să creeze şi o aplicaţie mobilă cu scopul de a dezvolta o relaţie mai strânsă cu abonaţii şi pentru a obţine mai uşor feedbackul acestora, „necesar pentru îmbunătăţirea continuă a experienţei”. Enăchescu spune că, având în vedere noutatea produsului, momentan baza de clienţi este încă mică.

    „Clienţii noştri actuali sunt din domeniile IT, FMCG, servicii financiare. Ne bucurăm să vedem că există deschidere din diferite domenii din partea angajatorilor în a-şi ajuta angajaţii în protejarea sănătăţii dentare.” Pentru 2020 ea preconizează minimum 50 de angajatori noi care vor oferi abonamentul dentar IziDoc angajaţilor, iar per total, la sfârşitul anului estimează că vor avea în jur de 5.000 de abonaţi.”  Abonamentul medical dentar IziDoc costă între 21 şi 29 de euro pe an pentru un angajat şi este neimpozabil. „Ca abonat la IziDoc, primeşti acces la reţeaua de parteneri – clinici şi cabinete dentare – prin platforma online IziDoc, pentru a-ţi alege medicul dentist potrivit din cadrul acestora, precum şi un card individual pe care îl prezinţi în cabinet pentru a beneficia de discounturi şi servicii gratuite, precum consultaţii, plan de tratament sau igienizări anuale”, explică fondatoarea businessului. Practic, de pe platforma IziDoc abonaţii îşi pot alege medicul dentist în special după criterii precum proximitatea, experienţa, discounturile oferite şi preţurile practicate.

    Potrivit unor studii de piaţă menţionate de Diana Enăchescu, românii au cheltuit, în medie, puţin peste 60 de lei/persoană în 2018 pentru servicii stomatologice, însă în mediul rural de cele mai multe ori cheltuiala tinde spre zero. „Cele mai mari cheltuieli cu serviciile stomatologice s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, polii dezvoltării locale. Se estimează că piaţa serviciilor de stomatologie a depăşit un miliard de lei anul trecut.”

    Per total însă, adaugă ea, România şi Bulgaria se află în continuare pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte cheltuiala pentru servicii stomatologice. „Preţurile de tratament sunt mult mai mici la noi comparativ cu alte ţări din UE, dar în contextul puterii de cumpărare locale şi al nivelului de educaţie dentară, sunt în general percepute ca fiind mari.” În general românii nu sunt foarte bine educaţi în ceea priveşte importanţa prevenţiei şi de aceea, de cele mai multe ori, ajung la medicul dentist când situaţia este deja gravă şi dintele nu mai poate fi salvat, spune antreprenoarea. „În alte ţări, înrădăcinarea culturii asigurărilor private, inclusiv dentare, a împins spre obligativitatea controalelor regulate, pentru a menţine prima de asigurare la un nivel convenabil.

    Astfel, asigurătorul îşi reduce riscul de a deconta plăţi mari, de tratament, iar asiguratul descoperă la timp afecţiunile care i-ar putea crea probleme. În România, penetrarea asigurărilor private de sănătate este încă foarte incipientă, iar pe parte dentară chiar extrem de redusă, în principal din cauza stării precare a sănătăţii dentare a populaţiei, ceea ce face ca o astfel de asigurare să fie destul de scumpă şi de aceea greu de accesat. Astfel, ponderea cea mai mare a motivelor de prezentare la dentist cuprinde tratamentele de urgenţă, în timp ce pentru prevenţie ne prezentăm cel mai puţin”, subliniază Enăchescu una dintre cele mai acute probleme ale pieţei locale de stomatologie. Ea adaugă că în UE şi în special în ţările nordice ponderea este inversă, ajungând la 80% din prezenţă pentru prevenţie în Olanda şi doar 8% pentru tratamente de urgenţă. „Este de aşteptat însă ca această pondere să crească uşor şi în România în favoarea prevenţiei, de la an la an.” Lipsa de timp, alimentaţia bogată în zaharuri sau fumatul excesiv, frica de dentist, percepţia că serviciile dentare sunt scumpe sunt de asemenea alţi factori de deteriorare a sănătăţii orale la români şi nu numai, punctează fondatoarea IziDoc.
    În opinia sa, chiar dacă în piaţa locală segmentul stomatologic nu dispune încă de foarte multe opţiuni, beneficiile extrasalariale au crescut totuşi foarte mult ca varietate. „Unele companii mari oferă platforme de beneficii flexibile, din care angajaţii îşi selectează singuri beneficiile relevante. În multe cazuri lipseşte însă o comunicare mai bună a beneficiilor oferite, astfel încât angajaţii să nu uite de ele şi chiar să le utilizeze. Angajatorul ar trebui să îşi asume un rol de mentor în relaţia cu angajaţii, mai ales în ce priveşte wellbeingul acestora, cu impact direct în performanţă, şi să îi direcţioneze în primul rând spre utilizarea beneficiilor «sănătoase» – medicale sau de sport. Arătând un astfel de interes, angajatorul reuşeşte astfel să creeze şi o relaţie mai strânsă cu angajaţii şi să îi fidelizeze mai bine”, subliniază antreprenoarea.