BusinessMagazin

Tag: program

  • Antreprenorul care face milioane cu un „mall” online

    Anul trecut, FashionUP a înregistrat venituri egale cu cele din 2017, de 28 de milioane de lei, dar pentru anul acesta reprezentanţii businessului şi-au propus o creştere de 20%. Ei îşi bazează aşteptările atât pe noile parteneriate încheiate şi pe brandurile noi ce vor fi aduse de partenerii actuali, cât şi pe MarketUP, un proiect proaspăt lansat, care promovează mici antreprenori români din domeniul retailului vestimentar, fie aceştia designeri locali sau branduri româneşti de nişă, oferindu-le expunere pe platforma FashionUP. Prin intermediul acesteia, micilor antreprenori li se facilitează accesul la susţinerea necesară în dezvoltarea afacerii lor online: sprijinul unei echipe specializate în marketing online, accesul la baza de clienţi a FashionUP şi prezenţa în proiectele sale editoriale. În prezent, în cadrul companiei lucrează 30 de angajaţi. Alin Stanciu, fondator şi CEO al FashionUP, descrie MarketUP drept „un loc în care brandurile locale îşi propun creaţiile pasionaţilor de fashion, personalizează produsele în funcţie de dorinţele clienţilor şi creează colecţii noi bazându-se pe cerinţele pieţei”.
    „Încă de când s-a lansat, FashionUP a susţinut brandurile autohtone, dar MarketUP reprezintă o nouă etapă, prin care ne dorim să aducem mai aproape clientul de creator. Ideea a venit natural. Pentru că primeam foarte multe cereri de colaborare, ne-am gândit cum să facem lucrurile mai uşoare pentru furnizorii români şi aşa a apărut ideea de MarketUP”, completează el. Proiectul a fost lansat în martie 2019 cu un pilot în care au fost incluşi cinci dintre furnizorii care s-au calificat în urma selecţiei făcute de echipa FashionUP. Investiţia a fost minimă, spune Stanciu, FashionUP având deja platforma şi fiind pregătită să susţină un astfel de concept. „Lucrurile au mers mai uşor decât ne-am aşteptat, aşa că am mărit eforturile şi acum avem încredere că până la sfârşitul anului putem semna parteneriate cu minimum 200 de branduri.” Anual, cea mai mare parte a investiţiilor FashionUP se îndreaptă către zona de marketing, în prezent complet digitalizată. În toamna anului trecut reprezentanţii companiei au investit 60.000 de euro în lansarea aplicaţiei mobile FashionUP, descărcată până în prezent de peste 40.000 de utilizatori.
    Businessul înregistrează anual aproximativ 100.000 de clienţi, cu o medie de două comenzi plasate de fiecare dintre aceştia. În medie, site-ul companiei este accesat zilnic de circa 36.000 de oameni. „În perioadele în care organizăm campanii de vânzare, traficul urcă până la 50.000 de vizitatori, culminând cu 140.000 în perioada de Black Friday”, spune Stanciu. Adidas, Benetton, Nike, Calvin Klein, Guess, Armani Jeans, Michael Kors, Just Cavalli, La Redoute, Love Moschino, Polaroid, U.S. Polo A.S.S.N. sau Converse sunt doar câteva dintre cele peste 1.000 de branduri naţionale şi internaţionale disponibile pe marketplace-ul FashionUP, iar categoria cu cele mai mari vânzări indiferent de sezon este cea dedicată rochiilor, platforma având în portofoliu aproximativ 10.000 de modele. Urmează apoi încălţămintea cu subcategoriile specifice sezonului.
    Potrivit lui Stanciu, clienţii FashionUP sunt oameni cu venituri medii şi mari, din mediul urban, şi depăşesc vârsta de 25 de ani într-o proporţie foarte mare, 70% fiind femei. „Clienţii noştri sunt în mare parte din generaţia millennials şi generaţia premergătoare. Momentan nu prea am avut de-a face cu generaţia Z, dar suntem foarte deschişi să mergem către ei şi să îi descoperim”, spune Alin Stanciu. De-a lungul anilor, adaugă el, clienţii businessului au devenit „din ce în ce mai atenţi la calitate, ceea ce ne-a provocat şi pe noi să aducem pentru ei produse cu un raport calitate/preţ foarte bun.”
    În 2012, compania s-a extins şi în afara graniţelor, în Bulgaria, iar un an mai târziu şi-a extins operaţiunile şi în Ungaria. Stanciu spune că cel puţin pe aceste două pieţe investiţia nu a fost foarte importantă, pe de-o parte pentru că toate operaţiunile sunt concentrate în România, dar şi pentru că împreună cu partenerii companiei, furnizori de servicii de marketing şi curierat au reuşit să gestioneze foarte bine activitatea de la distanţă. „Pe de altă parte, modelul nostru de business nu presupune achiziţionare de stoc, deci nu există pericolul de a bloca sume mari de bani.”
    În opinia lui Stanciu, digitalizarea va veni cu multe schimbări în viitor. „Tehnologia avansează rapid şi cred că în curând cele mai multe comenzi vor fi de pe telefonul mobil, cu plăţi online şi o mai mare încredere din partea clienţilor, care au avut timp până acum să descopere avantajele plăţilor online. Pe lângă aceste modificări naturale, cred că vor evolua foarte mult şi aplicaţiile care determină măsura corectă pe care trebuie să o aleagă un client pentru o potrivire cât mai bună.” El spune că şi în cadrul FashionUP a fost implementat recent Size Bay, Virtual Fitting Room, o aplicaţie care ajută clienţii să îşi descopere măsura reală. „Pe viitor cred că o astfel de aplicaţie va avea o precizie de până la 99%. Încă o schimbare va veni pe partea de marketing, unde clienţii vor primi oferte unice, cât mai personalizate pe nevoile şi ceea ce le place lor.”
    Legat de ideea intrării şi a altor jucători, Stanciu consideră că pe piaţă este loc pentru toată lumea. „Până la urmă, diferenţa o vor face produsele de calitate, la preţuri cât mai bune şi serviciile cât mai competente şi apropiate de nevoile clienţilor.” Iar despre o posibilă „dispariţie a mallurilor”, chiar dacă spune că în Statele Unite acest fenomen este deja prezent în peisajul de retail, crede că în România mallurile au încă o viaţă lungă.

    CONTEXT:
    Piaţa jucătorilor din fashionul online este din ce în ce mai aglomerată; reprezentanţii platformei FashionUP spun că au primit solicitări de colaborare din partea furnizorilor locali de haine, care îşi doreau ca produsele lor să ajungă astfel mai uşor la clienţi.

    DECIZIE:
    Anul acesta, reprezentanţii FashionUP au lansat proiectul MarketUP, destinat promovării micilor antreprenori români din domeniul retailului vestimentar, oferindu-le expunere pe platforma FashionUP.

    CONSECINŢE:
    Prin acest proiect reprezentanţii businessului se aşteaptă ca până la sfârşitul anului să semneze parteneriate cu minimum 200 de branduri locale. De asemenea, proiectul MarketUP reprezintă unul dintre factorii care vor contribui, conform aşteptărilor acestora, la o creştere de 20% a cifrei de afaceri a companiei anul viitor.

    Un deceniu de fashion pe Internet

    2009
    a fost lansată platforma de e-commerce FashionUP
    2012
    compania şi-a extins operaţiunile în Bulgaria
    2013
    FashionUP a intrat pe piaţa din Ungaria
    2018
    s-a lansat aplicaţia mobilă FashionUP, cu o investiţie de 60.000 de euro
    2019
    portofoliul businessului a ajuns la 1.000 de branduri

  • Investiţia secretă făcută de Ciucaş în Braşov: „Este primul loc de relaxare din ţară”

    Ciucaş a lansat un program naţional de reamenajare a locurilor  de relaxare în natură ale românilor. Începutul programului de reamenajare s-a dat în Braşov, oraşul de origine al brandului Poiana Ciucaş.  

    Lacul Noua şi Pietrele lui Solomon sunt cele două zone de relaxare din Braşov pe care Ciucaş a ales să le reamenajeze, oferindu-le braşovenilor şi turiştilor locuri de picnic complet dotate şi utilate.

    Programul de reamenajare iniţiat de Ciucaş va include în acest an 5 locuri de relaxare în 4 judeţe din ţară, iar după Braşov va continua în: Prahova (Valea Doftanei), Iaşi (C.A.Rosetti) şi Galaţi (Gârboavele).

     

     

  • Ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici: Nu vom renunţa la programul „O familie, o casă”, aşa cum a sugerat FMI

    Guvernul nu va renunţa la programul „O familie o casă”, noua variantă a „Prima Casă”, aşa cum a sugerat la finele săptămânii trecute delegaţia FMI care a evaluat starea economiei româneşti, a declarat marţi ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici.

    „Cu siguranţă nu”, a răspuns Teodorovici, întrebat despre posibilitatea renunţării treptate la program.

    „A fost o discuţie la BNR pentru schimbarea programului Prima Casă şi o să avem o concluzie finală în curând la această nouă formă a planului. „O Familie O Casă” este mult mai bun şi mai atractiv mai ales pentru tinerele familii”, a spus ministrul.

    Misiunea FMI a sugerat Guvernului să elimine în mod treptat programul Prima Casă.

    Programul “O familie, o casă”, aflat în stadiu de proiect, ar putea înlocui prevederile programului “Prima Casă”. Potrivit priectului, statul poate să garanteze de 80% din valoarea creditului acordat de stat, faţă de programul ”Prima casă” prin care statul garantează 50% pentru locuinţe mai noi de cinci ani, respectiv 40% pentru locuinţe mai vechi de 5 ani. Limita maximă a creditului poate fi de până la 570.000 de lei, aproximativ 120.000 de euro. Avansul este propus a fi între 5 şi 10% din suma solicitată. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • FMI îi cere guvernului să elimine programul Prima Casă şi critică noul indice IRCC: „Un cost al volatilităţii ajunge să fie suportat de clienţi”

    Fondul Monetar Internaţional îi cere guvernului Dăncilă să elimine treptat programul Prima Casă şi critică noul indice de dobândă IRCC, spunând că este prea volatil şi afectează în mod direct clienţii băncilor.

    „Sunt două aspecte care ne îngrijorează. În primul rând, această măsură, acest indice, este foarte volatil. Şi sursa de volatilitate este dată de lipsă de lichiditate. Lichiditatea nu este neapărat legată de condiţia economiei. Dar când este utilizat ca indice, un cost al volatilităţii poate ajunge să fie suportat de clienţi. O altă problemă este că noi atunci când mergem la bancă, nu este normal să plătim la un indice care urmăreşte ceva ce deja s-a întâmplat în sistemul bancar, ar trebui raportat la un indice care urmăreşte starea viitoare a sistemului bancar”, spune Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România, în timpul concluziilor după vizita anuală pe Articolul IV – în care revizuieşte starea şi perspectivele economiei.

    El i-a cerut guvernului s-a elimine în mod treptat programul Prima Casă, însă guvernanţii au alte planuri, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă care prevede modificarea programului în ceea ce se va numi „O familie – O casă” – cu plafon maxim de până la 570.000 lei şi dobânzi fixe cuprinse între 0,9% şi 5,5%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ultima decizie a lui Dragnea va schimba piaţa imobiliară: Noul program „Prima Casă” – „O familie, O casă” exclude apartamentele mai vechi de cinci ani. Există însă o excepţie

    Astfel, prin noul program, locuinţa trebuie să aibă minim două camere şi o suprafaţă cuprinsă între 50 mp şi 100 mp, iar pentru locuinţele utilizate vechimea imobilului trebuie să fie cuprinsă între 1 şi 5 ani de la data finalizării construcţiei.

    Multe dintre apartamentele scoase la vânzare în Bucureşti, dar şi în restul ţării, nu se încadrează în acest criteriu de vechime.

    Cu toate acestea, forma prezentată în proiectul de OUG lasă o portiţă legală şi pentru apartamentele mai vechi de 5 ani, menţionându-le pe cele care au fost „supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării sau reducerii riscului seismic” cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Schimbare totală a programului „Prima Casă”: Cine se încadrează în noul program şi cum poţi obţine credit la o dobândă de doar 0.9%

    Programul „Prima Casă” ar putea deveni programul „O familie, O casă” încă de la finalul lunii iunie prin proiectul de OUG publicat încă de la finalul lunii mai de Ministerul Finanţelor Publice.

    Noua variantă a programului vine cu dobânzi fixe cuprinse între 0,9% şi 5,5%, iar plafonul maxim care poate fi accesat se ridică la 570.000 lei (aproximativ 120.00 euro), faţă de uin plafon pe programul „Prima Casă” de 250.000 lei.

    Întrebat luni în cadrul unei conferinţe la Ministerul de Finanţe când ar putea intra programul în vigoare, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, spune că acesta ar putea fi aplicat chiar din ultima săptămână a lunii iunie.

    În cadrul proiectului de OUG se menţionează că avansul este propus a fi între 5 şi 10% din suma solicitată, locuinţa trebuie să aibă minim două camere şi o suprafaţă cuprinsă între 50 mp şi 100 mp.

    Mai mult, noul program prevede că statul poate să garanteze 80% din valoarea creditului acordat, faţă de programul „Prima Casă” prin care statul garantează 50% pentru locuinţe mai noi de cinci ani, respectiv 40% pentru locuinţe mai vechi de 5 ani.

    Noutăţile principale vin la nivel de dobândă, unde costul creditului este de 5,5% pe toată durata creditului, faţă de „Prima Casă”, unde dobânda este formată dintr-o marjă fixă de maxim 2%, plus o dobândă variabilă ROBOR/IRCC.

    Însă, proiectul presupune o serie de subvenţii, astfel încât se aplică reducerea cu 2,6% a dobânzii pe toată durata creditului pentru cei care au venituri nete lunare mai mici de 6.000 lei individual, de 7.000 lei pentru o familie formată din doi adulţi sau un beneficiar care este asistent maternal pentru un copil, de 8.000 lei pentru o familie cu un copil şi de 9.000 lei pentru o familie cu doi sau mai mulţi copii.

    Mai mult, se aplică în continuare reducerea dobânzii cu încă 1% pentru beneficiarii care au un copil sau sunt asistenţi maternali pentru un copil, şi cu 2 puncte procentuale pentru cei care au doi sau mai mulţi copii sau sunt asistenţi maternali pentru doi sau mai mulţi copii, cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 ani dacă urmează o formă de învăţământ de lungă durată.

    Se mai prevede reducerea cu 1% a dobânzii pentru beneficiarii care sunt încadraţi sau au în familie persoane încadrate cu un grad de handicap grav.

    Per total, reducerea cumulată pentru un credit nu poate depăşi 4,6% – ajungându-se astfel la o dobândă minimă de 0,9%.

    O altă condiţie a programului care ar putea influenţa trendurile din piaţa imobiliară este cea care ţine de eligibilitatea locuinţelor în funcţie de vechime.

    Astfel, pentru locuinţele noi, acestea nu trevbuie să aibă mai mult de un an de la data finalizării construcţie, cu condiţia să nu fi fost închiriată sau vândută unei persoane fizice.

    În cazul locuinţelor utilizate, vechimea imobilului trebuie să fie cuprinsă între 1 şi 5 ani de la data finalizării construcţiei.

    Proiectul de OUG încadrează în program şi locuinţele mai vechi de 5 ani, dar care au fost „supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării sau reducerii riscului seismic” cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului.

    Veniturile nete ale persoanei sau familiei care contractează creditului nu pot depăşi următoarele valori: 8.000 lei net/persoană, 10.000 lei/ familie cu doi membri sau familie formată din adult şi copil, 11.000 lei pentru o familie cu trei membri sau un adult şi doi copii, şi 12.000 lei pe familie formată din doi adulţi şi minim 2 copii.

    Vârsta maximă a beneficiarilor nu poate depăşi 55 de ani.

     

     

     

     

     

  • Ce îşi comandă românii cel mai des prin aplicaţiile de livrare de mâncare

    „Dacă în trecut ne uitam foarte mult la educarea pieţei, acum suntem orientaţi mult mai mult pe scalabilitate, pe detalii – clienţii devin mult mai sofisticaţi, au aşteptări mai mari, intră din ce în ce mai mult în joc calitatea serviciului pe care îl oferi”, descrie Andreea Petrişor piaţa serviciilor de comenzi online de mâncare, cu care s-a familiarizat recent. La 31 de ani, după aproximativ opt ani petrecuţi în domeniul consultanţei, este, din ianuarie 2019, managing director al platformelor de livrare de mâncare foodpanda şi hipMenu, ambele aflate în portofoliul grupului internaţional  Delivery Hero.

    Lansate pe piaţa locală în 2013 (foodpanda a început în Bucureşti, hipMenu a fost lansată la Cluj de doi antreprenori locali), cele două platforme funcţionează ca o interfaţă între client, restaurante şi partenerii livratori. Partenerii, respectiv restaurantele, pot beneficia prin intermediul acestora fie doar de platformele de comandă, situaţie în care îşi folosesc propriii livratori,  cât şi pentru întreaga parte de logistică, ce include asigurarea personalului livrator de către reprezentanţii celor două platforme. 

    Foodpanda şi hipMenu sunt prezente în 12 oraşe din România: „Acoperim 50% din populaţia urbană la nivel de ţară; avem peste 1.000 de restaurante partenere şi vrem să ajungem la 2.000”. Până la finalul anului şi-au propus să ajungă însă în 20 de oraşe; potrivit Andreei Petrişor, le ţintesc pe cele cu peste 50.000 de locuitori.

    Managing directorul Delivery Hero este discret în ceea ce priveşte informaţiile financiare referitoare la rezultatele de pe piaţa locală ale celor două platforme, în contextul în care compania mamă este listată la bursa din Frankfurt, însă, potrivit celor mai recente date publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, din 2017, foodpanda înregistra venituri de 4,1 milioane de lei, iar veniturile hipMenu se situau, înainte de integrarea în Delivery Hero, la aproximativ 4,7 milioane de lei. 

    „Românii încep să comande din ce în ce mai multă mâncare; nu este o piaţă atipică, în sensul în care şi în străinătate este la fel, chiar şi în ceea ce priveşte preferinţele de consum, poate sunt mici diferenţe internaţional vs. local, dar, per total, pieţele sunt asemănătoare. Ce diferă foarte mult este gradul de maturitate a pieţei sau gradul de obişnuinţă, în sensul în care în România suntem la început de drum.” Totuşi, piaţa este din ce în ce mai matură, cu din ce în ce mai mulţi clienţi care se orientează către acest tip de servicii. Potrivit Andreei Petrişor, numărul total al comenzilor a înregistrat o creştere de 130% faţă de anul anterior.

    „Dacă în urmă cu un an aş fi zis că piaţa de food delivery este la început, clienţii principali sunt millennials sau segmentul angajaţilor din corporaţii, acum deja vedem că lucrurile acestea se schimbă, vorbim despre o piaţă din ce în ce mai matură, o piaţă care începe să înţeleagă ce înseamnă sistemul de food delivery, despre un mediu competitiv mult mai agresiv, iar toate lucrurile acestea schimbă un pic regulile jocului”, observă Petrişor. 

    Ea pune preferinţa clienţilor de a comanda prin astfel de platforme şi nu direct la restaurant pe seama transparenţei şi flexibilităţii primite astfel – clientul poate să vadă permanent ce se întâmplă cu comanda lui, în cât timp ajunge aceasta, de pildă. „Noi facilităm procesul şi relaţia dintre restaurante şi clientul final: clientului îi oferim diversitate, iar restaurantului, o bază mult mai largă de potenţiali clienţi. Când vine vorba despre restaurante, potrivit Andreei Petrişor, odată ajunse pe platformă, acestea înregistrează creşteri ale vânzărilor de cel puţin 10%.
    „O tendinţă care se observă în continuare este preferinţa oamenilor pentru mâncarea internaţională: 80% dintre comenzi ţin de bucătăria internaţională, iar 20% sunt pentru mâncarea românească. Când vorbim despre bucătăria internaţională, aproape jumătate rămâne în continuare pizza”, descrie ea principalele tendinţe observate pe piaţa livrărilor de mâncare. Ea pune această segmentare pe seama structurii tradiţionale a românilor: le place să gătească, iar atunci când gătesc, gătesc produse tradiţionale, motiv pentru care atunci când comandă, mizează pe alte tipuri de bucătărie. Alte tendinţe pe care le observă se referă la rafinarea gusturilor românilor. „Se dezvoltă o bucătărie mai exotică – asiatică sau latino-americană – şi, de asemenea vedem un trend din ce în ce mai mare de orientare către produsele naturale, bio.”


    Nici valoarea bonului mediu nu a suferit mari schimbări de-a lungul timpului: „Valoarea comenzii rămâne mai mult sau mai puţin constantă, creşte uşor de-a lungul anilor, dar rămâne în jur de 35-65 de lei pe comandă, la nivel naţional. Sunt diferenţe şi între oraşe, în momentul în care vorbeşti despre o comandă în Bucureşti, valoarea medie este de 65 spre 70 de lei, când vorbeşti despre celelalte oraşe mari, cum ar fi Clujul, Timişoara, valoarea este tot de circa 60 de lei. În oraşele mici în care ne aflăm ne situăm puţin sub media naţională.” Printre cele mai mici oraşe în care compania este prezentă se numără Piteştiul şi Craiova. Chiar dacă afacerile din România ocupă o pondere mică în cele ale grupului internaţional, care, potrivit celor mai recente informaţii publice financiare, au ajuns la 687 de milioane de euro, în creştere cu 64,6% faţă de anul anterior, potrivit Andreei Petrişor „dobândim o importanţă strategică din ce în ce mai mare prin faptul că ne dezvoltăm foarte mult”.


    Cel mai recent raport financiar al companiei arată că Orientul Mijlociu şi Africa de Nord sunt responsabile de aproximativ jumătate din veniturile grupului (ajungând la 316,4 milioane de euro), operaţiunile din Asia generează afaceri de 192,5 milioane de euro, în Europa, de 115,9 milioane de euro, iar în nordul şi sudiul Americii, de 62,1 milioane de euro. Businessul din Germania a fost recent vândut către olandezii de la Takeaway.com în schimbul a 930 de milioane de euro (aşteptând, potrivit celor mai recente declaraţii din presă, aprobarea tranzacţiei). Reprezentanţii grupului au declarat şi că nu vor muta sediul central din Berlin, chiar dacă nu au operaţiuni acolo.
    Competiţia pe piaţa de comenzi online pentru mâncare este din ce în ce mai acerbă, deopotrivă la nivel internaţional şi pe piaţa locală, cu jucători precum Uber Eats şi Glovo care au intrat pe acest segment. Unul dintre principalii competitori ai Delivery Hero, prezent şi pe piaţa locală, este Takeway.com, care a cumpărat afacerea din ţara-mamă a Delivery Hero.


    În vârstă de 31 de ani, Andreea Petrişor s-a alăturat Delivery Hero România în ianuarie ca managing director, după ce a acumulat experienţă internaţională atât în perioada studiilor, cât şi profesional. Înainte de acceptarea acestui rol a lucrat în consultanţă strategică timp de opt ani, ca project manager la Roland Berger, în Bruxelles. În 2014 şi 2015 a studiat în cadrul unui MBA la INSEAD, iar anterior a studiat la Universitatea Paris Dauphine, dar şi la Universitatea Torcuato Di Tella din Buenos Aires şi la universitatea Regent din Londra. „Consultanţa a fost pentru mine cea mai bună şcoală de management şi de leadership în sensul în care am lucrat foarte mult pe o varietate de proiecte, de industrii: în momentul în care era criza, m-am ocupat de restructurări, optimizare, ulterior, în momentul în care s-au schimbat lucrurile, m-am ocupat de zona de creştere, de dezvoltare, de strategie. În ultimii ani, mi-a plăcut zona operaţională, îmi plăcea să lucrez foarte mult cu clientul, efectiv pe teren, lucram la toate nivelurile, îmi plăcea să fiu acolo, parte din echipa clientului şi să văd lucrurile implementate”, îşi descrie ea experienţa profesională.


    Chiar dacă a avut un parcurs internaţional încă de la începutul studiilor de facultate – a plecat în urmă cu 13 ani la facultate în Londra şi de „atunci am fost când în România, când în afară, am avut o expunere la foarte multe culturi; mi-a plăcut acest lucru, dar tot timpul am fost cu inima aici” –, spune că îşi doreşte ca de acum să îşi concentreze dezvoltarea profesională pe plan local. „Din punctul meu de vedere, cred că ţara are foarte mult potenţial şi cred că o putem duce foarte departe, acesta fiind de altfel unul dintre motivele pentru care mi-am dorit să mă întorc. Din punct de vedere profesional, dacă în alte ţări lucrurile sunt mai structurate, mai consolidate, la noi încă este foarte mult loc de dezvoltare şi asta îmi place foarte mult.”

    Din Berlin, în toată lumea

    Delivery Hero este o companie de servicii de livrare de mâncare, cu sediul central în Berlin. Potrivit presei internaţionale,  compania operează în peste 40 de ţări din Europa, Asia, America Latină şi Orientul Mijlociu şi are parteneriate cu peste 250.000 de restaurante. Delivery Hero a fost înfiinţată în mai 2011 de Niklas Östberg, Kolja Hebenstreit, Markus Fuhrmann and Lukasz Gadowski la Berlin. Un an mai târziu, a cumpărat companiile Lieferheld din Germania şi o parte din Foodaerna, în Elveţia – aceştia fiind primii paşi făcuţi în expansiunea internaţională. În 2016, grupul a anunţat achiziţia foodpanda, companie cu o evaluare de 3 miliarde de dolari la vremea respectivă. Compania s-a listat la bursa din Frankfurt pe 30 iunie 2017 şi a acumulat capital de 1 miliard de euro în urma ofertei publice iniţiale. În decembrie 2018, compania şi-a vândut operaţiunile din Germania platformei takeaway.com. În mai 2017 Naspers a investit 387 de milioane de euro în Delivery Hero, iar în septembrie 2017 şi-a crescut deţinerea în companie, în prezent aceasta ajungând la 26%.

  • Uber vrea să dea peste cap întreaga industrie de transport: Compania dă startul unui program prin care utilizatorii pot primi maşină pentru a deveni şoferi Uber

    Începând cu luna ianuarie, Uber a început un parteneriat cu cu startup-ul Fair, care oferă maşini în sistem de leasing în schimbul unui depozit de 185 dolari. Şoferii pot acoperi această sumă dacă finalizează circa 70 de curse pe săptămână.
     
    „Uber vrea să găsească o soluţie pentru a elimina bariera pe care o au utilizatorii când vor să devină şoferi. Sistemul pe care l-am gândit este făcut încât să atragă şi şoferii care nu şi-ar permite niciodată o altă formă de finanţare pentru a avea un vehicul”, spune Scott Painter, fondator şi CEO al Fair.
     
    Înaintea listării de 8,1 miliarde de dolari la bursa americană de luna aceasta, mii de şoferi Uber au protestat în mai multe oraşe mari din Statele Unite şi Marea Britanie pe fondul remuneraţiilor scăzute şi a condiţiilor instabile de lucru.
     

  • Lucruri pe care puţini oameni le ştiu despre Bill Gates

    1. Gates a creat primul program pe calculator la vârsta de 13 ani. 
     
    Gates a urmat cursurile şcolii private Lakeside School din Seattle, iar acolo l-a întâlnit pe prietenul său şi viitorul partener de afaceri, Paul Allen. La şcoală a scris primul program, un joc de X şi 0
     
    2. Bill Gates a manipulat programul de ore al şcolii pentru a fi în clasă doar cu fete
     
    Şcoala l-a rugat pe Gates să programeze programul şcolar, iar Bill a profitat de asta şi s-a pus la toate orele numai cu fete. “Paul m-a ajutat să programez programul şcoalar, dar numai eu am beneficiat de el pentru că pleca la facultate”, a spus el.
     
    3. Are un scor SAT (echivalentul bacalaureatului) aproape perfect. A obţinut 1590 de puncte din 1600.
     
    4. A fost arestat de două ori. În 1975, în maşina sa Porsche 911, Bill Gates a fost arestat pentru că a condus cu viteză şi fără numere de înmatriculare. Nu şi-a învăţat lecţia şi doi ani mai târziu, la 21 de ani, a fost arestat din nou pentru acelaşi motiv.Se spune că iconiţa de la Microsoft Outlook 10 este realizată chiar după poza de la arestare a lui Gates.
     
    5. Melinda Gates a lucrat pentru Bill Gates. După ce a absolvit facultatea în 1986, Melinda a început să lucreze la un startup numit Microsoft. Se pare că nu doar a făcut o treabă bună, ci l-a şi impresionat pe Gates.
     
    6. În 1987 a devenit cel mai tânăr miliardar din lume, la doar 31 de ani.
     
    7. În ziua nunţii a închiriat toate camerele (250) de la Hotelul Manele Bay din Hawaii şi toate elicopterele de pe insulă pentru a se asigura că nu vor fi deranjaţi de paparaţii.
     
    8. Memora numerele de înmatriculare ale maşinilor angajaţiilor săi de la Microsoft pentru a vedea cine vine şi cine pleacă târziu de la birou.
     
    9. La 39 de ani, în 1995, a devenit cel mai bogat om de pe planetă cu o avere de 12,9 miliarde de dolari. De atunci a mai pierdut şi recuperat acest titlu. Acum are 86,7 miliarde de dolari.
     
    10. Bill şi Melinda Gates le-au dat 10 milioane de dolari copiilor.
     
    Fiecare dintre cei trei copii ai lor au primit 10 milioane de dolari. Sunt foarte mulţi bani, dar pentru copii de miliardari nu e o sumă foarte mare. 
     
     
     
     

  • ULTIMĂ ORĂ: Explicaţia şoc dată de Dăncilă după refuzul de a prelungi programul de vot în Diaspora

    „Nu se poate da ordonanţă de urgenţă”, a afirmat Viorica Dăncilă înainte de a intra în sediul PSD, întrebată de ce Guvernul nu emite o OUG legat de acest subiect.

    Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit că nu va prelungi programul de vot, după ora 21.00 în secţia de votare într-o secţie din Roma.

    Decizia BEC vine în urma unei solicitări făcute de preşedintele secţiei de votare 148 din Roma.

    Biroul Electoral Centra invocă două articole din legislaţia în domeniu.

    Potrivit articolului 46, alineatul (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată cu modificările ulterioare: „Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro