BusinessMagazin

Tag: proces

  • Cum a reuşit Elon Musk să facă 11 miliarde de dolari în doar două zile

    În timp ce Elon Musk trecea prin a doua zi de mărturii, la San Francisco, în procesul legat de tweetul său din 2018 privind privatizarea Tesla Inc., averea sa cunoştea cea mai mare creştere din ultimele două luni de zile, a raportat Bloomberg.

    De vineri, averea lui Musk a crescut cu aproximativ 10,6 miliarde de dolari, ajungând la 145,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, cea mai mare creştere din ultimele două luni de zile. Averea multimiliardarului şi-a revenit în acest an, împreună cu majoritatea celor mai bogate 500 de persoane din lume, pe măsură ce pieţele îşi revin după turbulenţele de anul trecut.

    Elon Musk, în vârstă de 51 de ani, se confruntă cu un proces de fraudă, situaţie generată de tweet-ul său din august 2018, în care a spus că „ia în considerare posibilitatea de a privatiza Tesla la 420 de dolari per acţiune”. Investitorii susţin că Musk a minţit când a declarat că are banii necesari pentru a privatiza producătorul de maşini electrice, fapt care a generat pierderi semnificative în rândurile lor. Miliardarul a susţinut că nu există nicio legătură de cauzalitate între tweet-urile sale şi evoluţia preţului acţiunilor (acţiunile Tesla au crescut cu până la 13,3% în ziua tweet-ului). 

    Nu este clar în ce direcţie se va desfăşura procesul în cauză. Musk le-a spus investitorilor saudiţi în 2018 că nu deţine suficient de mult din Tesla pentru a o privatiza de unul singur, potrivit unei transcrieri a conversaţiei dezvăluite luni în instanţă. Musk a susţinut că Fondul public de investiţii cu sediul la Riad „a dorit fără echivoc să privatizeze Tesla” şi l-a acuzat pe Yasir Al-Rumayyan, guvernatorul fondului suveran de investiţii al Arabiei Saudite, că a dat înapoi.

    Musk a declarat că deţinea la momentul respectiv aproximativ 19% din Tesla şi, posibil, 25% dacă ar fi exercitat unele opţiuni, potrivit transcrierii. În prezent, el deţine aproximativ 13%, după ce a vândut acţiuni în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2021 pentru a plăti taxe şi pentru a ajuta la finanţarea achiziţiei Twitter.

    Miliardarul a insistat, de asemenea, că numai acţiunile sale Space Exploration Technologies Corp. ar fi asigurat finanţarea necesară pentru a privatiza Tesla. SpaceX a devenit o parte din ce în ce mai crucială a averii sale – participaţia sa de 42% în compania cu acţionariat restrâns valorează aproximativ 49 de miliarde de dolari, potrivit indicelui de avere Bloomberg.

    Musk a devenit luna trecută prima persoană care a pierdut 200 de miliarde de dolari din averea sa netă.

  • Ministrul de Interne, Lucian Bode, pierde în primă instanţă în procesul deschis cu UBB. Comisia de Etică a Universităţii Babeş-Bolyai a decis, după analiza tezei de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode, că „teza este profund viciată”

    „Respinge ca nefondată cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 10/13.12.2022 a Comisiei de etică din cadrul UBB formulată de reclamantul BLN în contradictoriu cu pârâta UBB. Cu termen de recutrs de 5 zile de la comunicare”, se arată în minuta publicată de Tribunalul Sălaj.

    Comisia de Etică a Universităţii Babeş-Bolyai a decis, după analiza tezei de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode, că „abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”.

    Ministrul de Interne, Lucian Bode, afirma că este „absolut uluitor demersul de analizare a unei lucrări redactate în 2018 folosind norme actualizate în 2020-2022”: „E un precedent extrem de periculos. (…) Aceste atacuri concertate ale USR şi ale sateliţilor săi asupra mea sunt absurde”.

  • 2022 a fost anul scumpirilor în imobiliare. Ce urmează?

    Conform celui mai recent sondaj desfăşurat în rândul utilizatorilor OLX şi Storia.ro – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri, anul 2022 a fost perceput ca un an al scumpirilor. Întrebaţi ce dificultăţi imobiliare au întâlnit în anul 2022, 53% dintre respondenţi au menţionat în primul rând creşterile de preţ apărute în cazul locuinţelor, ratelor dobânzilor şi utilităţilor, iar 21% au afirmat că valoarea avansului necesar achiziţiei a depăşit bugetul pe care-l aveau disponibil.

    Pentru 47% dintre respondenţii care au cumpărat o proprietate în 2022, procesul de la începerea căutarii până la finalizarea achiziţiei a durat sub 3 luni, în timp ce pentru 23% dintre respondenţi a durat între 3-6 luni, pentru 12% între 6 şi 12 luni, iar 18% au avut nevoie de peste 12 luni pentru a căuta şi finaliza achiziţia unei locuinţe. Întrebaţi cât de uşor se aşteptau să fie întregul proces de căutare şi achiziţionare, cei mai mulţi dintre români au răspuns că se aşteptau la un nivel mediu de dificultate (40%), urmat de unul uşor (29%). Pentru 46% dintre aceştia, procesul a decurs aşa cum se aşteptau, în timp ce 29% au afirmat că a fost mai uşor sau mult mai uşor decât credeau. Cu toate acestea, 25% dintre respondenţi sunt de părere că procesul de căutare şi achiziţionare a unei locuinţe a fost mai greu şi mult mai greu decât îşi imaginau. 

    42% dintre cei care au achiziţionat o proprietate au afirmat că au avut şi momente în care au întrerupt căutarea locuinţei dorite. Principalul motiv amintit a fost faptul că proprietăţile de interes pentru ei la momentul respectiv le depăşeau bugetul (37%), urmat de un procent de 26% de respondenţi care au urmărit contextul economic (inflaţie şi rate). În acelaşi timp, 56% dintre respondenţi au întrerupt căutările şi pentru a aştepta să vadă cum evoluează alţi factori relevanţi, precum contextul geopolitic sau preţul locuinţelor. În ceea ce priveşte compromisurile făcute, 32% au afirmat că au fost nevoiţi să suplimenteze bugetul, iar 22% că au schimbat zona de căutare. Cu toate acestea, alţi 32% dintre cei care au cumpărat afirmă că nu au fost nevoiţi să facă niciun compromis în alegerea locuinţei.

    42% dintre vânzătorii de proprietăţi din 2022 au oferit reduceri de preţ, unii chiar şi de peste 10%

    23% dintre vânzătorii imobiliari au dezvăluit că în 2022 şi-au vândut proprietăţile chiar la preţul cerut, în timp ce 21% au oferit o reducere de 1-3%, iar 21% dintre ei au oferit discounturi de peste 10% din preţul cerut iniţial. Totuşi, au existat şi români care şi-au vândut proprietăţile la un preţ mai ridicat decât solicitaseră iniţial, respectiv un procent de 5% dintre respondenţii studiului. Pentru vânzători, procesul până la găsirea cumpărătorului a durat mai degrabă sub 3 luni (50%) sau între 3 şi 6 luni (27%). Dar au existat şi vânzători (16%) care au fost nevoiţi să aştepte mai mult de un an găsirea cumpărătorilor, întrucât aceasta a fost cea mai dificilă etapă din proces. 52% dintre proprietarii care şi-au vândut imobilele în 2022 declară că nu au colaborat cu niciun agent, iar 23% au colaborat cu un singur agent imobiliar, în timp ce 25% au colaborat cu mai mulţi agenţi. La capitolul aşteptărilor, 37% dintre vânzători au afirmat că procesul de vânzare a decurs aşa cum îşi imaginau încă de la început, în timp ce alţi 30% au perceput acest proces ca fiind mult mai uşor decât se aşteptau. A existat totuşi şi un procent de 9% care a resimţit întregul proces mult mai greu decât părea.

    Pentru aproape 60% dintre proprietari cel mai dificil a fost să găsească chiriaşi serioşi

    Timpul de găsire a chiriaşilor pentru proprietăţile avute a variat. 30% dintre proprietari şi-au găsit chiriaşi între una şi două săptămâni, 17% în maximum o lună, 22% au găsit chiriaşi după căutări care au durat între una şi trei luni, alţi 22% au găsit chiriaşi după trei luni, iar 9% au găsit într-o săptămână. Proprietarii se aşteptau ca procesul să aibă o dificultate medie şi în mare măsură aşteptările le-au fost confirmate. 59% au afirmat că găsirea unui chiriaş serios a reprezentat cea mai dificilă parte, urmată de negocierea preţului (27%).

    Când vine vorba despre partea administrativă, 9% declară că nu au încheiat un contract cu chiriaşul, 74% au declarat că au contract şi că este şi înregistrat, iar alţi 9% au specificat că au contract, dar nu e înregistrat. La capitolul preţurilor, 48% dintre proprietari au dezvăluit că au primit chiar preţul cerut pe chirie, iar 17% au negociat între 1% şi 5% din preţul iniţial, conform sondajului.

    Negăsirea proprietăţii potrivite, motivul principal invocat de cei care au avut intenţii de cumpărare care nu        s-au concretizat 

    Conform sondajului, 77% dintre respondenţii care NU au finalizat acţiuni imobiliare anul trecut au declarat că iniţial şi-ar fi dorit să cumpere proprietăţi (57%), să vândă (11%), să închirieze proprietăţi în calitate de chiriaşi (6%) sau să închirieze în calitate de proprietari (2%), însă intenţiile lor nu s-au concretizat din cauza unor factori diverşi. Fie nu au găsit proprietatea pe care şi-o doreau (41%), nu au găsit cumpărătorul/chiriaşul potrivit (17%) sau li s-au schimbat circumstanţele personale (25%), fie intenţia nu a mai avut sens pentru ei din punct de vedere financiar (8%), ori au avut alte motive (25%). Sondajul a fost realizat de Storia.ro  – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii corecte, în cunoştinţă de cauză. 

     

  • 2022 a fost anul scumpirilor în imobiliare. Ce urmează?

    Conform celui mai recent sondaj desfăşurat în rândul utilizatorilor OLX şi Storia.ro – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri, anul 2022 a fost perceput ca un an al scumpirilor. Întrebaţi ce dificultăţi imobiliare au întâlnit în anul 2022, 53% dintre respondenţi au menţionat în primul rând creşterile de preţ apărute în cazul locuinţelor, ratelor dobânzilor şi utilităţilor, iar 21% au afirmat că valoarea avansului necesar achiziţiei a depăşit bugetul pe care-l aveau disponibil.

    Pentru 47% dintre respondenţii care au cumpărat o proprietate în 2022, procesul de la începerea căutarii până la finalizarea achiziţiei a durat sub 3 luni, în timp ce pentru 23% dintre respondenţi a durat între 3-6 luni, pentru 12% între 6 şi 12 luni, iar 18% au avut nevoie de peste 12 luni pentru a căuta şi finaliza achiziţia unei locuinţe. Întrebaţi cât de uşor se aşteptau să fie întregul proces de căutare şi achiziţionare, cei mai mulţi dintre români au răspuns că se aşteptau la un nivel mediu de dificultate (40%), urmat de unul uşor (29%). Pentru 46% dintre aceştia, procesul a decurs aşa cum se aşteptau, în timp ce 29% au afirmat că a fost mai uşor sau mult mai uşor decât credeau. Cu toate acestea, 25% dintre respondenţi sunt de părere că procesul de căutare şi achiziţionare a unei locuinţe a fost mai greu şi mult mai greu decât îşi imaginau. 

    42% dintre cei care au achiziţionat o proprietate au afirmat că au avut şi momente în care au întrerupt căutarea locuinţei dorite. Principalul motiv amintit a fost faptul că proprietăţile de interes pentru ei la momentul respectiv le depăşeau bugetul (37%), urmat de un procent de 26% de respondenţi care au urmărit contextul economic (inflaţie şi rate). În acelaşi timp, 56% dintre respondenţi au întrerupt căutările şi pentru a aştepta să vadă cum evoluează alţi factori relevanţi, precum contextul geopolitic sau preţul locuinţelor. În ceea ce priveşte compromisurile făcute, 32% au afirmat că au fost nevoiţi să suplimenteze bugetul, iar 22% că au schimbat zona de căutare. Cu toate acestea, alţi 32% dintre cei care au cumpărat afirmă că nu au fost nevoiţi să facă niciun compromis în alegerea locuinţei.

    42% dintre vânzătorii de proprietăţi din 2022 au oferit reduceri de preţ, unii chiar şi de peste 10%

    23% dintre vânzătorii imobiliari au dezvăluit că în 2022 şi-au vândut proprietăţile chiar la preţul cerut, în timp ce 21% au oferit o reducere de 1-3%, iar 21% dintre ei au oferit discounturi de peste 10% din preţul cerut iniţial. Totuşi, au existat şi români care şi-au vândut proprietăţile la un preţ mai ridicat decât solicitaseră iniţial, respectiv un procent de 5% dintre respondenţii studiului. Pentru vânzători, procesul până la găsirea cumpărătorului a durat mai degrabă sub 3 luni (50%) sau între 3 şi 6 luni (27%). Dar au existat şi vânzători (16%) care au fost nevoiţi să aştepte mai mult de un an găsirea cumpărătorilor, întrucât aceasta a fost cea mai dificilă etapă din proces. 52% dintre proprietarii care şi-au vândut imobilele în 2022 declară că nu au colaborat cu niciun agent, iar 23% au colaborat cu un singur agent imobiliar, în timp ce 25% au colaborat cu mai mulţi agenţi. La capitolul aşteptărilor, 37% dintre vânzători au afirmat că procesul de vânzare a decurs aşa cum îşi imaginau încă de la început, în timp ce alţi 30% au perceput acest proces ca fiind mult mai uşor decât se aşteptau. A existat totuşi şi un procent de 9% care a resimţit întregul proces mult mai greu decât părea.

    Pentru aproape 60% dintre proprietari cel mai dificil a fost să găsească chiriaşi serioşi

    Timpul de găsire a chiriaşilor pentru proprietăţile avute a variat. 30% dintre proprietari şi-au găsit chiriaşi între una şi două săptămâni, 17% în maximum o lună, 22% au găsit chiriaşi după căutări care au durat între una şi trei luni, alţi 22% au găsit chiriaşi după trei luni, iar 9% au găsit într-o săptămână. Proprietarii se aşteptau ca procesul să aibă o dificultate medie şi în mare măsură aşteptările le-au fost confirmate. 59% au afirmat că găsirea unui chiriaş serios a reprezentat cea mai dificilă parte, urmată de negocierea preţului (27%).

    Când vine vorba despre partea administrativă, 9% declară că nu au încheiat un contract cu chiriaşul, 74% au declarat că au contract şi că este şi înregistrat, iar alţi 9% au specificat că au contract, dar nu e înregistrat. La capitolul preţurilor, 48% dintre proprietari au dezvăluit că au primit chiar preţul cerut pe chirie, iar 17% au negociat între 1% şi 5% din preţul iniţial, conform sondajului.

    Negăsirea proprietăţii potrivite, motivul principal invocat de cei care au avut intenţii de cumpărare care nu        s-au concretizat 

    Conform sondajului, 77% dintre respondenţii care NU au finalizat acţiuni imobiliare anul trecut au declarat că iniţial şi-ar fi dorit să cumpere proprietăţi (57%), să vândă (11%), să închirieze proprietăţi în calitate de chiriaşi (6%) sau să închirieze în calitate de proprietari (2%), însă intenţiile lor nu s-au concretizat din cauza unor factori diverşi. Fie nu au găsit proprietatea pe care şi-o doreau (41%), nu au găsit cumpărătorul/chiriaşul potrivit (17%) sau li s-au schimbat circumstanţele personale (25%), fie intenţia nu a mai avut sens pentru ei din punct de vedere financiar (8%), ori au avut alte motive (25%). Sondajul a fost realizat de Storia.ro  – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii corecte, în cunoştinţă de cauză. 

     

  • Elon Musk rămâne capul răutăţilor: Şeful fondului de investiţii al Arabiei Saudite ar putea depune mărturie în instanţă din cauza unui Tweet scris de şeful Tesla. Acţiunile producătorului de maşini electrice au scăzut cu 12,2% la începutul lui 2023

    Şeful fondului public de investiţii din Arabia Saudită a fost citat în cadrul unui litigiu privind un tweet din 2018 al lui Elon Musk, în care acesta susţinea că are „finanţarea asigurată” pentru a privatiza Tesla, raportează Financial Times.

    Echipa de avocaţi Tesla a notificat documentele unui administrator al biroului guvernatorului PIF, Yasir al-Rumayyan, la 19 decembrie, potrivit documentelor judiciare depuse marţi la tribunalul federal din California. Acuzaţii în acest caz, printre care se numără şi directorul executiv al Tesla, Musk, doresc ca al-Rumayyan, care este şi preşedintele Saudi Aramco, să depună mărturie în cadrul procesului, care este programat să înceapă la San Francisco la sfârşitul acestei luni.

    O eventuală mărturie a lui al-Rumayyan s-ar putea concentra pe discuţiile pe care PIF le-a avut cu Musk înainte de declaraţia sa privind „finanţarea asigurată”. Investitorii care au intentat procesul susţin că Musk a manipulat preţul acţiunilor Tesla atunci când a lansat declaraţia pe Twitter, în august 2018, pentru a privatiza producătorul auto la un preţ de 420 de dolari pe acţiune.

    Musk a declarat anterior, în apariţii publice şi în documente judiciare, că s-a ajuns la o înţelegere cu al-Rumayyan şi cu PIF pentru a strânge banii necesari ieşirii Tesla de pe pieţele publice.

    Însă documentele depuse în acest caz au dezvăluit modul în care relaţia dintre Musk şi al-Rumayyan s-a rupt în urma unui articol publicat de Bloomberg în care se afirma că PIF purta doar discuţii cu privire la ideea de privatizare.

    Echipa de avocaţi a lui Musk nu a răspuns la întrebările reporterilor FT cu privire la problema în cauză. Alţi trei directori PIF au fost de asemenea citaţi, potrivit documentelor depuse la tribunal. PIF a declarat că nu are niciun comentariu de oferit pentru moment.

    Procesul va începe la 17 ianuarie şi va dura aproximativ 10 zile. Printre martorii potenţiali se numără Musk, membri ai consiliului de administraţie al Tesla, directorul financiar şi şeful departamentului de relaţii cu investitorii, precum şi personalităţi din Silicon Valley, cum ar fi Egon Durbin, partenerul director al Silver Lake, şi Larry Ellison, cofondator al Oracle şi confident al lui Musk.

    Tweetul legat de asigurarea finanţării s-a dovedit costisitor pentru Musk. El şi Tesla au plătit fiecare 20 de milioane de dolari pentru a soluţiona o acţiune în justiţie din partea Comisiei americane pentru valori mobiliare şi burse. Musk a trebuit, de asemenea, să demisioneze din funcţia de preşedinte al Tesla, deşi şi-a păstrat poziţia de director executiv.

    Tesla a anunţat luni că a livrat 405.278 de vehicule între octombrie şi finalul lui decembrie, o creştere de 11% faţă de recordul atins în trimestrul precedent. Majoritatea analiştilor se aşteptau ca livrările să ajungă între 420.000 şi 430.000 de unităţi.

    Deoarece ţinta preconizată de analişti nu a fost atinsă, acţiunile Tesla au scăzut marţi cu 12,2%. Preţul acţiunilor a scăzut cu aproape 72% în ultimele 12 luni.

  • Companie aeriană, dată în judecată deoarece nu a oferit despăgubiri celor blocaţi în aeroporturi

    Compania a fost dată în judecată de un pasager care susţine că pasagerii afectaţi de anularea a peste 15.000 de zboruri nu au fost despăgubiţi corespunzător, potrivit Reuters.

    Într-o acţiune colectivă depusă pe 30 decembrie la tribunalul federal din New Orleans, Eric Capdeville a acuzat Southwest de încălcarea contractului după ce o furtună violentă care a măturat SUA cu puţin timp înainte de Crăciun a dat peste cap programul transportatorului.

    Deşi Southwest a promis să ramburseze cheltuielile pasagerilor, Capdeville spune că el şi fiica sa nu au putut cumpăra alte bilete după anularea zborului lor din 27 decembrie spre Portland, Oregon, din New Orleans. Pasagerii afectaţi „nu-şi pot folosi biletele de avion din vina lor şi nu beneficiază de avantajul înţelegerii cu pârâtul”, se arată în plângere.

    Capdeville, un rezident din Marrero, Louisiana, cere despăgubiri pentru pasagerii zborurilor Southwest anulate începând cu 24 decembrie şi care nu au primit rambursări sau despăgubiri.

    Southwest nu a comentat demersul în instanţă. Anterior, compania a promis că va acoperi „cheltuielile rezonabile” ale pasagerilor afectaţi cum ar fi plata hotelului, a mesei şi a unei maşini de închiriat. Cei de la companie au avertizat că plata despăgubirilor ar putea dura câteva săptămâni.

    Transportatorul a restabilit în mare parte operaţiunile pe 30 decembrie, la câteva zile după ce alte companii aeriene afectate de furtună şi-au revenit.

  • Avertizare ANM: Vremea se schimbă radical în toată ţara. Cum va fi în următoarele două săptămâni

    Vremea va intra într-un proces de răcire, astfel că temperaturile maxime se vor încadra între 4 şi 6 grade, iar cele minime vor fi cuprinse în general între 2 şi 5 grade. Probabilitatea de precipitaţii în următoarele 2 săptămâni este mare. 

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis luni prognoza meteo pentru perioada 2 – 15 ianuarie.

    BANAT

    Valorile termice, cu mici variaţii de la o zi la alta, vor fi în scădere în prima săptămână de prognoză până la medii ale maximelor de 4…6 grade şi ale minimelor de 2…5 grade. Pe parcursul celei de-a doua săptămâni, temperatura aerului va oscila uşor şi va atinge medii regionale ale maximelor de 4…7 grade şi ale minimelor de -2…0 grade. Probabilitatea de precipitaţii va creşte treptat începând cu data de 4 şi se va menţine ridicată pe tot parcursul intervalului.

    CRIŞANA

    Valorile termice, cu mici variaţii de la o zi la alta, vor fi în scădere pe parcursul primei săptămâni de prognoză, mai accentuat spre sfârşitul acesteia, până la medii ale maximelor de 3…5 grade şi ale minimelor de -3…-2 grade. În a doua săptămână, temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative, astfel se vor atinge medii regionale ale maximelor de 2…5 grade şi ale minimelor de -4…-1 grad. Începând cu data de 4 a lunii ianuarie, probabilitatea de precipitaţii va fi ridicată.

    TRANSILVANIA

    Pe parcursul primei săptămâni de prognoză, valorile termice vor oscila, iar spre finalul acesteia tendinţa va fi de scădere, spre medii ale maximelor în jurul a 2 grade şi ale minimelor de -4…-3 grade. În a doua săptămână, temperatura aerului nu va avea variaţii importante de la o zi la alta, astfel se vor atinge medii la nivel regional ale maximelor de 1…4 grade şi ale minimelor de -6…-3 grade. Vor fi precipitaţii în 4 şi 5, dar cu o probabilitate mai mare pentru apariţia acestora începând cu data de 6 a lunii ianuarie.

    MARAMUREŞ

    Valorile termice, cu mici variaţii de la o zi la alta, vor fi în scădere pe parcursul primei săptămâni de prognoză, mai semnificativ spre sfârşitul acesteia, până la medii ale maximelor de 2…4 grade şi ale minimelor de -5…-3 grade. În a doua săptămână, temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative, astfel se vor atinge medii regionale ale maximelor de 1…3 grade şi ale minimelor de -5…-2 grade. Probabilitatea de precipitaţii va fi ridicată începând cu data de 4 a lunii ianuarie.

    MOLDOVA

    În prima săptămână de prognoză, valorile termice vor oscila de la o zi la alta, iar spre sfârşitul acesteia tendinţa va fi de scădere semnificativă, spre medii ale maximelor de -1…1 grad şi ale minimelor de -6…-4 grade. Pe parcursul celei de a doua săptămâni, temperatura aerului nu va avea variaţii importante de la o zi la alta, astfel se vor atinge medii la nivel regional ale maximelor de 1…4 grade şi ale minimelor de -6…-3 grade. Începând cu data de 4 a lunii ianuarie, probabilitatea de precipitaţii va fi ridicată.

    DOBROGEA

    Valorile termice, cu mici variaţii de la o zi la alta, vor fi în scădere pe parcursul primei săptămâni de prognoză, mai accentuat spre sfârşitul acesteia, până la medii ale maximelor de 3…4 grade şi ale minimelor de -1…0 grade. În a doua săptămână, temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative, astfel se vor atinge medii regionale ale maximelor de 4…7 grade şi ale minimelor de -1…2 grade. Probabilitatea de precipitaţii va fi ridicată începând cu data de 6 a lunii ianuarie.

    MUNTENIA

    În prima săptămână de prognoză, valorile termice vor oscila de la o zi la alta, iar spre finalul acesteia tendinţa va fi de scădere semnificativă, spre medii ale maximelor de 4…5 grade şi ale minimelor de -2…-1 grad. Pe parcursul celei de a doua săptămâni, temperatura aerului nu va avea variaţii importante de la o zi la alta, astfel se vor atinge medii la nivel regional ale maximelor de 4…7 grade şi ale minimelor de -3…-1 grad. Începând cu data de 6 a lunii ianuarie, probabilitatea de precipitaţii va fi ridicată.

    OLTENIA

    Pe parcursul primei săptămâni de prognoză, valorile termice vor oscila, iar spre sfârşitul acesteia tendinţa va fi de scădere accentuată, spre medii ale maximelor de 5…6 grade şi ale minimelor de -2…-1 grad. În a doua săptămână, variaţiile temperaturii aerului nu vor fi semnificative şi se vor atinge medii regionale ale maximelor de 4…7 grade şi ale minimelor de -2…0 grade. Probabilitatea de precipitaţii va creşte treptat începând cu data de 5 şi se va menţine ridicată pe tot parcursul intervalului.

    LA MUNTE

    Vremea se va răci treptat pe parcursul primei săptămâni, astfel încât la sfârşitul acestia, când tendinţa procesului de răcire va fi de accentuare, se vor atinge medii ale temperaturilor maxime diurne de -3…-2 grade şi ale celor nocturne de -8…-7 grade. În a doua săptămână de prognoză temperatura aerului va avea mici ocilaţii de la o zi la alta, astfel încât se vor înregistra, în medie, valori maxime de -5…-2 grade şi minime de -9…-6 grade. Vor fi precipitaţii în 4 şi 5, dar cu o probabilitate mai mare pentru apariţia acestora începând cu data de 6 a lunii ianuarie.

  • Acuzaţiile curg lanţ în procesul FTX: Principalii asociaţi ai lui Sam Bankman-Fried, fondatorul celebrei burse crypto intrată în faliment, au pledat vinovaţi în procesul de fraudă intentat de autorităţi. Pedepsele pot ajunge până la 110 ani de închisoare

    Doi dintre cei mai apropiaţi asociaţi ai fondatorului FTX, Sam Bankman-Fried, au pledat vinovaţi de fraudă şi au fost de acord să coopereze cu autorităţile americane care investighează prăbuşirea bursei de cryptomonede, a declarat miercuri un procuror federal din Manhattan, potrivit Financial Times.

    Damian Williams, procurorul american pentru Districtul Sudic din New York, a anunţat pledoariile de vinovăţie şi acuzaţiile penale împotriva lui Caroline Ellison, fost director executiv al Alameda Research şi Zixiao “Gary” Wang, co-fondator al FTX, într-o scurtă declaraţie video. Biroul său formulase săptămâna trecută opt acuzaţii împotriva lui Bankman-Fried.

    Anunţul lui Williams vine imediat după ce un avion care îl transporta pe Bankman-Fried a decolat din Bahamas, unde acesta a renunţat la dreptul său de a contesta extrădarea în SUA. El urmează să se prezinte la un tribunal din Manhattan chiar joi, unde va fi analizată cererea sa de eliberare pe cauţiune.

    Ellison a pledat vinovat pentru şapte capete de acuzare, inclusiv fraudă electronică şi conspiraţie pentru spălare de bani, care prevăd o pedeapsă maximă de 110 ani de închisoare, în timp ce Wang a pledat vinovat pentru patru capete de acuzare de fraudă, cu o pedeapsă maximă de 50 de ani, potrivit acordurilor semnate, consultate de Financial Times.

    Documentele au precizat că procurorii nu se vor opune cererilor de eliberare pe cauţiune ale ambilor inculpaţi în anumite condiţii.

    În calitate de director executiv al filialei de tranzacţionare FTX, Ellison “a folosit activele clienţilor FTX pentru a plăti datoriile Alameda” şi a deturnat miliarde de dolari din banii deponenţilor către companie pentru a umple gaura provocată de prăbuşirea pieţei cryptografice din luna mai, se susţine în plângerea SEC.

    CFTC a declarat că Wang a contribuit la crearea unora dintre algoritmii care au stat la baza FTX, ceea ce a permis Alameda “să menţină o linie de credit practic nelimitată” la bursă, oferindu-i un “avantaj nedrept” faţă de deponenţii obişnuiţi.

    Un avocat al lui Wang, Ilan Graff, a declarat: “Gary îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile sale şi îşi ia în serios obligaţiile de martor cooperant”.

    Departamentul de Justiţie al SUA a depus săptămâna trecută acuzaţii împotriva lui Bankman-Fried, susţinând că a orchestrat “una dintre cele mai mari fraude financiare din istoria Americii” prin deturnarea activelor clienţilor de la FTX către Alameda Research. El a fost arestat în Bahamas, unde locuieşte. Bankman-Fried se confruntă, de asemenea, cu procese civile paralele din partea SEC şi CFTC.

  • Danske Bank pledează vinovată în procesul de fraudă intentat de SUA: Banca daneză va plăti 2 miliarde de dolari autorităţilor din Statele Unite şi Danemarca pentru a pune capăt scandalului

    Danske Bank A/S a recunoscut că a comis o fraudă şi va plăti 2 miliarde de dolari pentru a pune capăt anchetei din SUA privind spălarea de bani la sucursala sa din Estonia, contribuind astfel la încheierea celui mai grav scandal din istoria recentă a băncii, a raportat Bloomberg.

    Finanţatorul danez a pledat marţi vinovat de conspiraţie în vederea comiterii de fraude bancare şi a recunoscut că a furnizat servicii bancare unor clienţi suspecţi – inclusiv din Rusia – prin intermediul sucursalei sale din Estonia, deşi cunoştea riscurile de spălare a banilor, a precizat Departamentul de Justiţie al SUA într-un comunicat.

    Danske face eforturi pentru a trece peste scandalul în cauză, unul dintre cele mai grave cazuri de abuz corporatist din Danemarca. Cazul a lăsat o cicatrice severă într-o ţară cunoscută pentru transparenţa financiară, adăugându-se la o listă de creditori din Europa de Nord, inclusiv ABN Amro Bank NV şi Deutsche Bank AG, care au fost implicaţi în probleme de spălare de bani.

    “Înţelegerea încheie un caz care a consumat multe resurse şi va permite conducerii băncii să se concentreze pe dezvoltarea afacerii actuale”, a declarat Jens Munch Holst, director executiv la AkademikerPension, un fond de pensii danez cu active de aproximativ 20 de miliarde de dolari. “Va fi o muncă lungă şi grea pentru a readuce reputaţia la nivelul la care era înainte de 2018”.

    Scandalul nu este cea mai gravă criză care a afectat Danske Bank. În anii 1920, expansiunea sa rapidă s-a încheiat aproape de colaps, statul danez venind în ajutor. Directorul general de atunci, Emil Glueckstadt, a ajuns la închisoare pentru că a minimalizat amploarea problemelor băncii. A murit în arest în aşteptarea procesului, iar o mare parte din averea sa a fost folosită pentru a acoperi cheltuielile de judecată legate de scandal.

    Valoarea amenzii corespunde sumelor pe care Danske le-a pus deoparte pentru a acoperi cazul, banca declarând în octombrie că e dispusă să accepte o amendă de 2 miliarde de dolari. Creditorul cu sediul la Copenhaga a declarat că va plăti Departamentului de Justiţie al SUA 1,21 miliarde de dolari, SEC 179 milioane de dolari şi Unităţii speciale daneze pentru infracţiuni 4,75 miliarde de coroane (679 milioane de dolari).

    Deşi cazul Danske a fost unul dintre cele mai mediatizate cazuri în care a fost implicată o bancă europeană în ultimii ani, este departe de a fi singurul. În 2021, ABN Amro a fost de acord să plătească 480 de milioane de euro pentru a pune capăt unei anchete olandeze care a descoperit “o serie de deficienţe grave” în procesele sale de combatere a spălării banilor. La începutul acestui an, birourile Deutsche Bank din Frankfurt au fost percheziţionate de autorităţile de aplicare a legii în urma unor rapoarte depuse de creditor privind o potenţială spălare de bani.

  • O româncă spune că a dobândit o boală care necesită tratament pe viaţă după ce s-a vaccinat cu vaccinul Pfizer, acesta fiind primul proces din România iniţiat împotriva Pfizer, Ministerul Sănătăţii şi Guvernul României

    Avocatul Adrian Cuculis vorbeşte despre „faţa nevăzută a pandemiei”.

    El face cunoscut primul proces din România iniţiat împotriva Pfizer România, Ministerul Sănătăţii şi Guvernului României, pentru vaccinarea obligatorie în scopul de a putea circula liber.

    „Cazul în speţă, cu acte medicale care dovedesc legătura de cauzalitate între vaccinul Pfizer şi boala dobândită din pricina vaccinului… pacienta a dobândit o boală ce necesită tratament pe viaţă. Trombocitopenie şi hipertonie arterială”, spune avocatul.

    Daunele se ridică la 1.000.000 de euro şi vizează obligarea celor 3 la plata de daune morale combinate cu daune materiale pentru viitoarele tratamente.