Formaţiunea Partidul Popular (ÖVP) este creditată cu 33% din preferinţele de vot, potrivit sondajului realizat de Institutul OGM.
Pe locul doi în preferinţele electorale se clasează Partidul Social-Democrat (SPÖ, centru-stânga), al cancelarului Christian Kern, cu 27%, urmat de formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPÖ), cu 25%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Să ajungi numărul 1 mondial arată o dedicare şi o implicare incredibile şi aş vrea să o felicit pe Simona. Ea este o sportivă exemplară, atât în teren cât şi în afara lui, reuşind un sezon foarte bun. Merită acest moment fantastic al carierei sale”, a declarat Simon, conform site-ului wtatennis.com.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Sondajul, realizat de institutul de sondare Forsa, a fost publicat cu zece zile înaintea alegerilor generale ce vor avea loc pe 24 septembrie.
Astfel, partidul cancelarului Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), se situează pe primul loc în preferinţele alegătorilor germani, fiind susţinut de 37% dintre respondenţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru sportiva noastă urmează confruntarea cu Garbine Muguruza din ultimul act al competiţiei, partidă ce o poate duce pe Halep pe primul loc în clasamentul mondial.
“Cred că am jucat cel mai bun tenis al meu. Nu trebuia să-mi aduci aminte că Muguruza m-a învins de două ori pe hard. Voi veni, voi da totul şi poate voi câştiga de data asta. Sunt flămândă de victorii, e o provocare mare şi o mare oportunitate”, a declarat Halep la finalul meciului cu Stephens.
Halep s-a mai întâlnit de trei ori cu Muguruza, iar sportiva clasată pe locul 6 în ierarhia WTA s-a impus în două rânduri. Muguruza a câştigat în 2014, în turul al doilea al turneului de la Wuhan, şi în 2015, la FedCup. Halep s-a impus în 2015, în optimile turneului de la Stuttgart, scrie ProSport.
Finala dintre Simona Halep şi Garbine Muguruza se va disputa în această seară, cu începere de la ora 21:00.
Câştigătoarea turneului de la Cincinnati va primi 522.450 de dolari şi 900 de puncte WTA. Pentru Halep, această ‘recompensă’ este sinonimă cu trecere pe primul loc în clasamentul mondial. În acest moment, diferenţa dintre Halep (locul 2 WTA) şi Karolina Pliskova este doar cinci puncte.
Vedeta americană a obţinut venituri de 26 de milioane de dolari (înainte de deducerea taxelor) în ultimele 12 luni, în perioada 1 iunie 2016 – 1 iunie 2017, au precizat editorii revistei Forbes.
Pe locul al doilea se află actriţa Jennifer Aniston, în vârstă de 48 de ani, cu venituri de 25,5 milioane de dolari, care provin din redevenţele asociate difuzării serialului “Friends” şi din contracte de publicitate încheiate cu branduri precum SmartWater şi Emirates Airline.
Jennifer Lawrence, în vârstă de 27 de ani, care a ocupat primul loc în topul Forbes pentru doi ani consecutivi, a coborât pe poziţia a treia, cu venituri de 24 de milioane de dolari – aproape jumătate din veniturile de 46 de milioane de dolari obţinute anul trecut. Asta s-a întâmplat în principal din cauza încheierii francizei “Hunger Games”.
Topul 10 al celor mai bine plătite actriţe din lume este completat de Melissa McCarthy (18 milioane de dolari), Mila Kunis (15,5 milioane de dolari), Emma Watson (14 milioane de dolari), Charlize Theron (14 milioane de dolari), Cate Blanchett (12 milioane de dolari), Julia Roberts (12 milioane de dolari) şi Amy Adams (11,5 milioane de dolari).
Vedeta americană a obţinut venituri de 26 de milioane de dolari (înainte de deducerea taxelor) în ultimele 12 luni, în perioada 1 iunie 2016 – 1 iunie 2017, au precizat editorii revistei Forbes.
Pe locul al doilea se află actriţa Jennifer Aniston, în vârstă de 48 de ani, cu venituri de 25,5 milioane de dolari, care provin din redevenţele asociate difuzării serialului “Friends” şi din contracte de publicitate încheiate cu branduri precum SmartWater şi Emirates Airline.
Jennifer Lawrence, în vârstă de 27 de ani, care a ocupat primul loc în topul Forbes pentru doi ani consecutivi, a coborât pe poziţia a treia, cu venituri de 24 de milioane de dolari – aproape jumătate din veniturile de 46 de milioane de dolari obţinute anul trecut. Asta s-a întâmplat în principal din cauza încheierii francizei “Hunger Games”.
Topul 10 al celor mai bine plătite actriţe din lume este completat de Melissa McCarthy (18 milioane de dolari), Mila Kunis (15,5 milioane de dolari), Emma Watson (14 milioane de dolari), Charlize Theron (14 milioane de dolari), Cate Blanchett (12 milioane de dolari), Julia Roberts (12 milioane de dolari) şi Amy Adams (11,5 milioane de dolari).
În al doilea trimestru al acestui an, locuinţele disponibile spre vânzare în România s-au scumpit, în medie, cu 3,1%, creşterea fiind una similară cu cea consemnată în perioada similară din 2016, respectiv 3%. În primele trei luni din 2017, locuinţele s-au scumpit cu 4%. Preţurile locuinţelor din România se află pe un trend ascendent constant în ultimii trei ani, indică datele centralizate de Analize Imobiliare.
Pretenţiile vânzătorilor autohtoni de proprietăţi rezidenţiale s-au majorat, în medie, cu 13% în ultimele 12 luni, potrivit statisticilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Acest rezultat a fost posibil datorită dividendelor de două cifre distribuite de mai multe companii şi creşterii pieţei, indicele principal BET a atins cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani.
„Economia României doboară record după record. Tigrul creşterii economice din Europa de Est s-a întors şi se află pe calea convergenţei către Europa Occidentală în viitorul nu atât de îndepărtat pe fondul implementării unor reforme structurale importante în timpul crizei financiare globale, a intrărilor mari de fonduri europene, a investiţiilor străine directe şi a orientării pro-europene,” a declarat Carsten Hesse, EME Equity Strategist în cadrul Berenberg.
„Atunci când vine vorba de cele mai dinamice pieţe de capital, România este locul, nu doar din Europa, ci şi din lume, în care vrei să fii dacă eşti un investitor care urmăreşte creşterea. Piaţa locală de capital poate găzdui în acelaşi timp creşteri şi sume substanţiale de bani, şi nu doar în ceea ce priveşte acţiunile, ci şi în ceea ce priveşte obligaţiunile. În acelaşi timp vrem să atragem atenţia antreprenorilor pentru ca ei să nu rateze această oportunitate unică de finanţare prin piaţa de capital şi să dobândească astfel o nouă dimensiune a business-ului”, a declarat Ludwik Sobolewski, CEO BVB.
România are o mare şansă de a fi promovată de la statutul de Piaţă de Prontieră la cel de Piaţă Emergentă, consideră strategul Berenberg. „Acestă promovare va schimba complet piaţa de capital din România deoarece mult mai mulţi investitori internaţionali ar începe să investească în România aşa cum s-a întâmplat atunci când Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Pakistan au fost promovate la statutul de pieţe emergente. Pentru a ajunge cât mai repede la acest statut şi pentru a creşte şansele de promovare, ar trebui să existe mai multe privatizări semnificative şi IPO-uri la Bursa de Valori Bucureşti, cum ar fi Hidroelectrica şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, precum şi o reducere a deţinerilor statului în companii precum OMV Petrom, Romgaz sau Electrica pentru a majora free-float-ul,” a concluzionat Hesse.
Top 3 cele mai mari randamente din lume în rândul Pieţelor de Frontieră
România 40,14%
Argentina 39%
Kazahstan 35,6%
Profesorii se situează doar pe locul al şaptelea în răspunsurile milenialilor români la această întrebare, în timp ce, la nivel global, ei sunt în top 3 „influenceri” în ceea ce priveşte alegerea angajatorului, arată rezultatele studiului EY România – Barometrul încrederii angajaţilor în companii – 2017.
„Barometrul EY arată că, în România, angajaţii actuali ai unei companii influenţează în cea mai mare măsură deciziile generaţiei Z în privinţa viitorului angajator. Părerea lor este mai importantă decât cea a membrilor familiei sau a consilierilor specializaţi, ceea ce înseamnă că organizaţiile sunt cele care deţin pârghiile ce antrenează interesul noilor generaţii faţă de ele, cum ar fi employer branding şi implicarea propriilor angajaţi”, precizează Andreea Mihnea, HR Director EY România.
Barometrul încrederii angajaţilor în companii, realizat de EY România în parteneriat cu Hipo, analizează aspecte legate de nivelul de încredere al angajaţilor în angajator, în şeful direct şi în echipă. Studiul are la bază răspunsurile a peste 1.500 angajaţi cu normă întreagă, provenind din mediul urban, dintre care 72% au vârste cuprinse între 21 şi 35 de ani, 24% între 36 şi 50 de ani iar 4% au peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost aplicat, în premieră, la 830 de tineri cu vârsta sub 21 de ani (generaţia Z).
Tinerii valorizează stabilitatea locului de muncă
Generaţia Z va avea încredere în alegerea primului loc de muncă în firmele care oferă oportunităţi de învăţare şi avansare în carieră (94%) şi asigură stabilitate (80%).
Din punctul de vedere al încrederii în viitorul şef, aceiaşi tineri indică respectul ca fiind mai important decât oportunităţile de dezvoltare. Gestionarea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională, dar şi comunicarea deschisă şi transparentă sunt importante pentru 80% dintre respondenţi.
Patru din zece tineri români cu vârsta până în 21 de ani ar prefera să se angajeze într-o multinaţională. Cei mai mulţi dintre membrii generaţiei Z care au răspuns chestionarului preferă să lucreze într-o firmă privată (63%), în timp ce aproape unul din cinci intenţionează să înceapă propria afacere şi doar 12% şi-ar dori să muncească în sectorul public.
Lipsa unui leadership puternic determină pierderea încrederii angajaţilor români în companii
Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant în pierderea încrederii în angajator în România, comparativ cu lipsa unei compensaţii corecte la nivel global. Pentru angajaţii români, percepţia lipsei unei compensaţii juste şi inegalitatea oportunităţilor de salarizare şi promovare se situează pe locul al doilea, fiecare cu 61% dintre răspunsuri.
Un nivel de încredere ridicat în companie influenţează în cea mai mare măsură mulţumirea angajatului la locul de muncă (62%), nivelul de retenţie în companie (60%) şi dispoziţia de a inova şi de a contribui cu idei noi la locul de muncă (54%).
Pe de altă parte, un nivel scăzut de încredere creşte cel mai mult probabilitatea părăsirii companiei (75%), la distanţă mare faţă de alte efecte ale lipsei de încredere: limitarea numărului de ore lucrate la cel minim necesar şi implicarea şi productivitatea mai reduse.
Doar 7% dintre angajaţii români consideră că sunt recompensaţi corect pentru succesul angajatorului
Doar 7% dintre angajaţii români consideră că sunt recompensaţi pentru succesul companiei, în timp ce 63% cred că directorul general şi ceilalţi executivi, împreună cu acţionarii, sunt cei care extrag cea mai mare parte din valoarea adăugată creată de firmă.
Doar 14% dintre angajaţi au încredere că firma la care lucrează îi plăteşte corect în raport cu piaţa şi colegii, în timp ce 40% cred foarte puţin acest lucru sau deloc.
Nivelul de încredere scade şi mai mult dacă îl analizăm relativ la recompensarea performanţei cu o majorare a salariului sau promovare. Unul din patru respondenţi consideră că nu va fi promovat şi nu va primi mărire de salariu în acest an, în timp ce aproape unul dintre trei are foarte puţină încredere în acest lucru.
Unul din patru angajaţi are foarte mare încredere în angajator
Doar 24% dintre respondenţi au foarte mare încredere în angajator, ceea ce situează România mult sub media globală, de 46% după ţări ca Germania, China, SUA şi Marea Britanie.
Se observă un nivel destul de redus al încrederii nu doar în angajator, ci şi în şef şi în echipă. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre respondenţi au cea mai mare încredere în echipă.
Majoritatea angajaţilor români nu percep un impact major al digitalizării şi schimbărilor tehnologice asupra rolului lor în următorii ani, 32% considerând că vor fi afectaţi doar într-o mică măsură.