BusinessMagazin

Tag: prezentare

  • Oglinda fitnessului: cum arată aparatele de gimnastică desprinse parcă din scenarii SF

    Pentru această categorie de oameni există de multă vreme materiale video cu exerciţii ori joculeţe dedicate pentru consolele de gaming. Unul dintre cele mai recente produse destinate lor, scrie CNN, este Forme, un sistem proiectat de designerul şi întreprinzătorul elveţian Yves Behar şi care seamănă cu o oglindă şi se montează pe perete. Forme este prevăzut cu două braţe care se pot folosi pentru exerciţii şi se strâng când nu este nevoie de ele, iar ecranul-oglindă poate afişa tot felul de exerciţii ca şi cum ar fi prezentate de un antrenor personal. Sistemul foloseşte algoritmi de învăţare automată pentru a monitoriza progresul utilizatorului şi a-i oferi acestuia sugestii de îmbunătăţire a performanţelor.

  • Orban: Am pregătit o nouă ordonanţă militară care va fi prezentată în cursul zilei de astăzi/ Cei care vin în ţară petrec Paştele în carantină

    Ludovic Orban a spus, după întâlnirea care a avut loc la sediul MAI, cu ministrul de Interne, Marcel Vela, că sâmbătă va fi dată o nouă ordonanţă militară, premierul afirmând că documentul este aproape finalizat.

    Guvernul urmează să emită, sâmbătă, cea de-a şapte ordonanţă militară, de la instituirea stării de urgenţă.

    Premierul Ludovic Orban a spus că, în cadrul discuţiei pe care a purtat-o cu Marcel Vela, a evaluat situaţia şi documentul este aproape finalizat.

    Sursa citată a precizat că ordonanţa militară va fi prezentată sâmbătă.

    „Am evaluat situaţia, am pregătit elementele pentru o nouă ordonanţă militară, care va fi prezentată de echipa de la Ministerul de Interne în cursul zilei de astăzi (sâmbătă – n.red.). Am terminat evaluarea. E aproape în forma finală ordonanţa. Am evaluat lcurările în ţară şi capacitatea de carantinare”, a declarat acesta la ieşire din sediul MAI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După Italia, şi Franţa suspectează că a avut cazuri de Covid-19 de la începutul lunii ianuarie. Mărturiile unor bolnavi

    Este dificil de spus oficial dacă primele cazuri de Covid-19 au fost prezente în Franţa încă din timpul iernii şi au trecut neobservate. În Franţa primele cazuri de contaminare cu coronavirus au fost identificate oficial pe 24 ianuarie, relatează Le Parisien.

    “Coronavirusul a fost prezent în Franţa de la începutul lunii ianuarie?” Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) datează apariţia primelor simptome ale virusului în China la 8 decembrie, ceea ce, logic, ar sugera posibilitatea contaminării în săptămânile următoare a ţărilor cu mult comerţ cu Asia, cum ar fi Franţa, relatează Le Parisien.

    Simptome similare înaintea cazurilor oficiale

    Există numeroase mărturii ale unor persoane care au suferit de simptome Covid-19 înainte de depistarea oficială a primelor cazuri în Franţa. Contactaţi de ziarul Le Parisien, mai mulţi dintre ei descriu că au fost diagnosticaţi cu gripă sau răceli cu simptome neobişnuite, cum ar fi pierderea temporară a gustului sau a mirosului, diaree, tuse puternice care durează, oboseala şi / sau dificultate de respiraţie. Cu toate acestea, până acum nu au putut să efectueze un test care să confirme sau să nege contaminarea.

    În această etapă a epidemiei nu toţi specialiştii ţin acelaşi discurs despre data apariţiei efective în Franţa. „O prezenţă la începutul lunii ianuarie este foarte probabilă, chiar şi înainte”, susţine Jean-François Guégan, director de cercetare la INRA-CIRAD şi specialist în ecologia bolilor infecţioase şi parazitare

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mereu cu ochii pe piaţă

     „2019 a fost anul în care am împlinit un sfert de secol de activitate, dar şi anul în care ne-am reconfirmat strategia de creştere în condiţii de eficienţă. Ceea ce părea, iniţial, o decizie foarte riscantă sau, eufemistic vorbind, curajoasă, anume retragerea din mari centre comerciale şi reorientarea către oraşele medii şi mici din ţară, a fost, în fapt, o mutare foarte bună, şi la propriu, şi la figurat. Magazinele de dimensiuni mai reduse, cu vad bun, în oraşe în care retailul modern de tip electro-IT încă nu ajunsese, au dat şi dau rezultate foarte bune, reflectate în rata noastră curentă de profitabilitate”, a spus Dragoş Sîrbu, CEO al Flanco Retail, în cadrul unei conferinţe de presă.
    În 2019, Flanco a înregistrat vânzări de 1,21 miliarde de lei (250 de milioane de euro), în creştere cu 13,1% faţă de anul precedent şi cu mult peste media de creştere a pieţei, care a fost de aproximativ 6,5%, conform studiilor independente. De asemenea, profitul net al companiei a cunoscut o creştere de 87% la finalul anului 2019 faţă de 2018, ajungând la 21,4 milioane de lei (44 de milioane de euro).
    La aceste rezultate a contribuit mai ales strategia axată pe expansiune a companiei, care s-a concentrat în continuare pe prezenţa din oraşele mici şi medii. La finalul lui 2019, reţeaua de magazine Flanco număra 156 de unităţi deschise în România. Acest număr a fost atins în urma a 30 de deschideri de magazine şi a şapte închideri, desfăşurate pe parcursul anului, completate cu reamenajarea a patru magazine.
    „Anul trecut am deschis 30 de magazine. Deschidem în zone de proximitate, această proximitate poate însemna magazine stradale în oraşe medii sau mici, sau poate să însemne mallul dintr-un oraş mai important dacă magazinele deschise în acel mall au rezultate eficiente. Anul trecut am investit 14,3 milioane de lei în propriile resurse – în dezvoltarea reţelei digitale şi platformei online”, a menţionat Dragoş Sîrbu. El a explicat că în 2017 Flanco a trecut printr-o restructurare a reţelei de magazine, în urma căreia a închis câteva unităţi aflate în mallurile din România.
     „În 2017 am făcut o restructurare masivă de reţea şi am ieşit din câteva malluri mari la acel moment, deoarece nu ne mai permiteam costurile de închiriere a spaţiului, care erau prea mari. Asta s-a repetat şi anul trecut, când am închis cele şapte magazine. Intrăm şi în malluri în măsura în care indicatorii pe care îi dorim arată că vom fi eficienţi. Dar asta înseamnă să fii retailer, trebuie să urmăreşti mereu piaţa, închizi anumite magazine, deschizi în alte zone. Din cele 156 de magazine din reţeaua Flanco, jumătate sunt magazine stradale, iar jumătate sunt deschise în centre comerciale.”
    În paralel cu reţeaua de magazine fizice, oferta online a Flanco a crescut şi ea – retailerul urmărind să menţină un echilibru între vânzările online şi cele offline, în ideea acoperirii optime a cerinţelor pieţei. Astfel, rezultatele unui studiu realizat de companie arată că 25% din vânzări au fost generate de tranzacţiile cu cardul, însă peste 30% dintre clienţii Flanco aleg să rezerve produsul online şi să îl ridice personal din magazine.
     „Aproximativ 25% din vânzările Flanco sunt tranzacţii cu cardul. Din acest procent putem spune că 60% sunt tranzacţii cu card de debit, iar 40% cu card de credit. În urma unor studii, am observat că aproximativ 64% din traficul din magazinele noastre este generat de mediul online, din care 46% de pe mobil. Clienţii intră în Flanco după ce deschid site-ul online al companiei pe telefonul mobil. 80% din clienţi se informează online şi jumătate din aceştia vin în magazin, acestea sunt rezultatele unor studii pe care le-am făcut şi noi şi alţi jucători. Trendul este în creştere pentru cei care se informează online şi în scădere pentru cei care ajung în magazine. De asemenea, 5% din vânzările online sunt generate prin platforma eMAG.”
    Dragoş Sîrbu a povestit despre problemele cu care s-a confruntat compania pe parcursul anului 2019. Astfel, CEO-ul Flanco a spus că la începutul anului trecut activitatea companiei a fost „deranjată” de mai mulţi factori, printre care aminteşte intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 114 (OUG 114). „Pe zona de electro-IT am avut acea OUG 114, care a intrat în vigoare în decembrie 2018 şi care ne-a afectat în sensul în care o parte din vânzările noastre sunt susţinute de cardurile de credit. În urma OUG 114 băncile au avut o atitudine rezervată până în primul trimestru al anului 2019. Tot cu impact negativ, la începutul anului trecut, Banca Naţională a schimbat modul de calcul al coşurilor de cumpărături la birourile de rată. Dacă în 2018 ritmul de creştere la creditele de consum era undeva la 10%, în 2019, cel puţin în prima parte a fost zero, -1%, -3% sau -5%. În concluzie, am avut un impact negativ în urma celor două norme”, a spus Dragoş Sîrbu.
    Pe de altă parte, programul Rabla pentru electrocasnice şi TV a împins veniturile companiei spre creşteri. „Un impact pozitiv a avut programul Rabla pentru electrocasnice şi TV. E un program bun pentru că stimulează achiziţia produselor care consumă mai puţină energie. Piaţa de electrocasnice mari a crescut cu 10% anul trecut, iar principalul motiv a fost legat de programul Rabla pentru electrocasnice. Oamenii au preferat să achiziţioneze produse care să le satisfacă nevoi complementare, spre exemplu uscătoare de rufe, maşini de spălat vase. În 2019 s-au vândut 650.000 de maşini de spălat; peste 40% din acestea au fost de capacitate mare, peste 8 kg.”
    Tot pe parcursul anului trecut, reprezentantul Flanco a observat şi o schimbare a consumului, deoarece consumatorii acordă atenţie altor „nevoi”, spre exemplu vacanţelor.
    „S-au mai schimbat sezonalităţile, adică pentru noi august era o lună foarte bună de vânzări, în sensul în care cei care s-au stabilit în afara României veneau în vacanţă şi mergeau cu rudele la cumpărături, cheltuiau bani. În magazinele noastre se cheltuiau o mare parte din acei bani. În schimb, anul trecut, luna august nu a mai fost atât de bună, pentru că oamenii care au venit din afară şi-au luat rudele şi au plecat în vacanţă. Vânzările din august s-au mutat parţial în luna septembrie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în decembrie. Anul trecut, luna decembrie a fost printre cele mai slabe luni din istoria Flanco. În schimb, în primele două săptămâni din luna ianuarie vânzările au început iar să crească”, a povestit CEO-ul Flanco. Planurile companiei pentru anul în curs vizează continuarea extinderii la nivel naţional, prin deschiderea a 12 noi magazine în oraşe mici şi medii din ţară, reamenajarea a patru magazine existente şi dezvoltarea platformei online, prin adăugarea unor noi funcţii spre exemplu, magazinul din care doreşti să ridici un produs rezervat online. Pentru deschiderea celor 12 locaţii şi reamenajarea celor patru magazine, Flanco va investi circa 7,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro).
    „Suma bugetată pentru planurile din acest an se ridică la 11 milioane de lei (2,2 milioane de euro). Investim în dezvoltarea platformei online, în deschideri de noi magazine, în reamenajări de magazine şi în angajaţii companiei”, a spus Dragoş Sîrbu. De asemenea, în cele 12 noi magazine care vor fi deschise anul acesta de Flanco vor lucra între 120 şi 150 de persoane. „În medie, într-un magazin Flanco lucrează între 10 şi 12 persoane. Pentru noile magazine o să angajăm între 120 şi 150 de persoane de pe piaţa locală”, a adăugat executivul. El a spus că veniturile angajaţilor Flanco sunt cu aproximativ 10% peste media pieţei. „Nu vreau să dau o cifră efectivă, dar am văzut cifrele publice care sunt date în presă, iar noi putem spune că suntem peste media pieţei cu 10% – 12%. Dar e greu de făcut o medie pentru că sunt multe funcţiuni, iar media te fură, adică din 1.500 de oameni sunt 150 de manageri de magazine, poate 1.000 de consultanţi de vânzări, nu ar fi o cifră medie reprezentativă.” În ceea ce priveşte atragerea şi reţinerea forţei de muncă în companie, Dragoş Sîrbu a menţionat că „patru din zece angajaţi pleacă pe parcursul unui an”.
    „Noi ne confruntăm în continuare cu retenţia de personal, aici cheltuim destul de mult timp. Deschizând aceste magazine în oraşe medii şi mici, am plecat de la premisa că ne va fi uşor să atragem forţă de muncă locală. A fost exact pe dos, avem cele mai mari probleme de a popula organigramele în oraşele medii şi mici pentru că oamenii sunt plecaţi în străinătate”, a conchis CEO-ul Flanco.

  • Biroul de lângă mall

    „Continuăm strategia de proiecte mixte, care presupune construirea de clădiri de birouri clasa A în proximitatea mallului, astfel încât acestea să se deservească reciproc”, descrie Emma Toma, head of office division în cadrul AFI Europe România, proiectele diviziei pe care o conduce. Aceasta are un portofoliu operaţional şi în curs de dezvoltare în valoare de 213 milioane de euro, la care se va adăuga şi portofoliul de birouri recent cumpărat de la NEPI, odată cu finalizarea tranzacţiei anunţate anul trecut. Estimată de reprezentanţii pieţei la o valoare record de peste 300 de milioane de euro, potrivit ZF, aceasta viza achiziţia diviziei de birouri a Nepi de către dezvoltatorul israelian AFI Europe. „Prin această tranzacţie, care de altfel a fost cea mai mare tranzacţie din piaţa imobiliară anul trecut, continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă explorând noi teritorii prin diversificarea portofoliului. Practic, facem un pas mai departe în strategia noastră de business şi în viziunea noastră de extindere.”
    Emma Toma spune că în prezent sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor pentru mai multe proiecte, ce urmează strategia prin care şi-au dezvoltat prezenţa pe piaţa locală. AFI derulează două noi proiecte pe segmentul de office, în Bucureşti, AFI Tech Park Business Campus din zona de Centru-Vest a Capitalei şi în Braşov, în proximitatea Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii. „În cazul ambelor oraşe vorbim de campusuri de birouri clasa A, amplasate în inima oraşului, care sunt investiţii inteligente, de viitor, ce răspund nevoilor companiilor aflate în căutarea unui sediu cât mai central şi accesibil pentru angajaţii lor”, spune Emma Toma.
    Proiectul de birouri din Bucureşti este, potrivit ei, unul dintre cele mai complexe proiecte de birouri din zonă, care va oferi trei clădiri având în total o suprafaţă de 70.000 de mp închiriabili şi care se va realiza în etape. Prima clădire, având 22.000 mp închiriabili, a fost finalizată la finalul anului 2018, iar construcţia pentru a doua etapă a proiectului, având 24.500 mp închiriabili, va începe în luna aprilie a acestui an. „Suntem extrem de mândri de acest proiect, cu atât mai mult cu cât el a primit recent certificare LEED Platinum (Leadership in Energy and Environmental Design), care atestă AFI Tech Park 1 drept o clădire sustenabilă – de exemplu, tehnologiile moderne care stau la baza construcţiei, de la echipamentele încorporate până la elementele de design, fac posibilă reutilizarea a 75% din deşeurile provenite din activitatea clădirii, iar certificarea de clădire «verde» aduce multiple beneficii chiriaşilor”, descrie Emma Toma una dintre particularităţile proiectului.
    În ceea ce priveşte proiectul AFI Park Braşov, care va fi inaugurat în primăvara anului 2020, acesta va fi alcătuit dintr-un mall şi din două clădiri de birouri adiacente. Proiectul, cu privelişte înspre muntele Tâmpa, va avea o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi în clădirile de birouri şi 45.000 de metri pătraţi în centrul comercial.
    „Îţi trebuie curaj şi viziune pentru a realiza proiecte de birouri de succes, închiriate aproape 100%, situate în alte zone decât nordul Bucureştiului, iar AFI Europe este un dezvoltator care are în mod clar aceste atribute. Credem în proiecte complexe şi ne place provocarea de a fi pionieri în businessul nostru”, descrie Emma Toma poziţionarea companiei. În acest context, alături de strategia AFI de a miza pe proiecte mixte, spune că şi-au propus să aducă pe piaţă proiecte inovatoare prin zonele în care sunt amplasate şi prin facilităţile pe care le oferă. „Toate proiectele noastre operaţionale şi în curs de dezvoltare sunt situate în zone uşor accesibile, unde traficul nu reprezintă o problemă, aceste proiecte fiind de asemenea situate în vecinătatea principalelor zone rezidenţiale unde locuiesc majoritatea angajaţilor”, descrie ea strategia companiei. Toma oferă exemplul AFI Tech Park, care are, potrivit ei, un accesul extrem de facil în momentele cele mai aglomerate ale zilei. Emma Toma spune că sunt deschişi şi posibilităţii de expansiune a segmentului de proiecte de birouri în provinicie. „În prezent ne concentrăm pe finalizarea proiectelor AFI Park Braşov, AFI Tech Park 2-3, iar odată cu finalizarea tranzacţiei cu NEPI, vom fi prezenţi şi în Timişoara. Braşov şi Timişoara sunt două oraşe dezvoltate şi care pot fi uşor accesate din orice colţ al ţării, cu un potenţial de business şi un raport foarte eficient între costuri şi rezultate financiare”, spune ea.  
    Cât priveşte piaţa per ansamblu, Emma Toma consideră că aceasta îşi va continua trendul crescător în continuare. „Este o piaţă în creştere, care avansează către maturitate. Vom vedea proiecte noi complexe, progrese majore privind tehnologiile folosite, respectiv inovaţii în infrastructura clădirilor şi tot mai multe imobile sustenabile, cu certificat «verde».” 

    Cine este Emma Toma, head of office division a AFI Europe
    Emma Toma are o experienţă de aproximativ 20 de ani în piaţa imobiliară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice cu o diplomă în management, a lucrat timp de 13 ani pe segmentul rezidenţial, într-o perioadă în care piaţa din România era în formare, şi a participat la dezvoltarea primelor ansambluri rezidenţiale  de lux şi, mai târziu, a proiectelor de apartamente noi construite în Bucureşti în perioada 2000-2012. Din echipa AFI Europe România face parte de peste şapte ani şi jumătate, când s-a angajat în poziţia de leasing manager office division în 2012, fiind responsabilă de închirierea proiectelor AFI Park 1-5, AFI Tech Park 1-3 şi AFI Park Braşov, de unde a evoluat apoi în rolul curent.
    Potrivit celui mai recent raport public, la finalul anului 2017 mallul AFI Palace Cotroceni avea o valoare de 495 mil. euro, la care se adaugă cele cinci clădiri de birouri ale proiectului AFI Park, în valoare de 165 de milioane de euro.

  • Frumuseţe la priză

    Ideea i-a venit când avea de ţinut o prezentare şi prelungitorul găsit i s-a părut urât de tot, scrie Dezeen. Faivre înfrumuseţează de atunci prelungitoare îmbrăcându-le într-un lut special care se usucă în contact cu aerul şi poate fi colorat în diverse feluri. Artistul lucrează fie cu prelungitoarele clienţilor şi prietenilor, fie cu ale sale, în acest din urmă caz cumpărându-le de la magazine specializate ca să fie sigur că nu sunt periculoase pentru utilizatori. 

  • O afacere altfel făcută de trei tineri români în Londra prin care se schimbă modul în care oamenii fac sport

    Pasiunea pentru sporturile cu rachete, domiciliul la Londra şi atracţia pentru antreprenoriat i-au unit pe patru tineri români în proiectul RacketPal. Până acum, peste 10.000 de utilizatori folosesc platforma prin care să-şi găsească un partener de sport. Ce urmează?

    „Vrem să creăm cea mai mare comunitate de sport din lume şi să oferim o experienţă sportivă completă, la îndemâna oricui, oricând şi oriunde”, descriu obiectivele de viitor pentru platforma RacketPal Robert Rizea (CEO) şi Bogdan Demeny (CTO), doi profesionişti români din Londra care împărtăşesc pasiunea pentru sporturile cu racheta. RacketPal este o aplicaţie mobilă care oferă jucătorilor amatori de sporturi cu racheta (tenis, squash, badminton, tenis de masă şi padel) oportunitatea de a-şi găsi parteneri de joc în funcţie de nivelul de abilitate, locaţie şi disponibilitate.

    Lansată în vara lui 2019, aplicaţia a adunat deja peste 10.000 de londonezi dornici să-şi găsească partenerul de joc potrivit. Potrivit antreprenorilor, jucătorii din comunitatea RacketPal au schimbat peste 30.000 de mesaje până acum, organizând mai mult de 5.000 de meciuri. Investiţia în aplicaţie a ajuns până acum la 35.000 de lire sterline, exclusiv din resursele fondatorilor. Ei spun însă că în prezent sunt aproape de a închide prima rundă de angel investment, unde îşi doresc să strângă 150.000 de lire sterline, fonduri care vor fi folosite exclusiv pentru mărirea echipei, îmbunătăţirea produsului şi marketing. În ceea ce priveşte amortizarea investiţiilor, reprezentanţii platformei spun: „Dacă totul va decurge conform planului, prima rundă de investiţii poate fi amortizată în următoarele 12-18 luni (din momentul realizării investiţiei)”.

    Pe termen scurt, RacketPal va oferi utilizatorilor săi opţiunea de a rezerva terenuri de joc, precum şi posibilitatea de a găsi antrenorul potrivit. De altfel, precizează reprezentanţii companiei, aceste două iniţiative vor fi şi cele care îi vor ajuta să monetizeze produsul lor. „Modelul este oarecum asemănător unor companii precum Uber sau Glovo, aduc într-un sigur loc consumatorii şi prestatorii de servicii – modelul marketplace”, explică ei. De asemenea, un alt obiectiv al lor este de a atrage parteneri organizaţionali (cluburi, federaţii etc.) şi comerciali (producători de echipament sportiv, prestatori de servicii pentru sportivi etc.) puternici ce vor permite crearea unui spaţiu virtual unic, unde întreaga lume a sportului preferat va fi în buzunarul utilizatorilor globali, la un singur clic distanţă.

    Ideea lansării unei astfel de aplicaţii a pornit de la o pasiune comună a celor doi fondatori ai acesteia. Robert Rizea este multiplu campion naţional la tenis, fost număr 1 în România la diverse categorii de vârstă, având şi o prezenţă notabilă în top 10 european. A câştigat peste 100 de turnee şi a primit chiar bursă completă pentru studiu şi sport în Statele Unite ale Americii, la Mercyhurst University în Pennsylvania. În timpul universităţii şi-a dezvoltat pasiunea pentru business şi marketing, ceea ce l-a determinat să urmeze un masterat în marketing management la London Business School. Palmaresul de sportiv este comfpletat cu munca, în paralel, în corporaţii şi start-up-uri: a acumulat peste şase ani de experienţă în companii precum Adecco, Millward Brown sau Bark.com. Pentru Robert Rizea, RacketPal a devenit astfel îmbinarea perfectă a celor două mari pasiuni ale sale: antreprenoriatul şi sportul, în prezent fiind responsabil de partea strategică şi comercială a companiei.

    Bogdan Demeny este pasionatul de tehnologie din acest proiect, el fiind responsabil mai ales de aspectele tehnice ale platformei, asigurându-se de buna funcţionare a acesteia. A absolvit cu nota 10 Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Pasiunea sa pentru tehnologie a fost evidentă însă chiar mai devreme de atât: în clasa a VI-a a construit primul website, iar apoi a continuat să dezvolte website-uri şi aplicaţii mobile pentru prieteni şi apropiaţi. În 2015 s-a mutat la Londra, unde a început să lucreze ca inginer software în sectoarele financiar, comerţ online, fashion, prop-tech, online gaming şi al resurselor naturale. Astfel, în CV-ul său se numără companii precum RSA Insurance Group sau Total Gas and Power.

    El povesteşte că s-a simţit mereu atras de lumea start-up-urilor, iar în urmă cu trei ani s-a alăturat unor companii la început de drum. A colaborat astfel, în calitate de consultant, la dezvoltarea sistemelor, proceselor tehnice şi primelor MVP-uri pentru cinci start-up-uri. În tot acest timp, a lansat peste 10 aplicaţii mobile pentru platformele iOS şi Android. 

    În ceea ce priveşte sportul, se declară un pasionat jucător de squash şi spune că a fost arbitru de fotbal cu peste 500 de meciuri oficiate în cinci ani. „Ca fost jucător de tenis de performanţă, sportul a fost şi este o parte foarte importantă a vieţii mele. Până să mă mut la Londra, obişnuiam să joc tenis aproape zilnic, dar atunci când am ajuns aici am întâmpinat dificultăţi în a-mi găsi parteneri de joc la nivelul meu, în apropierea mea sau cu aceeaşi disponibilitate de a juca“, descrie Robert Rizea (CEO-ul companiei) modul în care s-a gândit la dezvoltarea acestei aplicaţii.
    În scurt timp, în încercarea de a-şi rezolva problema, avea să afle că sunt mulţi alţii în aceeaşi situaţie. Cu toate acestea, răspunsul a venit după ce l-a întâlnit pe Bogdan, la sfârşitul lui 2018. Au început prin studierea şi analiza pieţei, au vorbit cu alţi oameni şi şi-au dat seama că peste 70% dintre ei s-au lovit de problema găsirii unui partener sportiv de acelaşi nivel.

    După trasarea unui plan concret de acţiune, firma lor a a fost înregistrată oficial la Companies House (Registrul Comerţului din Marea Britanie). Pe parcurs s-au alăturat lor un financial and strategy advisor, Olivier Magnin, un product designer, Călin Dodiţoiu, şi un software developer, Bogdan Rad, ambii din Cluj. Au lansat prima versiune a aplicaţiei pentru utilizatorii iOS şi Android în iulie 2019. Din acel moment, au îmbunătăţit constant platforma; recent, echipei s-au alăturat încă doi colegi responsabili de comunicare – Ana Năstase (expert social media şi organic growth) şi Andrei Dincă (consultant marketing).

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre mediul antreprenorial britanic şi cel românesc, reprezentanţii RacketPal spun că acestea se disting în mai multe privinţe: „Resurse materiale, expertiză, maturitate, birocraţie etc. Mediul de afaceri britanic oferă oportunităţi excelente la nivel global. Londra este printre cele mai importante centre antreprenoriale din lume, ceea ce face ca atenţia investitorilor să fie cu mult mai mare decât într-un mediu ca cel din România. Acest lucru atrage de asemenea oameni cu o expertiză bogată ce pot ajuta o companie precum RacketPal să facă pasul către o expansiune globală mult mai uşor”.

    Ei oferă ca argument exemplele recente de start-up-uri româneşti de succes, care evidenţiază nevoia unei prezenţe permanente într-un centru antreprenorial dezvoltat precum Londra, New York sau San Francisco. „Probabil cel mai la îndemână exemplu este cel al UiPath, care încă din 2015 după prima rundă de finanţare a deschis un birou în SUA, ca mai apoi în 2016 să aibă deja birouri la Londra, New York şi Bengaluru. Tocmai de aceea, noi considerăm prezenţa la Londra un avantaj strategic în perspectiva dezvoltării globale a RacketPal”, descriu ei motivele pentru care au pus bazele businessului la Londra. 

    Spun că deocamdată au fost feriţi de efectele Brexitului, iar modelul lor de business nu este neapărat dependent de termenii şi condiţiile ce vor fi negociate şi vor intra în vigoare începând cu 2021.

    Cu toate acestea, există riscuri indirecte sesizate de ei ce pot afecta activitatea RacketPal, printre care un potenţial apetit mai scăzut al investitorilor care se vor orienta mai greu către companiile britanice în cazul lipsei unui acord concret de colaborare între UE şi Marea Britanie. „În orice caz, RacketPal este o companie cu perspective şi ambiţii globale ce sunt foarte puţin probabil afectate de eventualele schimbări ale raporturilor politico-economice dintre UE şi Marea Britanie.

    Acest lucru suntem convinşi că va fi un atu pentru noi indiferent de consecinţele Brexitului”, subliniază ei. În ceea ce priveşte provocările, acestea sunt mai ales de natură internă; în contextul în care echipa lor lucrează în regim de voluntariat în timpul liber, provocările principale sunt lipsa de timp şi prioritizarea resurselor interne. De asemenea, lipsa unui buget stabil pentru partea de tech şi mai ales marketing le încetineşte dezvoltarea: „Avem idei multe, dar deocamdată trebuie să fim foarte stricţi în ceea ce priveşte prioritizarea acestora”. 

    Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare se leagă de încheierea cu succes a primei runde de finanţare, astfel încât să poată avea o echipă full-time pentru dezvoltarea şi promovarea produsului. Pe termen scurt, şi-au propus să ofere utilizatorilor posibilitatea de a rezerva terenuri de joc şi să-şi găsească antrenorul potrivit prin intermediul RacketPal. Aceste funcţionalităţi ale aplicaţiei vor sta la baza dezvoltării numărului de utilizatori la nivelul Marii Britanii, unde până la sfârşitul lui 2020 sperăm să ajungă la 50.000 de utilizatori numai în Londra. Atunci, spun ei, vor fi într-o poziţie bună de a începe să încheie parteneriate comerciale cu branduri de renume pentru a oferi utilizatorilor de RacketPal şi mai multă varietate.

    Apoi, un alt pas va fi expansiunea la nivel global, pentru ca mai apoi să adauge noi sporturi pentru a oferi utilizatorilor o experienţă completă şi pentru a crea o comunitate puternică. În momentul de faţă, aplicaţia RacketPal poate fi descărcată şi folosită gratuit şi de către utilizatorii români, care pot să-şi găsească un partener de joc potrivit şi să organizeze meciuri la fel ca orice alt utilizator global. „Cu cât interesul va creşte, cu atât vor creşte şi şansele ca amatorii de sporturi cu racheta din România să-şi găsească partenerul potrivit, iar experienţa va fi pozitivă”, spun ei. 
    Cu toate acestea, produsul actual este doar în engleză, iar noile funcţionalităţi de rezervare a terenurilor şi găsire a unui antrenor vor fi construite în contextul londonez / britanic. „După aceea piaţa din România va reprezenta cu siguranţă una dintre priorităţile noastre. Expansiunea în România va însemna crearea unui produs cu o interfaţă în limba română şi cu opţiuni de utilizare dedicate direct comunităţii de sportivi amatori din România. Pfctoână atunci însă, românii pot folosi în continuare RacketPal gratuit pentru a căuta şi discuta cu parteneri de joc din apropierea şi de nivelul lor, precum şi a organiza meciuri cu aceştia”, spun ei.  
    Dincolo de motivaţia personală, principalul motiv pentru care spun că îşi doresc să ajungă cât de curând şi în România este comunitate importantă a iubitorilor sporturilor cu racheta. `
    În principal datorită performanţelor recente ale tenisului românesc, apetitul pentru tenis a crescut enorm în ultimii ani, ceea ce face din România o piaţă foarte atractivă pentru noi. Totodată, împreună cu creşterea popularităţii tenisului au început să se dezvolte şi sporturi cu racheta mai noi precum squash-ul sau padelul”, spun ei.

  • Rochia-turn

    Înguste la partea superioară şi mai largi la bază, rochiile copiază aspectul multistratificat al turnului şi se regăsesc în colecţiile unor case ca Chanel, Valentino, Dior, Oscar de la Renta ori sub formă de modele mai ieftine în ofertele unor retaileri de modă. Motivul popularităţii acestui tip de rochie îl reprezintă faptul că le permite femeilor să fie foarte relaxate când o poartă, deoarece nu accentuează talia şi nu scoate în evidenţă silueta.

  • De la tablou la Tablon. Sau o idee altfel de afacere care merge tot mai bine

    Eugenia şi Mihai Ragea au plecat de la joaca alături de fetiţa lor în creionarea Tablonului, un joc care se transformă în tablou de agăţat pe perete. Primul prototip a fost creat la sfârşitul anului 2015 şi a trecut ulterior prin mai multe runde de perfecţionare.

    „Tablon a apărut dintr-o joacă creativă în familie şi a evoluat cu ajutorul prietenilor. Entuziasmul utilizatorilor a dus la ideea comercializării obiectului. Îşi doreau să-l aibă acasă, să-l facă cadou şi ne cereau din ce în ce mai multe exemplare. Atunci am început să analizăm ce presupune producţia în serie, costurile şi implicaţiile acestora”, povesteşte Mihai Ragea. Concret, Tablon înseamnă combinarea mai multor forme, modele şi culori diferite, întâi ca o joacă, iar rezultatul – care poate fi schimbat de nenumărate ori – ia forma unui tablou.

    Numele „tablon” este o combinaţie între „tablou” şi „oblon”, pentru că, la interior, produsul arată ca un oblon multiplu stratificat. Cei doi antreprenori care constituie, practic, creierul creativ din spatele Tablon sunt absolvenţi ai Universităţii de Urbanism şi Arhitectură şi lucrează în acelaşi domeniu – arhitectură, design grafic, design de interior – de la absolvire şi până astăzi. Pentru dezvoltarea Tablon, s-au asociat cu un prieten care s-a îndrăgostit de produs.

    „În vederea comercializării produsului Tablon am înfiinţat o nouă societate în august 2019. Produsul a fost lansat în decembrie 2019. Investiţia până în prezent este în jur de 20.000 de euro şi a fost dedicată dezvoltării produsului – design, branding, website, ambalaj, producţie. Desfăşurarea activităţii s-a bazat pe implicarea şi resursele asociaţilor, iar producţia şi serviciile complementare au fost externalizate”, spune Mihai Ragea.

    Un tablon care poartă denumirea „Abstract” costă 185 de lei şi se livrează sub formă de kit, compus din mai multe piese. Pe site-ul Tablon figurează alte două modele – un set pentru construcţie format din cifre şi un altul format din litere. Din decembrie până acum, familia Ragea a vândut 100 de astfel de produse. „Suntem încă în procesul de identificare a tipologiei clientului nostru. Până acum l-au cumpărat cu bucurie şi am primit aprecieri de la toate categoriile de vârstă, indiferent de gen, ocupaţie sau educaţie. A fost foarte bine primit şi de zona business, după ce companiile au comandat serii personalizate pentru cadoul de Crăciun către partenerii lor.”

    Produsul Tablon este confecţionat şi asamblat cu ajutorul unei firme de producţie publicitară din Bucureşti, iar producţia efectivă este supervizată de Mihai Ragea. Fiecare piesă care compune obiectul presupune, în afară de materiale, şi manopera de finisare şi asamblare. Un tablon este compus din 21 de planşe. „Urmează verificarea ramei şi integrarea magneţilor, asamblarea ambalajului şi includerea instrucţiunilor de montaj”, adaugă Mihai Ragea.

    Un tablon costă 185 de lei şi se livrează sub formă de kit, compus din mai multe piese. Din decembrie până acum, familia Ragea a vândut 100 de astfel de produse.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    AlbAlb – magazin de artă şi design (Bucureşti)
    Fondator: Cristina Olteanu
    Prezenţă: Calea Dorobanţilor din Bucureşti

    Imperma – producţie de cădiţe pentru duş (Oradea)
    Fondator: Cosmin Foltuţiu
    Investiţie iniţială: 70.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 37.000 de euro
    Prezenţă: România (prin distribuitori), online (site propriu, eMag)

    Hai Hui – brand de lumânări parfumate (Bucureşti)
    Fondator: Alina Cazacu
    Investiţie iniţială: 2.200 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 50.000 de lei (peste 10.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Mormi – producţie de obiecte pentru joacă (Bucureşti)
    Fondator: Patrick Morăraş
    Cifră de afaceri în 2018: 45.000 de lei (aproape 10.000 de euro)
    Prezenţă: online şi în magazine fizice din Bucureşti

    Potcoava – centru de echitaţie (Runcu, judeţul Dâmboviţa)
    Fondator: Ionuţ Popescu
    Investiţie iniţială: 500.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 1,6 mil. lei (aproape 350.000 de euro)
    Prezenţă: satul Runcu, jud. Dâmboviţa, la poalele munţilor Leaota, la 120 km de Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania
    au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Care este soluţia inedită la care recurg bucatării care nu vor să îşi deschidă propriul restaurant

    La o fermă din Bucks County, Pennsylvania, bucătarul Omar Tate organizează periodic cine la restaurantul său temporar Honeysuckle, unde le prezintă participanţilor detalii despre viaţa de sclavi a strămoşilor săi şi obiecte găsite pe plantaţia unde au muncit aceştia, fiecare fel de mâncare având poveştile lui. Locul unde funcţionează Honeysuckle nu a fost ales întâmplător, de aici fiind de origine proprietarul care i-a ţinut strămoşii în sclavie.
    La scară ceva mai mică activează Leigh-Ann Martin din New Jersey, care organizează cine în sufrageria sa pentru doar patru persoane, denumindu-şi proiectul A Table for Four. Ideea i-a venit după o călătorie în Caraibe, inclusiv la rudele sale din Trinidad, iar în prezent organizează mese cu preparate din această ţară, plănuind meniul cu luni înainte de servire.
    Chef de meserie, Stephanie Bonnin, de origine columbiană, primeşte clienţi interesaţi de mâncarea columbiană în sufrageria sa în fiecare duminică. Majoritatea celor care iau masa în acest loc ajung s-o facă pe baza recomandărilor prietenilor.