BusinessMagazin

Tag: pretul petrolului

  • Preţul petrolului a scăzut sub 45 de dolari pe baril

    Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol va menţine decizia de a lăsa producţia neschimbată, indiferent de preţurile curente ale petrolului, a declarat prim-ministrul din Emiratele Arabe Unite. El a mai spus că producătorii din afara grupului trebuie să fie raţionali şi să ajusteze producţia lor în funcţie de piaţă.

    De asemenea, analiştii de la Goldman Sachs au redus prognoza privind evoluţia preţului petrolului Brent pentru primele şase luni din acest an de la 85 de dolari pe baril la 43 de dolari pe baril. La nivelul întregului an, cotaţia medie a barilului Brent a fost estimată la 70 de dolari comparativ cu 90 de dolari anterior.

    Goldman Sachs apreciază că petrolul trebuie să fie tranzacţionat aproape de 40 de dolari pe baril în prima jumătate a acestui an pentru a contrabalanda investiţiile în explorările pentru petrolul de şist, în contextul în care Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) nu va reduce producţia pentru a menţine echilibrul pe piaţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • Ce impact are reducerea preţului petrolului asupra PIB? O reducere de 10 dolari înseamnă o creştere a PIB român cu 0,1%

    O echipă de analişti de la UBS au analizat impactul unei reduceri de 10 dolari a preţului barilului şi au concluzionat că economia rusă este cel mai puternic afectată, scăderea PIB fiind de aproape 1,5%, urmată de economiile tărilor arabe şi ale celor membre OPEC, alături de Norvegia.

    Australia, Canada, Danemarca, Grecia, Indonezia şi Polonia fac parte din grupul statelor  cu economii care nu resimt scăderea preţului.

    În cazul României, creşterea de PIB este de 0,1%; din acelaşi grup fac parte SUA, Elveţia, Italia, Spania, ţările africane sau cele din America de Sud. Creşteri de mairi, de 0,2 – 0,5% se regăsesc în cazul zonei euro, a Chinei, Bulgariei, Indiei Africii de Sud, Turciei sau Croaţiei.

  • Până unde merge jocul ieftinirii petrolului

    OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial, iar producţia statelor membre este în prezent de aproximativ 30 de milioane de barili pe zi. Analiştii fondurilor de investiţii estimaseră că dacă OPEC nu decide scăderea livrărilor cu cel puţin 1 mil. barili/zi, petrolul ar putea ajunge la 60 dolari/baril.

    Declinul cotaţiilor petrolului, declanşat în vară, a fost determinat de oferta abundentă, rezultată parţial din exploatarea zăcămintelor de şist din SUA, dar şi de cererea scăzută, în special în Europa şi Asia. La vremea respectivă, majoritatea analiştilor vorbeau lăudau felul cum investiţiile americane în exploatările de şist au permis acum SUA să se folosească de petrol ca de o armă contra Rusiei, având în vedere că economia rusească suferă direct de pe urma ieftinirii petrolului. Dependenţa Rusiei de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estima recent Reuters.

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut pe parcursul verii şi al toamnei să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Acum însă, unii comentatori citaţi de New York Times spun că OPEC, confruntată cu pierderi de cotă de piaţă din cauza exporturilor americane, au refuzat să reducă şi mai mult producţia pentru că aşteaptă pur şi simplu ca ieftinirea petrolului să descurajeze investiţiile în noi sonde în SUA, astfel încât avântul exporturilor americane să se mai calmeze. Iar această ieftinire loveşte în companiile energetice americane, care s-au îndatorat şi au investit enorm în producţia de petrol şi gaze pe bază de fracturare hidraulică.

    Pe de altă parte, scrie presa americană, ieftinirile favorizează consumatorii industriali şi individuali din SUA, Europa şi Japonia, oferind un stimulent atât de necesar pentru redresarea creşterii economice, deşi taxele mari pe energie din Europa limitează întrucâtva câştigurile posibile pentru consumatori.

  • Diplomaţie cu petrol ieftin

    Putin a adăugat însă că rezervele valutare de 400 mld. dolari ale Rusiei vor atenua impactul unor noi scăderi ale preţului. Scăderea accelerată a preţului petrolului în ultimele luni şi impactul sancţiunilor impuse Rusiei de UE şi SUA au făcut ca rubla să cadă deja cu 23% faţă de dolar. Banca centrală estimează o creştere economică zero în 2015, iar ministrul de finanţe Anton Siluanov anticipează că economia ar putea intra în recesiune anul viitor, dacă preţul petrolului coboară sub 60 dolari/baril şi dacă SUA şi aliaţii acestora decid să înăsprească sancţiunile economice.

    O eventuală recesiune se va reflecta şi într-o schimbare de strategie privind politicile fiscale, a declarat Siluanov pentru Bloomberg, prognozând un deficit bugetar de 0,6% din PIB în 2015, faţă de un excedent de 0,1-0,3% din PIB estimat pentru acest an. Deşi nu exclude o cotaţie a petrolului de 60 dolari/baril în 2015, Siluanov estimează că va fi o situaţie temporară, preţul petrolului urmând să fluctueze, cel mai probabil, între 80 şi 90 dolari pe baril.

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fluturat un soi de steag al păcii, exprimându-şi speranţa că relaţiile Rusiei cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere” din cauza crizei din Ucraina şi reamintind propunerea Moscovei de creare a unui “spaţiu economic şi umanitar comun de la Lisabona la Vladivostok”. Aceasta nu l-a împiedicat însă ca după doar câteva zile să avertizeze, într-o conferinţă de presă organizată împreună cu omologul său ungar, că Ucraina trebuie să rămână în afara NATO, în scopul “protejării intereselor naţionale ucrainene”, dar şi pentru menţinerea stabilităţii în zona euro-atlantică.

    De partea cealaltă, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că securitatea Europei, pe termen mediu şi lung, “nu poate fi asigurată decât împreună cu Rusia” şi, prin urmare, “sancţiunile nu pot fi un scop în sine; vom menţine dialogul cu Rusia”. Merkel a reamintit însă că integritatea teritorială a Ucrainei a fost încălcată de către Rusia şi că Germania intenţionează să respecte principiul solidarităţii dacă vor exista ameninţări la adresa unor state NATO.

  • Rusia este pregătită pentru o prăbuşire „catastrofală” a preţului petrolului, care este „perfect posibilă”

    Preţul petrolului Brent, de referinţă pe piaţa internaţională, a atins un preţ minim al ultimilor patru ani vineri, de 76,76$ pe baril vineri, dar între timp şi-a revenit la 79$.

    „Luăm în considerare toate scenariile, inclusiv aşa-zisa scădere catastrofală a preţurilor resurselor energetice, ceea ce este perfect posibil să se întâmple şi recunoaştem acest lucru”, a declarat Putin, adăugând totuşi că rezervele de 400 de miliarde de dolari ale Rusiei vor atenua loviturile date de potenţiale noi scăderi ale preţului.

    Prăbuşirea preţului petrolului a declanşat semnale de alarmă în marile ţări producătoare de petrol, din Arabia Saudită până în Venezuela. Analiştii Citi au calculat că dacă preţul ţiţeiului rămâne la 80$, veniturile anuale ale ţărilor membre ale organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) ar scădea cu 150 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Noul război rece al petrolului. SUA şi Arabia Saudită împing Rusia şi Iranul în colaps

    ÎN POFIDA TULBURĂRILOR CARE AU LOC ÎN MULTE DIN STATELE PRODUCĂTOARE DE PETROL, LIBIA, IRAK, NIGERIA ŞI SIRIA, PREŢURILE ŢIŢEIULUI ATING MINIME NEMAIÎNTÂLNITE ÎN ULTIMII ANI.

    Analiştii identifică un număr de posibile cauze pentru acest declin accentuat, cum ar fi producţia mare din SUA, creşterea economică lentă din Europa şi China, precum şi producţia constantă a OPEC.În loc să analizăm cauzele, Friedman spune însă că trebuie să analizăm rezultatele şi anume reducerea încasărilor Rusiei şi Iranului şi ce înseamnă acest lucru.

    Cine are de câştigat? Statele Unite vor ca sancţiunile impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina să aibă un impact mai mare. Atât saudiţii cât şi americanii duc un război în Siria, în apropierea Iranului. „Este vorba de afaceri, dar arată ca un război cu alte mijloace – petrolul„, scrie Friedman.

    Paul Richter, analist la Los Angeles Times, este de acord că atât Rusia, cât şi Iranul încep să simtă efectul scăderii preţurilor petrolului, chiar dacă nu merge atât de departe cu speculaţiile legate de un război secret.„Presiunile economice nu vor schimba eforturile agresive ale lui Putin de a recâştiga influenţa puternică asupra Ucrainei, pe care nu o consideră negociabilă. Aceste presiuni provoacă însă tensiuni în relaţiile cu elita rusească şi mediul de afaceri, doi piloni ai susţinerii sale politice„,  scrie Richter.

    În privinţa Iranului, Richter spune că un preţ al petrolului de sub 100 de dolari pe baril creează deficite bugetare masive şi subminează poziţia ţării în negocierile cu Occidentul referitoare la programul nuclear al Teheranului.

    În prezent, cotaţia petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, şi-a revenit uşor, în jurul valorii de 86 de dolari pe baril, de la un minim al ultimilor patru ani, în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate, de referinţă pe piaţa americană, este de circa 82 de dolari pe baril.

    În Rusia, presa urmăreşte cu atenţie evoluţiile cotaţiilor petrolului. „Dependenţa economiei ruse de resursele naturale, în primul rând de gaze naturale şi petrol, este deseori comparată cu dependenţa de droguri„, potrivit publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. Nikolai Makeiev şi Konstantin Smirnov au scris în Moskovski Komsomoleţ că se tem de o replică mai severă a crizei economice din 2008-2009. ”Putem doar spera că şeicii petrolului îşi vor veni în fire, vor reduce producţia şi stabiliza preţurile la cel puţin 90 de dolari pe barili„, afirmă cei doi autori.

    ARABIA SAUDITĂ, DERANJATĂ DE PRODUCŢIA SUA
    Teoriile lui Friedman despre un nou Război Rece nu sunt singurele speculaţii ale momentului. Pentru unii analişti, scăderea preţurilor petrolului are legătură directă cu producţia mare din Statele Unite, care pune în pericol poziţia de lider a Arabiei Saudite. În această teorie, Rusia şi Iranul nu sunt doar simpli privitori inocenţi.

    „Saudiţii au asigurat stabilitatea preţurilor petrolului în timpul crizelor geopolitice, mai întâi prin creşterea producţiei pentru a compensa declinul livrărilor din Iran, Siria şi Sudan, iar ulterior prin adaptarea la creşterea producţiei Irakului„, a arătat Akhil Handa, de la Indian Republic.

    Situaţia s-a schimbat însă, în ultimii şase ani având loc o creştere de 70% a producţiei de petrol a Statelor Unite.
    „În încercarea de a restabili echilibrul, saudiţii ar putea profita de costurile mai mici de producţie de care beneficiază, comparativ cu costurile mari de exploatare a zăcămintelor de şist din Statele Unite. Saudiţii ar putea avea nevoie să permită preţurilor să coboare la 75-80 de dolari pe baril şi să le lase acolo o perioadă, pentru ca unii producători din SUA să iasă din afaceri„, consideră Handa. Este evident că scăderea drastică a preţurilor petrolului creează câştigători şi perdanţi clari pe scena mondială. Ce nu este clar este cine trage sforile.

    Scăderea cotaţiilor petrolului a provocat şi declinul cotaţiilor acţiunilor producătorilor de petrol şi gaze din SUA, evoluţie care aduce în atenţie un nou factor decisiv în acest război al preţurilor, şi anume încrederea investitorilor.

    După trei ani de calm ciudat pe piaţa petrolului, după cum afirmă Christof Ruhl, economist- şef al grupului BP, volatilitatea s-a întors. Aparenta intenţie a Arabiei Saudite de a lăsa preţurile să scadă pentru a-şi lovi concurenţii va testa susţinerea de către pieţele de capital a producătorilor americani, acesta urmând să fie cel mai dur examen pentru industria nord-americană de la revoluţia exploatărilor de şist începută în 2009.

    Pentru a putea continua activităţile de forare la exploatările de şist, companiile americane trebuie să convingă investitorii că merită să facă plasamente în obligaţiuni şi acţiuni din acest sector. Philip Verleger, analist în domeniul energiei, spune că firmele americane care exploatează zăcăminte de şist vor continua să fie relativ atractive.

  • Preţul petrolului, în scădere puternică după încheierea acordului privind programul nuclear iranian

     Preţul petrolului Brent cu livrare în ianuarie a coborât cu până la 3 dolari, după ce a urcat vineri cu 97 de cenţi şi a încheiat săptămâna trecută la 111,05 dolari pe baril, transmite Bloomberg.

    Cotaţia ţiţeiului WTI, de referinţă pe piaţa SUA, a scăzut cu până la 1,6%, respectiv 1,55 dolari, la 93,29 dolari pe baril.

    Iranul şi marile puteri – SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Rusia şi China – au încheiat în weekend, la Geneva, un acord care limitează programul nuclear iranian şi prevede relaxarea sancţiunilor economice asupra ţării, deblocând parţial exporturile de petrol.

    Cotaţia Brent, de referinţă pentru jumătate din volumul de petrol tranzacţionat la nivel mondial, reacţionează puternic la evoluţiile din dosarul nuclear al Iranului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marja de rafinare a OMV a scăzut puternic în trimestrul al treilea, la cel mai redus nivel din 2009

     În trimestrul al doilea, marja de rafinare s-a plasat la 2,48 dolari pe baril, iar în trimestrul al treilea al anului trecut la 5,28 dolari pe baril.

    “Marja indicativă de rafinare a OMV a scăzut semnificativ faţă de trimestrul al doilea al anului 2013 şi s-a plasat la cel mai redus nivel din trimestrul al patrulea al lui 2009, din cauza spread-urilor (diferenţe între preţuri – n.r.) mai slabe pe benzină şi preţurilor mai ridicate ale petrolului, sortimentul Urali fiind cotat la un nivel mai ridicat faţă de Brent”, se arată în raportul publicat vineri de OMV.

    Preţul mediu al petrolului Brent a urcat în trimestrul al treilea la 110,29 dolari pe baril, faţă de 102,43 dolari pe baril în perioada aprilie iunie. În trimestrul al treilea al anului trecut, cotaţia medie Brent s-a plasat la 109,5 dolari pe baril.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului a urcat la maximul ultimilor doi ani, pe fondul conflictului din Siria

     Preţul de referinţă al petrolului pentru piaţa americană a crescut miercuri cu până la 3%, după o majorare de 2,9% în şedinţa de marţi, potrivit Bloomberg.

    Astfel, cotaţia a avansat la New York cu 3,23 dolari, la 112,24 dolari pe baril, cel mai ridicat preţ din mai 2011.

    Rulajul pieţei depăşeşte cu 370% media ultimelor 100 de zile. Marţi, cotaţia pe piaţa americană a urcat cu 3,09 dolari şi a închis la 109,01 dolari, maximul ultimului an şi jumătate. Faţă de începutul acestui an, preţul petrolului a urcat pe piaţa americană cu 21%.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a avansat miercuri cu până la 2,98 dolari, sau 2,6%, la 117,34 dolari pe baril, după ce a închis marţi la cel mai ridicat nivel din februarie anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro