Poate ţara noastră să beneficieze de acest moment? Ce trebuie să facem pentru a ne asigura că cele şase luni în care deţinem preşedinţia vor decurge în mod corespunzător? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care va răspunde invitatul acestei ediţii, Siegfried Mureşan, membru al Partidului Popular European.
Tag: presedintie
-
Kind reminder pentru guvern: în mai puţin de un an, toată Europa va fi cu ochii pe noi
Prin urmare, dacă vorbim de un moment ce vine din 14 în 14 ani, poate ar fi indicat să profităm la maximum de el. Nu zic că vom lua locul Germaniei sau pe cel al Franţei, dar gradul de influenţă al României, care nu e foarte mare în prezent, ar putea ajunge la un nivel cu care să nu ne fie ruşine.
Apropo de gradul de influenţă: România a ajuns pe locul 16 din 28 în clasamentul statelor după numărul de funcţii de conducere în Comisia Europeană. Avem doi directori adjuncţi, dar niciun director general. Grecia are doi şi doi, Bulgaria trei şi unul. Mai exact, Mihail Dumitru ocupă funcţia de director general adjunct la DG AGRI (Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene), iar Mihnea Ioan Motoc este şef adjunct la EPSC — Centrul European de Strategie Politică. Din punctul de vedere al numărului de cetăţeni, în caz că pe la Palatul Victoria s-a uitat asta, România ocupă locul şapte.
V-aţi putea întreba, firesc, cum am ajuns într-o astfel de situaţie; răspunsul are de-a face, zic eu, cu lipsa de eficienţă a diplomaţiei româneşti. Un studiu publicat în 2016 de Transparency International arăta că peste 37.000 de lobby-işti activează pe lângă instituţiile europene – mi-ar plăcea să ştiu câţi dintre aceştia au plecat de pe Otopeni.
Există şi nişte semne bune: avem deja un site care funcţionează şi care aminteşte evenimentele majore din perioada ianuarie-iunie 2019, aşa cum ar fi ieşirea Marii Britanii sau trasarea bugetului pentru exerciţiul financiar 2021-2027.
Să rămânem un pic la tema bugetului: sunt tot mai multe voci în cadrul instituţiilor europene care cer micşorarea sumelor alocate fondurilor de coeziune şi a celor destinate agriculturii. Ambele sunt extrem de sensibile pentru România, care stă prost la aceste capitole. Suntem în urma statelor din vest în ceea ce priveşte infrastructura şi nu exploatăm în mod corespunzător potenţialul agricol existent. Nu ştiu în ce măsură ne-am pregătit pentru negocieri în această privinţă, dar sper să avem mai multe argumente decât cele existente pe site-ul de care aminteam mai sus.
Un alt semn de întrebare în ceea ce priveşte bugetul Uniunii Europene este cel legat de sumele care veneau de la britanici. Ieşirea acestora va aduce un minus anual de aproximativ 17 miliarde de euro, echivalentul contribuţiilor aduse în acelaşi interval de cele 12 state care au devenit membre în perioada 2004-2007. Vor dispărea, desigur, şi sumele cuvenite britanicilor, dar este de aşteptat să vedem o rearanjare în ceea ce priveşte distribuţia banilor către cele 27 de state rămase.
Avem ocazia, măcar la nivel de imagine, să punctăm în câteva domenii cheie; am putea să avem şi ceva beneficii financiare. Avem ocazia de a mai câştiga ceva influenţă prin instituţiile europene, iar asta e ceva ce ar trebui să ne preocupe în mod special. Nu în ultimul rând, cele şase luni de preşedinţie vor fi un bun prilej de a mai spăla imaginea pe care ne-am construit-o cu mare ambiţie în ultimul an şi ceva. Sunt lucruri ce pot fi realizate, dar ca să duci ceva la bun sfârşit trebuie să ştii ce ai de făcut.
Dar ce mă deranjează pe mine, în mod special, este lipsa de informare a publicului larg. Românii sunt printre primii în ceea ce priveşte gradul de apreciere faţă de Uniunea Europeană, cu un scor de 83% (potrivit unui studiu publicat în 2017 de Comisia Europeană); mai mult, aspectul pe care cei mai mulţi îl apreciază este nivelul de trai al cetăţenilor europeni. Câţi dintre români înţeleg însă importanţa momentului 1 ianuarie 2019? Sau, mai bine spus, câţi dintre români ştiu la ce se referă întrebarea anterioară?
Cei care se află la conducerea statului ar trebui să profite de oportunitate şi să încerce să ducă şi mai sus sentimentul proeuropean din rândul oamenilor. Ar trebui să popularizeze tot ceea ce este bun în Uniune şi să facă tot posibilul să demonstreze că şi România are un cuvânt de spus.
Un singur exemplu: atunci când Cipru se afla ”la cârmă“, aeroporturile de pe micul stat insular te întâmpinau cu semne pe care scria ”Bine aţi venit în Cipru, deţinătoarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene“. Nu e mare filosofie, dar cred că mândria ciprioţilor ajunsese pe undeva pe la tavan; zic că n-ar strica nici pe la noi.
-
Dăncilă, despre Dragnea: Întotdeauna preşedintele partidului a candidat la preşedinţia României
„În ceea ce priveşte alegerile, avem două rânduri de alegeri europarlamentare şi prezidenţiale în 2019. Este normal ca un partid să se gândească la aceste două rânduri de alegeri, să vedem cum ne pregătim, dar eu cred că a discuta despre candidatul la prezidenţiale este prematur. Va trebui o dezbatere în cadrul partidului, o discuţie în cadrul Comitetului Executiv Naţional. Din punctul meu de vedere, am văzut că întodeauna preşedintele partidului a candidat la preşedinţia României. Nu am discutat acest lucru în partid, dar în mod normal aceasta este procedura în cadrul partidului şi am văzut cu nu numai în cazul PSD, ci şi alte partide politice au mers pe aceleaşi considerente”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, la RTV, solicitată să comenteze o eventuală candidatură a liderului PSD Liviu Dragnea la alegerile prezidenţiale.
-
Siegfried Mureşan, propunerea PMP pentru premier: “Viorica Dăncilă a avut nevoie de 8 ani de mandat pentru primul raport în Parlamentul European”
“Deşi este unul dintre cei mai vechi europarlamentari români, fiind membră a Parlamentului European din ianuarie 2009, Viorica Dăncilă s-a remarcat mai degrabă printr-o activitate slabă şi prestaţii publice la limita ridicolului. Are un singur raport încheiat ca raportor general în Parlamentul European, care datează de acum 2 luni, din octombrie 2017, adică după mai bine de 8 ani de la începerea activităţii sale în PE. Noua propunere de prim-ministru este, totodată, la coada clasamentului în ceea ce priveşte prezenţa la sesiunile de vot ale Parlamentului. Cu o prezenţă de doar 73,28% din totalul sesiunilor, europarlamentarul teleormănean se situează pe locul 28 din cei 32 de europarlamentari români, respectiv, pe locul 700 din totalul de 751 de europarlamentari, conform site-ului de specialitate VoteWatch.eu”, mai spune Mureşan, care a ocupat anul trecut funcţia de raportor pentru bugetul Uniunii Europene.
Declaraţia sa continuă:
“În spaţiul public european s-a evidenţiat mai mult prin prestaţiile sale la limita ridicolului. Când nu era ocupată să apere «Ordonanţa penalilor» în Parlamentul European, făcea gafe majore vorbind despre Iran şi Pakistan ca fiind state membre ale Uniunii Europene şi uimea jurnaliştii de la Politico.eu prin modul în care evita răspunsurile la nişte simple întrebări, spre exemplu, să numească o carte care a inspirat-o. Un astfel de profil de prim-ministru este, probabil, perfect pentru PSD şi pentru preşedintele său infractor, dar este dăunător României.
Un prim-ministru care completează lipsa de competenţă cu servilismul faţă de propriul partid nu este ce are nevoie România. Ţara noastră are nevoie de un prim-ministru care să guverneze cu gândul la cetăţeni, şi nu la interese de partid; să repare ce s-a stricat într-un an de guvernare PSD – ALDE, să reducă deficitul bugetar, să ia măsurile necesare pentru a stabiliza economia şi, mai mult, să absoarbă fondurile europene şi să facă investiţii în infrastructură pentru a atrage investitori care să creeze noi locuri de muncă mai bine plătite. Să ia acele măsuri care cresc bunăstarea oamenilor. România are, totodată, nevoie de un prim-ministru capabil să organizeze cu succes Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene de la începutul anului viitor. Nu trebuie să cadă nimeni în capcana că, dacă a fost 9 ani europarlamentar, Viorica Dăncilă are capacitatea de a coordona cu succes o preşedinţie de Consiliu. Doar un europarlamentar bun, cu rezultate, poate organiza o preşedinţie bună, nu şi un europarlamentar slab. Cu Viorica Dăncilă prim-ministru, România se adânceşte şi mai mult în criza politică şi economică declanşate de PSD – ALDE.”.
-
Incursiune în procedura bugetară a Uniunii Europene
Pe lângă importanţa evidentă a structurii bugetului Uniunii Europene în 2018, votul din Parlamentul European a adus şi un moment extrem de important pentru ţara noastră. Bugetul a fost negociat, pentru prima oară, de un europarlamentar român. Siegfried Mureşan, care este încă din 2015 purtător de cuvânt al PPE (Partidul Popular European), a fost numit raportor general pe toată procedura bugetară.
Ce înseamnă, însă, să fii raportor general pe tot bugetul UE? „Funcţia presupune coordonarea întregului proces legislativ în cadrul Parlamentului European – tu eşti parlamentarul care elaborează actele legislative şi trebuie să te consulţi cu ceilalţi parlamentari, să ai majoritate; reprezinţi Parlamentul European în negocierile interinstituţionale cu Consiliul şi Comisia Europeană”, explică europarlamentarul de 36 de ani.
Un român în capul mesei bogaţilor
Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, însă cariera îl purtase deja în zona diplomaţiei internaţionale. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2004, el şi-a continuat studiile cu un master în Ştiinţe Economice şi de Management la Universitatea Humboldt din Berlin; ulterior, Siegfried Mureşan a primit o bursă în cadrul programului de stagii al Parlamentului Germaniei. La finalul internshipului, el a fost numit consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcţie pe care a deţinut-o timp de trei ani.
Cariera sa politică a continuat cu mutarea la Bruxelles, în 2009, unde a lucrat în cadrul Parlamentului European. Tot aici a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al PPE, pentru ca trei ani mai târziu, în 2014, să devină consilier politic principal al PPE. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare din luna mai. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de 5 ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi membru în delegaţia Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova.
„Pentru adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor am început munca de elaborare în luna ianuarie şi am încheiat-o după 11 luni. Este, în opinia mea, o diferenţă foarte mare în materie de transparenţă, de predictibilitate şi de profunzime între modul în care elaborăm noi bugetul la nivel european şi modul în care guvernul României elaborează bugetul”, a spus Mureşan în cadrul unei întâlniri cu presa. „Procedura este următoarea: în ianuarie am elaborat primul raport privind priorităţile politice ale Parlamentului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, şi anume domeniile pe care eu am considerat că Uniunea trebuie să le finanţeze cu precădere: creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în primul rând, şi siguranţa cetăţeanului în al doilea rând.” În ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, explică europarlamentarul, s-a insistat pe ideea că trebuie făcute mai multe în materie de apărare la nivel european, tocmai fiindcă problema vine din cheltuirea unor sume prea mici pentru apărare în raport cu alte regiuni ale lumii, dar şi din lipsa de coordonare între cheltuieli şi, prin urmare, din lipsa de eficienţă. „Am mai cerut întărirea agenţiilor Uniunii Europene care au responsabilităţi în combaterea terorismului, în justiţie şi afaceri interne sau gestionarea crizei refugiaţilor. Cea de-a treia componentă legată de siguranţa cetăţeanului este vecinătatea imediată a Uniunii Europene, căci nu poţi fi sigur în interiorul Uniunii Europene dacă nu eşti înconjurat în partea estică sau cea sudică de state cât se poate de stabile.”
A trebuit să negocieze lista de priorităţi cu alte grupuri politice, iar ele au fost acceptate în această formă de majoritatea membrilor Parlamentului, modificările fiind unele de nuanţă. Prin urmare, raportul a fost adoptat în luna februarie în Comisia pentru bugete şi în luna martie în plenul Parlamentului European; în baza acestor linii directoare, Comisia Europeană a prezentat în luna mai proiectul de buget. Concret, Comisia a propus creşteri de 7% pentru cercetare şi inovare, programul Orizont 2020, 8% pentru programe de infrastructură transfrontalieră şi 10% pentru programul de burse Erasmus.
Poziţia Parlamentului a constituit mandatul lui Siegfried Mureşan pentru negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană; astfel, după ce părţile îşi asumă anumite poziţii, procedura bugetară prevede o perioadă de conciliere de 21 de zile. „La sfârşitul lunii octombrie a început această perioadă de conciliere bugetară care a expirat vineri, pe 20 noiembrie. Pe 17 ne-am întâlnit pentru negocierea finală – ne-am întâlnit dimineaţă la 11 şi am încheiat cu succes sâmbătă dimineaţă la 4, după 17 ore de negociere”, spune europarlamentarul.
Cum arată, aşadar, bugetul Uniunii Europene pe 2018?
-
Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Când a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el
Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi.Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică. Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini.Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat.Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri. -
Cine este tânăra de 35 de ani care ARE CURAJUL SĂ CANDIDEZE împotriva lui Putin la alegerile din 2018
”Numele meu este Ksenia Sobchak şi voi candida la preşedinţia Rusiei”, a anunţat aceasta pe site-ul pre-electoral.
Sobchak este în vârstă de 35 de ani şi este fiica lui Anatoly Sobchak, primul primar al Sankt Petersburgului ales în mod democrat, care a fost un mentor politic al liderului rus Vladimir Putin. Viaţa lui ”Paris Hilton de Rusia”, cum i se spune în presa internaţională, a fost sinonimă cu sexul şi celebritatea. Ea a fost prezentatoarea ediţiei locale a emisiunii Big Brother şi a animat presa de scandal cu relaţiile sale amoroase nereuşite.
Declaraţiile sale au fost nu de puţine ori marcate de controverse. În timpul unui interviu la un post de radio, aceasta i-a spus prezentatorului că ”are un complex de inferioritate”, din cauză ca nu este ”un star”. Cu o armată de fani şi câteva milioane de dolari, Sobchak credea în mod clar că poate judeca pe oricine.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cine este tânăra de 35 de ani care ARE CURAJUL SĂ CANDIDEZE împotriva lui Putin la alegerile din 2018
”Numele meu este Ksenia Sobchak şi voi candida la preşedinţia Rusiei”, a anunţat aceasta pe site-ul pre-electoral.
Sobchak este în vârstă de 35 de ani şi este fiica lui Anatoly Sobchak, primul primar al Sankt Petersburgului ales în mod democrat, care a fost un mentor politic al liderului rus Vladimir Putin. Viaţa lui ”Paris Hilton de Rusia”, cum i se spune în presa internaţională, a fost sinonimă cu sexul şi celebritatea. Ea a fost prezentatoarea ediţiei locale a emisiunii Big Brother şi a animat presa de scandal cu relaţiile sale amoroase nereuşite.
Declaraţiile sale au fost nu de puţine ori marcate de controverse. În timpul unui interviu la un post de radio, aceasta i-a spus prezentatorului că ”are un complex de inferioritate”, din cauză ca nu este ”un star”. Cu o armată de fani şi câteva milioane de dolari, Sobchak credea în mod clar că poate judeca pe oricine.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Kim Jong-Un şi-a promovat sora în cadrul Biroului Politic al Coreei de Nord
La câteva ore după ce preşedintele american transmitea sâmbătă pe Twitter că ”un singur lucru va funcţiona” în tratativele cu statul izolat nord-coreean, presa face publice comentariile liderului nord-coreean făcute cu o zi înaintea lui Donald Trump.
Deşi Trump nu a fost foarte clar în cadrul comentariilor sale, acestea ar putea sugera o eventuală reacţie militară.
La o întrunire a Comitetului Central al Partidului Muncitorilor, Kim Jong-Un a vorbit despre ”complicata situaţie internaţională”.
Armele nucleare nord-coreene sunt ”un puternic element ce protejează ferm pacea şi securitatea din Peninsula Coreeană şi Asia de nord-est”, a afirmat liderul de la Phenian, referindu-se ”ameninţările nucleare ale imperialiştilor americani”.
Kim Jong-Un şi-a promovat sora în cadrul Biroului Politic al Coreei de Nord
Kim Yo Jong, sora liderului de la Phenian, a fost avansată în cadrul Biroului Politic, prezidat de Kim Jong-Un, informează presa internaţională.
Kim Jong Sik şi Ri Pyong Chol, două persoane importante din spatele programului balistic tot mai sofisticat al Phenianului au fost de asemenea promovaţi.
Conform ziarului The Independent, promoţia surorii sale mai mici, indică faptul că tânăra, în vârstă de 28 de ani, a înlocuit-o pe mătuşa sa, Kim Kyong Hee, ce lua decizii importante atunci când liderul Kim Jon-il era încă în viaţă.
Liderul de la Phenian a declarat sâmbătă că ”armele nucleare nord-coreene sunt un puternic element ce protejează ferm pacea şi securitatea din Peninsula Coreeană şi Asia de nord-est”.
-
AVERTISMENTUL ruşilor: “Escaladarea tensiunilor poate fi periculoasă”
“Credem că acţiunile care pot conduce la escaladarea tensiunilor sunt puternic indezirabile şi nu vor ajuta la soluţionarea problemei nord-coreene, ci, dimpotrivă, (…) astfel de acţiuni pot avea efecte periculoase”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
“Îndemnăm toate părţile să evite acţiunile care riscă amplificarea tensiunilor”, a subliniat Dmitri Peskov, referindu-se la Statele Unite şi la Coreea de Nord.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro