BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Marcel Ciolacu: Cu certitudine cred că România are nevoie de un preşedinte de stânga

    „Cu certitudine cred că România are nevoie de un preşedinte de stânga, un om care împărtăşeşte principiile, în primul şi în primul rând, de stânga. Este nevoie de o schimbare după 20 de ani pentru cel care va ocupa funcţia de preşedinte al României. Sunt oameni de stânga în România care pot ocupa această funcţie, cea mai înaltă funcţie din statul român”, a declarat Marcel Ciolacu la România TV.

    El spune că partidul va allege candidatul la prezidenţiale şi că acesta nu trebuie să fie neapărat un om politic.

    „Când avem discuţia de candidaturi, tot timpul ne gândim numai la oameni politici. De data aceasta, PSD nu va veni neapărat cu un om politic. Va veni în schimb cu un intelectual. (…) Partidul va alege. Va exista o competiţie internă în care se va înscrie cine doreşte. Eu doresc să modific statutul astfel încât şi altă personalitate, care nu este neapărat în partid, să poată candida”, a completat Ciolacu.

    El a afirmat că nu s-a discutat despre un posibil candidat comun PSD-PNL la prezidenţiale.

    Întrebat despre o eventuală candidatură a Maiei Sandu la preşedinţia României, preşedintele PSD a spus: „Avem o criză de securitate în zonă şi trebuie să fim foarte atenţi la un întreg contextul. Una este ceea ce ne dorim sau cee ce considerăm noi că e corect şi alta este realitatea. Este un scenariu de lucru. Nimeni nu o poate împiedica pe doamna Maia Sandu. (…) Eu o susţin cât pot de mult pe doamna Maia Sandu mai ales în perioada şi mai dificilă prin care trece Republica Moldova, dar, de asemenea, facem parte din familii politice diferite”.

  • Cresc tensiunile între Kosovo şi Serbia: Preşedintele sârb a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită. Forţele militare de menţinere a păcii conduse de NATO au raportat schimburi de focuri în nordul Kosovo

    Preşedintele Serbiei a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită, a declarat ministrul apărării, Milos Vucevic, subliniind relaţiile tot mai tensionate ale ţării balcanice cu vecinul Kosovo, a raportat The Guardian.

    Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, dar Belgradul a refuzat să o recunoască şi i-a încurajat pe cei 120.000 de etnici sârbi din Kosovo să sfideze autoritatea Pristinei – în special în nord, unde etnicii sârbi sunt majoritari.

    Armata sârbă a fost pusă în stare de alertă sporită din cauza tensiunilor cu Kosovo de mai multe ori în ultimii ani – ultima dată în noiembrie, după ce guvernul a afirmat că mai multe drone au intrat în spaţiul aerian sârb.

    La 10 decembrie, sârbii din nordul Kosovo au ridicat baricade pentru a protesta împotriva arestării unui fost poliţist suspectat de complicitate într-o serie de atacuri împotriva poliţiştilor de etnie albaneză.

    Blocajele au coincis cu mai multe serii de schimburi de focuri, ultimul astfel de incident fiind raportat duminică, potrivit forţei de menţinere a păcii conduse de NATO, KFOR.

    “Preşedintele Serbiei a ordonat armatei să intre în stare de alertă sporită. Armata sârbă e gata să folosească forţa”, a declarat luni ministrul apărării, Milos Vucevic.

    El a adăugat că preşedintele Aleksandar Vucic a ordonat, de asemenea, ca forţele armate speciale să fie sporite de la 1.500 la 5.000 de militari, cât sunt în prezent.

    Ministerul de Interne al Serbiei a anunţat, de asemenea, că “toate unităţile (vor) intra imediat sub comanda şefului Statului Major General”.

    Aceste ordine ale lui Vucic vin după ce şeful armatei, generalul Milan Mojsilovic, a fost trimis duminică la graniţa cu Kosovo.

    “Situaţia de acolo este complicată şi complexă”, a declarat duminică Mojsilovic.

    Nordul Kosovo a fost deosebit de tensionat în special din noiembrie, când sute de lucrători de etnie sârbă din poliţia kosovară, precum şi din ramura judiciară, şi-au părăsit locurile de muncă.

    Aceştia protestau împotriva unei decizii controversate de a interzice sârbilor care trăiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare emise de Belgrad – o politică care a fost în cele din urmă eliminată de Pristina.

    Însă demisiile în masă au creat un vid de securitate în Kosovo.

    Pristina a încercat să programeze alegerile locale din 18 decembrie în municipalităţile cu majoritate sârbă, dar acestea au fost amânate după ce anunţul a provocat o indignare generalizată, principalul partid politic sârb declarând că va organiza un boicot.

    KFOR, care şi-a sporit prezenţa şi patrulele în regiune în ultimele luni, a declarat că ultimul episod de violenţă a avut loc duminică, când au fost trase focuri de armă în direcţia soldaţilor letoni încorporaţi în forţele armate.

  • Cadou de final de an: un student chiriaş va avea un preţ la energie mai mare decât cel pe care îl va plăti preşedintele Iohannis la una din cele cinci case pe care le are

    Pe 13 decembrie a fost publi­ca­tă în Monitorul Oficial Legea privind OUG 119/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modi­fi­­ca­rea şi completarea unor acte nor­­mative din domeniul energiei. Una dintre prevederile noii legi le dă mari bătăi de cap consumatorilor de ener­gie, dar şi furnizorilor. Astfel, vor be­neficia de energie la un preţ plafonat, în funcţie de consum, numai locurile de consum de domiciliu/reşedinţă ale clienţilor finali.

    Promulgată pe 13 decembrie de preşedintele Klaus Iohannis, legea prin care se stabiliesc măsurile de plafonare a preţului energiei până în 2025 îi lasă descoperiţi pe chiriaşi în cazul în care contractul de furnizare a energiei nu este trecut pe numele lor. 

    Cei care deţin mai multe case, cum este chiar cazul preşedintelui, cu cinci proprietăţi în portofoliu, doar trebuie să îşi aleagă locul de consum, iar energia le va fi livrată plafonat.

    Pe 13 decembrie a fost publi­ca­tă în Monitorul Oficial Legea privind OUG 119/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modi­fi­­ca­rea şi completarea unor acte nor­­mative din domeniul energiei. Una dintre prevederile noii legi le dă mari bătăi de cap consumatorilor de ener­gie, dar şi furnizorilor. Astfel, vor be­neficia de energie la un preţ plafonat, în funcţie de consum, numai locurile de consum de domiciliu/reşedinţă ale clienţilor finali. „Clientul casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu poate beneficia de preţul plafonat fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii pe propria răs­pundere depusă la furnizor, pri­vind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de con­sum“, se arată în textul legii. Practic, orice consumator de energie va be­neficia de preţul plafonat pentru un singur loc de consum, pentru celelal­te puncte urmând să fie plătit un preţ de cel mult 1,3 lei/kWh. „Dacă ai un loc de consum, atunci nu mai este necesară declaraţie, din interpretarea noastră a legii“, spune un furnizor de energie. Dar ce se întâmplă dacă ai mai multe locuri de consum, cu contract de furnizare pentru fiecare, iar unul este ocupat de un chiriaş?

    „În acest caz, se depune cererea pentru locul de consum ocupat, restul punctelor de consum urmând să pri­meas­că energia la cel mult 1,3 lei/kWh.“

    Astfel, dacă o persoană are mai multe proprietăţi va primi energia plafonată doar pentru una dintre proprietăţi, pentru cealaltă urmând să plătească 1,3 lei/kWh. Dacă a doua proprietate este închiriată, atunci chiriaşul va plăti 1,3 lei/kWh cel mult, indiferent de consumul său.

    Vor beneficia de energie la un preţ plafonat, în funcţie de consum, numai locurile de consum de domiciliu/reşedinţă ale clienţilor finali.

    „Singura modalitate prin care chi­riaşul ar putea beneficia de ener­gia plafonată este dacă, în baza con­trac­tului de închiriere înregistrat la ANAF, îşi convinge proprietarul să treacă contractul de furnizare pe nu­mele său. Dar din experienţa noas­tră sunt puţine astfel de cazuri“, spune un alt furnizor de energie.

    Astfel, un student care stă în chirie va ajunge să plătească mai mult pe energie decât un proprietar cu mai multe case.

    Este vorba e o procedură tehnică. Dacă într-adevăr există acest aspect, atunci, aşa cum s-a făcut de fiecare dată, Autoritatea Naţională de Reglementare Energetică (correct Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) trebuie să găsească formula prin care, odată ce legea a fost aprobată, normele tehnice să prevadă şi modul ”n care se soluţionează această problemă?, a declarat peremierul Nicolae Ciucă întrebat în legătură cu obligaţia depunerii declaraţiei pe proprie răspundere.

    Legea a fost promulgată pe 13 decembrie chiar de preşedintele Klaus Iohannis care la rândul lui ar putea avea o dilemă în ceea ce priveşte factura la energie. Potrivit declaraţiei de avere, preşedintele Klaus Iohannis deţine, alături de soţia lui, Carmen, 5 proprietăţi în Sibiu, două apartamente şi trei case de locuit, o altă proprietate, un apartament, fiind deţinut doar de Carmen Iohannis. Tot din declaraţia de avere rezultă că anul trecut Klaus Iohannis a avut venituri din chirii de circa 41.000 de lei, în timp ce soţia sa a încasat o sumă similară. ZF a adresat o solicitare către preşedintele Klaus Iohannis pentru a afla care din cele 5 case deţinute va avea energia plafonată şi cât va plăti pentru celelalte proprietăţi, dar nu a primit un raspuns până la închiderea ediţiei. Cert este că, în baza declaraţiei pe proprie răspundere, chiriaşii lui Klaus Iohannis au şanse să aibă de luna viitoare un preţ la energie mai mare decât cel achitat de preşedinte.

     

  • Preşedintele Austriei critică guvernul pentru că a blocat intrarea României şi Bulgariei în Schengen

    „Regret profund decizia guvernului austriac de a bloca aderarea la Schengen a României şi Bulgariei. Este adevărat că Austria se află într-o situaţie dificilă din cauza numărului foarte mare de solicitanţi de azil. Dar blocarea Schengen nu este o soluţie”, a scris el pe Twitter.

    Van der Bellen şi-a exprimat speranţa că o soluţie va fi găsită în curând, prin dialog cu partenerii din Uniunea Europeană.

  • Costurile cu energia, în atenţia celor mai mari inovatori ai lumii. Dr. Lisa Su, CEO al AMD, în cadrul evenimentului de lansare a celui mai performant procesor al companiei: „Consumul de energie devine un limitator important în centrele de date. În anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”

    „Consumul de energie a devenit un limitator important în centrele de date. Iar în anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”, a spus Dr. Lisa Su, preşedinte şi CEO al Advanced Micro Devices (AMD), în cadrul unui eveniment organizat în capitala mondială a inovaţiei – San Francisco. În cadrul acestuia, compania a anunţat lansarea celei de-a patra generaţii de procesoare a companiei. Denumite „Epyc” şi apărute într-o versiune iniţială în 2017, acestea au oferit AMD avantaje competitive importante în lupta cu rivali precum Intel.

    „A patra generaţie de Epyc, cu până la 96 de nuclee, este de trei ori mai performantă decât competiţia”, a spus Dr. Lisa Su în cadrul evenimentului. 

    Procesoarele de acest tip sunt utilizate de obicei pe servere imense, pe infrastructura care asigură, practic, internetul – Google Cloud, de exemplu, rulează pe AMD Epyc. Majoritatea furnizorilor mari de Cloud folosesc Epyc, de altfel, după cum reiese din discursul Lisei Su. Această nouă generaţie de procesoare ar avea rolul de a ajuta la economisirea a milioane de dolari în cazul data centerelor, datorită consumului redus de energie al acestora. 

    Pe plan local, AMD este prezentă, din 2021, printr-un centru propriu de design la Iaşi. Acolo lucrează o echipă de ingineri ce promovează deopotrivă inovaţii hardware şi software ale companiei, potrivit celor mai recente informaţii pe această temă. „Când luăm o decizie de genul acesta, ne uităm la baza de talente. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am venit acolo – datorită abilităţilor tehnologie pe care le-am găsit la resursa umană din regiune”, au declarat reprezentaţii companiei pentru Business MAGAZIN.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile, Advanced Micro Devices SRL a generat venituri de 4,8 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi ai companiei a ajuns la 60. 

    Listată pe bursa americană Nasdaq, compania a înregistrat la nivel global venituri de 5,6 miliarde de dolari în cel de-al treilea trimestru al anului, în creştere cu 29% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită liniilor de business Data Center, Gaming şi Embedded, după cum reiese din informaţiile oficiale ale companiei.

     

     

     

     

     

     

  • România a primit un împrumut de peste 3 miliarde dolari de la US Exim Bank pentru construirea a două noi unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă

    Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a primit miercuri, în timpul unei vizite în Egipt, de la preşedintele băncii americane US Exim Bank, Reta Jo Lewis, scrisorile de intenţie pentru două împrumuturi, de 50 milioane de dolari şi 3 miliarde de dolari, pentru construirea a două noi unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă

    La eveniment au participat şi preşedintele Klaus Iohannis.şi Reprezentantul Special al Preşedintelui Statelor Unite ale Americii pentru Climă, John Kerry.

    „Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai prin disponibilitate energetică şi noi, în România, avem o ambiţie şi aceasta este importantă pentru români, pentru mediul de afaceri şi pentru regiune pentru că aceasta este o nouă abordare care ne va asigura că avem suficientă energie, va demonstra că suntem independenţi energetic şi va arăta cum să atingem tranziţia verde pentru că innovarea şi energia nucleară vor face posibilă înlocuirea combustibililor fosili”, a declarat Klaus Iohannis.

    Centrala de la Cernavodă are în prezent două unităţi de producţie funcţionale, iar ţinta ROmâniei este să construiască încă două, pentru a creşte gradul de independenţă energetică.

    Pe baza informaţiilor preliminare prezentate, EXIM va putea lua în considerare finanţarea până la 50 milioane dolari din contractul de export al SUA pentru servicii tehnice de pre-proiect ca parte a programului Engineering Multiplier Program (EMP) şi până la 3 miliarde dolari din contractul de export al SUA pentru servicii de inginerie şi de management de proiect pentru contractul de finalizare a Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda.

    Scrisorile de intenţie ale US Exim urmează Memorandumului de Înţelegere (MOU) semnat în octombrie 2020, prin care US Exim Bank şi-a exprimat interesul de a finanţa proiecte majore de investiţii în domeniul energiei în România, inclusiv în domeniul nuclear, însumând o valoare totală de 7 miliarde de dolari.


     

     

     

  • Preşedintele german vizitează Ucraina pentru prima dată de la invazia Rusiei

    Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a sosit marţi în Ucraina pentru prima vizită după invazia Rusiei, aceasta fiind prima sa deplasare în această ţară de la începutul războiului, potrivit CNN.

    Purtătorul de cuvânt al lui Steinmeier, Cerstin Gammelin, a transmis pe Twitter că preşedintele a „sosit în Ucraina cu un dublu mesaj”.

    „Mesajul meu pentru poporul ucrainean este: Vă puteţi baza pe Germania! Vom continua să sprijinim Ucraina: militar, politic, financiar şi umanitar”, a declarat preşedintele, citat de AFP. „Să nu uităm niciodată ce înseamnă acest război pentru oamenii de aici! Cu toate greutăţile pe care războiul le aduce şi pentru noi, în Germania, să privim pentru un moment prin ochii ucrainenilor”.

    Aceasta este prima vizită a lui Steinmeier în Ucraina, de la începutul războiului, după două încercări eşuate, mai întâi în aprilie, când nu a fost invitat din cauza legăturilor sale cu Rusia şi apoi săptămâna trecută, când călătoria sa a fost anulată din motive de securitate.

     

  • Josephine Payne, preşedinte, Ford România şi director general, fabrica Ford Craiova

    Cifră de afaceri (2020): 12,3 mld. lei*

    Profit (2020): 77,3 mil. lei

    Număr mediu de salariaţi: 6.181

    *potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice

    CARTE DE VIZITĂ

    • Josephine Payne a preluat funcţia de preşedinte Ford România şi director general al fabricii Ford Craiova începând cu 1 aprilie 2021;

    • A devenit astfel prima femeie care preia în România conducerea unei companii din top zece cele mai mari firme din cadrul industriei auto locale şi prima din istorie care conduce o uzină auto în România;

    • Are peste 29 de ani de experienţă în domeniul producţiei şi ingineriei şi face parte din echipa Ford din 1991. În martie 2018, a venit în România de la Fabrica Dagenham din Marea Britanie şi a preluat aici conducerea Uzinei de Producţie Motoare din Craiova de la spaniolul Jaime Ortiz-Canavate.


     

  • Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a desemnat-o pe Giorgia Meloni prim-ministru

    Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a desemnat-o vineri seară pe Giorgia Meloni, liderul partidului Fraţii Italiei (FdI), pentru funcţia de prim-ministru, după victoria forţelor politice de dreapta în scrutinul parlamentar anticipat desfăşurat în septembrie.

    “Preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, i-a oferit sarcina de formare a Guvernului Giorgiei Meloni, care a acceptat fără rezerve şi a prezentat lista miniştrilor”, a anunţat vineri seară secretarul general al Palatului Quirinale, Ugo Zampetti, citat de cotidianul La Repubblica.

    Preşedintele Sergio Mattarella a avut o discuţie de aproximativ o oră cu Giorgia Meloni înainte de anunţarea deciziei. Depunerea jurământului de către membrii noului Guvern italian este programată sâmbătă dimineaţă.

    “Întreaga coaliţie, care s-a prezentat împreună la consultări, a dat un semnal unanim privind reprezentarea majorităţii parlamentare, propunându-mă pe mine ca persoana desemnată pentru sarcina de formare a viitorului guvern”, a declarat Giorgia Meloni.

    Conform agenţiei ANSA, Antonio Tajani, fost preşedinte al Parlamentului European, membru al partidului Forza Italia (centru-dreapta), al fostului premier Silvio Berlusconi, va fi vicepremier şi ministru de Externe în noul guvern. De asemenea, va fi vicepremier şi ministru al Infrastructurii Matteo Salvini, liderul formaţiunii Liga Nordului (Liga, extremă-dreapta).

    Matteo Piantedosi este propus pentru postul de ministru de Interne, iar Guido Crosetto pentru postul de ministru al Apărării. Daniela Garnero ar urma să fie titularul portofoliului Turismului, iar Orazio Schillaci este propus ministru al Sănătăţii.

    Eugenia Roccella este propusă pentru funcţia de ministru al Familiei, iar Roberto Calderoli a fost desemnat ministru al Afacerilor Regionale.

  • Reuniunea Consiliului European: preşedintele Iohannis pledează pentru decuplarea preţurilor

    În contextul menţinerii nivelului ridicat al preţurilor la energie, preocupare constantă pentru ţara noastră, Preşedintele României a reamintit la reuniunea informală de la Praga necesitatea adoptării de măsuri care să asigure decuplarea preţului la energia electrică de preţul gazelor naturale.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, vineri, la reuniunea informală a Consiliului European, care a avut loc la Praga, Republica Cehă.

    Principalele subiecte pe agenda reuniunii Consiliului European au vizat situaţia din Ucraina, pe toate dimensiunile, evoluţiile în domeniul energiei, din punctul de vedere al impactului preţurilor ridicate şi al eforturilor pentru securitatea aprovizionării, precum şi situaţia economică la nivel european.

    În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, liderii europeni au respins ferm şi au condamnat fără echivoc anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina în urma desfăşurării falselor referendumuri. Liderii UE au reafirmat hotărârea de a acorda în continuare sprijin Ucrainei atât timp cât va fi necesar, din punct de vedere financiar, politic, militar, umanitar, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea pentru iarnă.

    În contextul noilor escaladări generate de Federaţia Rusă, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat poziţia României privind independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi continuarea sprijinului constant al ţării noastre, pe multiple planuri, inclusiv în pregătirea iernii. Totodată, a exprimat deschiderea României pentru procesul de reconstrucţie, evidenţiind necesitatea unei bune coordonări la nivel european pentru gestionarea eficientă a acestui proces.

    De asemenea, Preşedintele României a pledat pentru menţinerea unui răspuns puternic, prompt şi clar din partea Uniunii faţă de agresiunea Federaţiei Ruse şi a respins cu fermitate acţiunea de anexare ilegală a celor patru regiuni ale Ucrainei.

    Preşedintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea unui nou set de măsuri restrictive, al optulea, arătând că este necesar să se menţină o presiune ridicată asupra Federaţiei Ruse, evidenţiind, totodată, importanţa coordonării transatlantice şi cu alţi parteneri internaţionali.

    Preşedintele României a subliniat încă o dată preocuparea faţă de efectele războiului asupra altor parteneri din regiune, accentuând necesitatea continuării susţinerii Republicii Moldova, un stat extrem de vulnerabil în faţa acestor evoluţii.

    Referitor la securitatea alimentară, Uniunea Europeană va continua să faciliteze exportul de produse agricole din Ucraina, liderii europeni solicitând extinderea Iniţiativei Grânelor la Marea Neagră, promovate de Secretarul General al ONU.

    În ceea ce priveşte securitatea energetică, discuţiile liderilor europeni au vizat, în special, impactul preţurilor ridicate la energie asupra populaţiei şi industriei şi necesitatea unui răspuns european coordonat pentru abordarea acestei situaţii.

    În contextul în care Federaţia Rusă foloseşte energia pe post de armă pentru a submina puterea economică a UE, liderii europeni au reiterat hotărârea de a răspunde în mod coordonat pentru asigurarea securităţii aprovizionării, inclusiv prin identificarea de parteneriate reciproc avantajoase, atenuarea impactului preţurilor ridicate asupra consumatorilor, mai ales a celor vulnerabili, şi prin măsuri menite să reducă cererea de energie.

    De asemenea, liderii au condamnat actele de sabotaj recente din Marea Baltică privind conductele Nord Stream I şi II şi au agreat intensificarea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice europene.

    Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea coordonării la nivelul UE, în vederea depăşirii provocărilor comune din acest domeniu, salutând măsurile adoptate până în prezent, dar subliniind că este nevoie de acţiuni suplimentare axate în principal pe reducerea durabilă a preţurilor la energie.

    De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea diversificării în continuare a aprovizionării cu gaze naturale din surse multiple şi de încredere, utilizarea resurselor indigene, dezvoltarea proiectelor de infrastructură şi consolidarea interconexiunilor, salutând în acest context operaţionalizarea recentă a interconectorului dintre Grecia şi Bulgaria.

    Preşedintele României a reiterat faptul că măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere şi securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova care are nevoie de sprijin imediat în perspectiva sezonului rece.

    În ceea ce priveşte situaţia economică, dezbaterile liderilor Uniunii Europene au vizat preţurile ridicate pentru gospodării şi întreprinderi care au condus la niveluri semnificative ale inflaţiei în statele membre, măsuri pentru sprijinirea creşterii economice şi a locurilor de muncă, precum şi păstrarea integrităţii Pieţei Unice.