BusinessMagazin

Tag: premii

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi CEO din România în 2017

    În cadrul evenimentului, a fost organizată o dezbatere pe tema rolului pe care îl joacă pe scena de business reputaţia liderilor de companii, iar la întrebări au răspuns Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard Romania, Hortensia Nastase, vicepreşedinte creative services, Lowe Group, Marian Alecsiu, CEO, F64, Elisabeta Moraru, country business development manager, Google Romania, şi Andrei Pitiş, VP engineering & head of Bucharest Office, Fitbit.

    În cadrul galei, Business Magazin a acordat zece premii pentru: 

    Bogdan Ion, country managing partner EY, Premiul „CEL MAI ADMIRAT CONSULTANT“

    Dragoş Anastasiu, preşedinte şi acţionar, Eurolines Group, Premiul „CEL MAI ADMIRAT HOTELIER“

    Adrian Mihai, managing partner, FAN Courier şi Felix Patrăşcanu, managing partner, FAN Courier, Premiul „2 ÎN 1“

    Grigore Horoi, preşedinte Agricola Bacău, Premiul „FERICIREA CONTEAZĂ ÎN AFACERI“

    Mariana Gheorghe, CEO, OMV Petrom, Premiul „CEA MAI ADMIRATĂ DOAMNĂ DIN BUSINESS“

    Vassilis Stavrou, CEO, Mega Image, Premiul „EXTINDERII RAPIDE“

    Aurelia Vişinescu, director general, Domeniile Săhăteni, Premiul „PENTRU GUST“

    Jean Valvis, proprietar şi CEO, Valvis Holding, Premiul „CREATORUL DE BRANDURI“

    Dragoş Petrescu, City Grill Restaurants preşedinte, City Grill Restaurants, Premiul „CEL MAI ADMIRAT ANTREPRENOR DIN DOMENIUL RESTAURANTELOR“

    Marele laureat al acestui an, CEL MAI ADMIRAT MANAGER, este Florin Talpeş, fondatorul BitDefender, care a obţinut pentru al doilea an consecutiv cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri.

    Pentru al doilea an consecutiv Florin Talpeş este cel mai admirat reprezentant al mediului de afaceri local, el primind cel mai mare număr de voturi. La ediţiile anterioare ale catalogului primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi, în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank. Ediţia din 2014 l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, iar în urmă cu doi ani cel mai mare număr de voturi i-a fot atribuit lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România.

    Toţi cei şase lideri care au ajuns pe treapta cea mai înaltă a clasamentului îşi menţin, an de an, prezenţa în top zece. Cu toate acestea, de-a lungul anilor au fost deopotrivă ieşiri şi intrări spectaculoase în rândul celor mai admiraţi 100.

    32 de nou intraţi în ediţia din acest an a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România, este încă o dovadă că admiraţia este un fenomen dinamic, fiind influenţată de diverşi factori – de la evoluţia companiei condusă de un lider şi până la reputaţia acestuia care, arată unele studii, poate avea un impact deopotrivă pozitiv sau negativ asupra afacerii.
     

  • Premiului Nobel 2017 pentru Literatură a fost atribuit scriitorului britanic Kazuo Ishiguro

    Până în prezent, au fost acordate 109 Premii Nobel pentru Literatură, iar dintre scriitorii premiaţi, 14 au fost femei.

    În patru ani, Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat ex aequo (doi laureaţi la aceeaşi ediţie).

    Cel mai tânăr laureat (41 de ani) a fost scriitorul britanic Rudyard Kipling (autorul romanului “Cartea junglei”) recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1907.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premiul Nobel pentru fizică a fost câştigat de trei oameni de ştiinţă pentru contribuţiile aduse la studiul undelor gravitaţionale

    Cu o zi în urmă, Premiului Nobel pentru Medicină a fost atribuit cercetătorilor americani Jeffrey C. Hall, Michael Roshbash şi Michael W. Young, pentru contribuţia acestora la studiul mecanismului “ceasului biologic”.

    Miercuri va fi anunţat câştigătorul Premiului Nobel pentru Chimie, iar joi va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru Pace.

    Premiul Nobel pentru Economie va fi anunţat luni, 9 octombrie, iar data anunţării celui mai comentat premiu, cel pentru Literatură, a fost stabilită pentru joi, 5 octombrie.

    Primele Premii Nobel au fost decernate în anul 1901, la scurt timp după moartea creatorului lor, Alfred Nobel (1833-1896).

    Recompensa financiară pentru fiecare categorie de premii Nobel din 2017 va fi de 9 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), cu 1 milion de coronae mai mult decât la ediţia de anul trecut.

    Decernarea Premiilor Nobel va avea loc, conform tradiţiei, în cadrul unui banchet ţinut la data de 10 decembrie, data încetării din viaţă a lui Alfred Nobel.

  • Povestea femeii care a creat unul dintre cele mai iubite personaje de film din lume

    Rowling s-a născut în familia lui Peter Hanes Rowling, un inginer de aeronave Rolls-Royce, şi Anne Rowling, tehnician ştiinţific, pe 31 iulie 1965, în Yate, Gloucestershire, Anglia, la aproximativ 16 kilometri de Bristol. Părinţii ei s-au întâlnit într-un tren care a pornit din gara Kings Cross Station (care apare şi în romanele Harry Potter), în 1964, şi s-au căsătorit un an mai târziu. Când era copil, Rowling scria deseori povestiri fanteziste pe care le citea surorii ei mai mici, Dianne.

    Adolescenţa ei a fost influenţată de cartea autobiografică Hons and Revels, scrisă de Jessica Mitford. Mitford a devenit idolul lui Rowling, care i-a citit toate cărţile. Rowling a declarat ulterior dobândirii renumelui international că anii de adolescenţă au fost nefericiţi din cauza vieţii de acasă – marcată de o boală a mamei şi o relaţie rece cu tatăl său, cu care acum nu vorbeşte. A mai spus că a creat personajul Hermione bazându-se pe propria ei persoană la 11 ani. Steve Eddy, unul dintre profesorii ei, şi-o aminteşte drept ”nu excepţională, dar într-un grup de fete inteligente şi destul de bune la limba engleză“.

    În 1982, a încercat să intre la Universitatea Oxford, dar nu a fost acceptată; a studiat astfel la Universitatea franceză Exeter – prin intermediul căreia a beneficiat şi de un an de studiu în Paris. În 1986, la absolvire, s-a mutat în Londra pentru a lucra ca cercetător şi secretar bilingv pentru organizaţia axată pe drepturile omului Amnesty International. Apoi, a decis împreună cu prietenul ei de atunci să se mute în Manchester, unde a lucrat la Camera de Comerţ. În 1990, când se afla într-un tren întârziat, călătorind din Manchester spre Londra, i-a venit ideea poveştii unui băiat care vrea să se înscrie la şcoala de magie. A început să scrie imediat ce a ajuns la apartamentul său. Pierderea mamei ei, după câteva luni, a afectat-o profund, astfel că şi şi-a canalizat sentimentele generate de aceasta în sentimentele personajului Harry Potter din prima carte a seriei.

    La şapte ani după absolvirea universităţii, Rowling îşi vedea viaţa profesională drept un eşec, pe care l-a descris ulterior drept ”eliberator“, pentru că i-a permis să se concentreze pe scris. În 1995, a terminat scrierea manuscrisului pentru Harry Potter şi Piatra Filosofală, primul volum al seriei, la o maşină veche de scris. După un răspuns entuziast al lui Bryony Evens, cel care a făcut recenzia primelor trei capitole, agenţia Christopher Little Literary Agents a convenit să o reprezinte pe Rowling în încercarea de publicare.

    Cartea a fost trimisă la 12 edituri, iar toate au respins manuscrisul. Un an mai târziu a fost acceptată de editorul Barry Cunningham, care lucra pentru editura Bloomsbury din Londra, decizie însoţită de primirea a 1.500 de lire în avans. Publicarea a fost încurajată după ce Alice Newton, fata de opt ani a preşedintelui editurii Bloomsbury, a cerut imediat al doilea capitol al cărţii după ce tatăl său i l-a dat pe primul. Chiar dacă a fost de acord cu publicarea, i-a spus lui Rowling că ar trebui să se angajeze, având puţine şanse să facă bani din publicarea cărţilor pentru copii.

    În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter şi Piatra Filosofală în 1.000 de copii, dintre care 500 au fost distribuite în librării – astăzi, aceste ediţii valorează între 16.000 şi 25.000 de lire sterline. Cinci luni mai târziu, cartea a câştigat un prim premiu. La începutul anului 1998, o licitaţie s-a ţinut în Statele Unite pentru drepturile de publicare a romanului şi a fost câştigată de Scholastic Inc., pentru 105.000 de dolari. Au urmat şase noi volume în serie; ultimul, Harry Potter şi the Deathly Hollows (Harry Potter şi Talismanele morţii), s-a vândut în 11 milioane de copii în prima zi în care a fost lansat în Regatul Unit şi Statele Unite. Harry Potter este un brand global estimat la 15 miliarde de dolari, iar ultimele patru volume au stabilit recorduri de cel mai bine cărţi din istorie. Seria totalizează 4.195 de pagini şi au fost traduse, în întregime sau parţial, în 65 de limbi.

  • Povestea femeii care a creat unul dintre cele mai iubite personaje de film din lume

    Rowling s-a născut în familia lui Peter Hanes Rowling, un inginer de aeronave Rolls-Royce, şi Anne Rowling, tehnician ştiinţific, pe 31 iulie 1965, în Yate, Gloucestershire, Anglia, la aproximativ 16 kilometri de Bristol. Părinţii ei s-au întâlnit într-un tren care a pornit din gara Kings Cross Station (care apare şi în romanele Harry Potter), în 1964, şi s-au căsătorit un an mai târziu. Când era copil, Rowling scria deseori povestiri fanteziste pe care le citea surorii ei mai mici, Dianne.

    Adolescenţa ei a fost influenţată de cartea autobiografică Hons and Revels, scrisă de Jessica Mitford. Mitford a devenit idolul lui Rowling, care i-a citit toate cărţile. Rowling a declarat ulterior dobândirii renumelui international că anii de adolescenţă au fost nefericiţi din cauza vieţii de acasă – marcată de o boală a mamei şi o relaţie rece cu tatăl său, cu care acum nu vorbeşte. A mai spus că a creat personajul Hermione bazându-se pe propria ei persoană la 11 ani. Steve Eddy, unul dintre profesorii ei, şi-o aminteşte drept ”nu excepţională, dar într-un grup de fete inteligente şi destul de bune la limba engleză“.

    În 1982, a încercat să intre la Universitatea Oxford, dar nu a fost acceptată; a studiat astfel la Universitatea franceză Exeter – prin intermediul căreia a beneficiat şi de un an de studiu în Paris. În 1986, la absolvire, s-a mutat în Londra pentru a lucra ca cercetător şi secretar bilingv pentru organizaţia axată pe drepturile omului Amnesty International. Apoi, a decis împreună cu prietenul ei de atunci să se mute în Manchester, unde a lucrat la Camera de Comerţ. În 1990, când se afla într-un tren întârziat, călătorind din Manchester spre Londra, i-a venit ideea poveştii unui băiat care vrea să se înscrie la şcoala de magie. A început să scrie imediat ce a ajuns la apartamentul său. Pierderea mamei ei, după câteva luni, a afectat-o profund, astfel că şi şi-a canalizat sentimentele generate de aceasta în sentimentele personajului Harry Potter din prima carte a seriei.

    La şapte ani după absolvirea universităţii, Rowling îşi vedea viaţa profesională drept un eşec, pe care l-a descris ulterior drept ”eliberator“, pentru că i-a permis să se concentreze pe scris. În 1995, a terminat scrierea manuscrisului pentru Harry Potter şi Piatra Filosofală, primul volum al seriei, la o maşină veche de scris. După un răspuns entuziast al lui Bryony Evens, cel care a făcut recenzia primelor trei capitole, agenţia Christopher Little Literary Agents a convenit să o reprezinte pe Rowling în încercarea de publicare.

    Cartea a fost trimisă la 12 edituri, iar toate au respins manuscrisul. Un an mai târziu a fost acceptată de editorul Barry Cunningham, care lucra pentru editura Bloomsbury din Londra, decizie însoţită de primirea a 1.500 de lire în avans. Publicarea a fost încurajată după ce Alice Newton, fata de opt ani a preşedintelui editurii Bloomsbury, a cerut imediat al doilea capitol al cărţii după ce tatăl său i l-a dat pe primul. Chiar dacă a fost de acord cu publicarea, i-a spus lui Rowling că ar trebui să se angajeze, având puţine şanse să facă bani din publicarea cărţilor pentru copii.

    În iunie 1997, Bloomsbury a publicat Harry Potter şi Piatra Filosofală în 1.000 de copii, dintre care 500 au fost distribuite în librării – astăzi, aceste ediţii valorează între 16.000 şi 25.000 de lire sterline. Cinci luni mai târziu, cartea a câştigat un prim premiu. La începutul anului 1998, o licitaţie s-a ţinut în Statele Unite pentru drepturile de publicare a romanului şi a fost câştigată de Scholastic Inc., pentru 105.000 de dolari. Au urmat şase noi volume în serie; ultimul, Harry Potter şi the Deathly Hollows (Harry Potter şi Talismanele morţii), s-a vândut în 11 milioane de copii în prima zi în care a fost lansat în Regatul Unit şi Statele Unite. Harry Potter este un brand global estimat la 15 miliarde de dolari, iar ultimele patru volume au stabilit recorduri de cel mai bine cărţi din istorie. Seria totalizează 4.195 de pagini şi au fost traduse, în întregime sau parţial, în 65 de limbi.

  • Acestea sunt cele mai bune fotografii făcute în sălbăticie în 2017 – VIDEO

    Natural History Museum din Londra desemnează, anual, autorii celor mai bune fotografii având ca temă centrală natura.

    Ajuns la cea de-a 53-a ediţie, concursul Wildlife Photographer of the Year a evidenţiat 13 fotografii din peste 50.000 trimise.

    Câştigătorii vor primi câte un bilet pentru a participa la ceremonia de premiere de la Londra şi premii de până la 10.000 de lire sterline.

  • Acestea sunt cele mai bune fotografii făcute în sălbăticie în 2017 – VIDEO

    Natural History Museum din Londra desemnează, anual, autorii celor mai bune fotografii având ca temă centrală natura.

    Ajuns la cea de-a 53-a ediţie, concursul Wildlife Photographer of the Year a evidenţiat 13 fotografii din peste 50.000 trimise.

    Câştigătorii vor primi câte un bilet pentru a participa la ceremonia de premiere de la Londra şi premii de până la 10.000 de lire sterline.

  • Premiile Emmy 2017: „Povestea slujitoarei” şi „Big Little Lies” împart cele mai importante premii

    „Big Little Lies” a primit cinci premii, inclusiv pentru actiţele Nicole Kidman şi Laura Dern.

    Actorul de comendie John Oliver şi echipa sa de scenarişti au primit premii pentru emisiunea „Last Week Tonight”, iar Julia Louis-Dreyfuss a câştigat premiul pentru cea mai bună actriţă într-un rol de comedie, în serialul „Vicepreşedinta” („Veep”) pentru a şasea oară, stabilind un nou record pentru cele mai multe premii Emmy câştigate de un actor pentru acelaşi rol. „Veep” a câştigat şi premiul pentru cel mai bun serial de comedie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tecău şi Rojer s-au calificat în semifinalele probei de dublu a turneului de la US Open

    Bornă importantă pentru cariera lui Horia Tecău: la 32 de ani, braşoveanul îşi completează setul de semifinale în turneele de Mare Şlem, cu o calificare pe repede-înainte pe tabloul de 4 de la Flushing Meadows.

    Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au obţinut o victorie, marţi seară, în sferturile ultimului turneu de Mare Şlem al anului: 6-1, 6-2 în faţa perechii cap de serie numărul patru şi deţinătoarea titlului de la New York, formată din Jamie Murray şi Bruno Soares.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Centrul spa din România premiat la cea mai prestigioasă gală dedicată industriei

    „Acest premiu ne oferă încă o dată recunoaşterea pentru calitatea şi seriozitatea pe care le acordăm în activitatea noastră şi care ne-au ajutat să construim brandul, şi ne obligă să păstrăm aceleaşi standarde ridicate şi să devenim în fiecare zi mai buni. Orhideea Spa are în echipă specialişti în terapii spa care asigura profesionalismul în efectuarea terapiilor din oferta noastră”, declară Roxana Vişan, director Orhideea Spa.

    Premiile acordate în cadrul World Luxury Spa Awards au fost acordate pe baza sistemului de vot, desfăşurat în perioada 21 Aprilie – 21 Mai. Voturile au fost adunate prin intermediul diferitelor canale de marketing de la clienţi, votul fiind susţinut de experienţa proprie a fiecărui votant.

    Orhideea Spa este unul dintre cele mai mari centre spa din Bucureşti, întins pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, dotat cu zonă de relaxare cu şezlonguri si organic bar, zonă extinsă de relaxare la piscină cu şezlonguri încălzite cu lămpi cu infraroşii, piscine, saune (saună uscată, hamam, saună cu sare şi saună cu infraroşii) şi terapii, integrând astfel toate serviciile spa, nu doar segmental terapiilor.

    „Anul acesta, am extins zona de saune, piscine, dar şi cea dedicată terapiilor, tocmai pentru că abordăm în stil holistic sănătatea, luând în considerare mişcarea şi relaxarea, combinând mijloacele terapeutice occidentale şi orientale, armonizarea trup-suflet-minte, conturându-se ideea unui loc în care detaliile sunt esenţa, precum şi grija faţă de persoană”, a adăugat Roxana Vişan.  

    Orhideea Spa este un dintre cele mai mari centre spa din Bucureşti, întins pe o suprafaţă de 3000 de metri pătraţi, dotat cu o zonă de relaxare, piscină, saune şi terapii. Orhideea Spa este  proiectul Fundaţiei pentru sănătate Orhideea Spa, proiect demarat în anul 2010, în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro.