Ungaria şi Serbia pot conta una pe cealaltă, a declarat premierul ungar Viktor Orban la deschiderea celei de-a 89-a ediţii a Târgului Internaţional Agricol din Novi Sad, potrivit Hungary Today.
Orban a remarcat că cele două ţări sunt puternice în agricultură, fiind „o importantă rezervă de alimente pentru Europa“.
Noul prim-ministru din Sri Lanka spune că ţara mai are rezerve de carburant pentru o zi. Ţara din Oceanul Indian se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii 70 de ani.
Într-un discurs televizat, Ranil Wickremesinghe a declarat că naţiunea are nevoie urgentă de 75 de milioane de dolari în următoarele câteva zile pentru a plăti importurile esenţiale.
El a spus că banca centrală va trebui să tipărească bani pentru a plăti salariile guvernului. De asemenea, Wickremesinghe a declarat că compania de stat Sri Lankan Airlines ar putea fi privatizată.
“În acest moment, avem stocuri de benzină doar pentru o singură zi. Următoarele două luni vor fi cele mai dificile din viaţa noastră”, a declarat premierul Wickremesinghe.
Economia naţiunii insulare a fost puternic afectată de pandemie, de creşterea preţurilor la energie şi de o politici populiste de reducere a taxelor. Lipsă valutei străine şi o inflaţie în creştere au dus la o penurie severă de medicamente, combustibil şi alte produse de bază.
“Am mers la mai multe staţii de carburanţi şi majoritatea erau închise. În jurul orei 5.30 am riscat şi ne-am alăturat unei cozi la Townhall, care este staţia care furnizează de obicei combustibil pentru vehiculele guvernamentale. Era mai puţin aglomerat – dar coada a crescut treptat până la aproximativ 2 km lungime. Am fost destul de norocoşi să primim combustibil în jurul orei 9.00, odată ce a fost livrat combustibilul”, a declarat un localnic din capitala Colombo pentru BBC.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a nominalizat-o pe Elisabeth Borne, actualul ministru al Muncii, pentru funcţia de prim-ministru, în contextul remanierii decise după scrutinul prezidenţial şi înaintea alegerilor legislative.
“Preşedintele Republicii a numit-o pe doamna Elisabeth Borne în funcţia de prim-ministru şi i-a acordat sarcina formării guvernului. Este o alegere a competenţei în slujba Franţei”, a comunicat Palatul Elysée, potrivit cotidianului Le Figaro.
Elisabeth Borne a ocupat funcţiile de ministru al Transporturilor, Tranziţiei Ecologice şi Solidarităţii. Din iulie 2020, este ministru al Muncii.
Este a doua femeie care ocupă funcţia de prim-ministru al Franţei, după Edith Cresson, în 1991, conform cotidianului Le Monde.
Mesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Paştelui Ortodox: Sărbătorile Paştelui vin cu speranţă în puterea noastră de a depăşi greutăţile vieţii, cu bucuria momentelor petrecute alături de toţi cei dragi şi cu dorinţa a-i ajuta pe semenii noştri care trec prin momente dificile. Vremurile complicate pe care le trăim acum evidenţiază nevoia de înţelegere între oameni, solidaritate şi unitate.
Am traversat cu toţii o perioadă foarte grea, marcată de criza pandemică, iar mulţi dintre noi au trecut prin experienţa dureroasă a pierderii unor persoane dragi. Acum deplângem ororile unui război ce contrazice toate valorile pe care Învierea
Domnului ne îndeamnă să le preţuim. Spaţiul creştinismului este destinat să fie unul al unităţii în jurul Învierii Domnului. Înainte de a ne împărtăşi de bucuria Învierii, suntem datori să iertăm şi să ajutăm – iar noi, românii, am demonstrat din plin că suntem solidari şi sunt convins că vom continua pe acest drum.
Lumina pe care o luăm din Lumină în această noapte sfântă a Învierii să ne călăuzească tuturor gândul şi faptele pentru o lume mai bună, în care viaţa şi pacea să fie preţuite aşa cum se cuvine.
Îmi doresc şi vă doresc să rămânem uniţi în jurul acestei mari sărbători, ca o mare familie în faţa provocărilor, a suferinţelor şi a conflictelor de orice fel. Am speranţa că după toată această perioadă a „pătimirilor” vom putea primi împreună în suflete lumina şi pacea Învierii lui Hristos.
Gândurile şi rugăciunile noastre vor fi alături de toţi cei care au nevoie de ajutor.
Sărbători fericite, cu linişte şi pace, tuturor credincioşilor care sărbătoresc Paştele Ortodox!
Hristos a Înviat!”
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat marţi la Forumul Investitorilor Străini că Guvernul vrea să atragă mai multe investiţii şi să creeze noi locuri de muncă.
El spune că firmele trebuie să plătească mai mult pe salariul minim pe economie. „Nu putem merge la infinit cu salariul minim.”
Tema salariului minim, respectiv creşterea lui a fost întotdeauna un punct de controversă cu Asociaţia Investitorilor Străini.
Ciucă spune că vrea ca românii care lucrează în afară să se întoarcă în ţară, dar pentru asta este nevoie de locuri de muncăc mai multe şi mai bine plătite.
Premierul italian Mario Draghi a declarat duminică, în urma unui dialog telefonic cu Vladimir Putin, că preşedintele rus a respins radical ideea de a pune capăt ofensivei din Ucraina, scrie Business Insider.
Discuţia de pe 30 martie dintre Draghi şi Putin a avut ca subiect central pacea dintre Kiev şi Moscova, a raportat publicaţia The Local, citând un interviu publicat de Il Corriere della Sera.
„L-am întrebat pe Putin: „Când îl vei întâlni pe Zelenski? Numai voi doi puteţi dezlega nodurile”, a declarat Draghi, pentru The Local. „El a răspuns: „Nu este timpul”. Am insistat: „Decideţi asupra unei încetări a focului”. Din nou, Putin a subliniat: „Nu, momentul nu este acum”.
Draghi a declarat pentru Il Corriere della Sera: „Până acum, scopul lui Putin nu a fost căutarea păcii, ci încercarea de a anihila rezistenţa ucraineană, de a ocupa ţara şi de a o încredinţa unui guvern prieten”.
Comentariile liderului italian vin pe măsură ce discuţiile de pace dintre Rusia şi Ucraina au stagnat în lumina descoperirii unui genocid comis în suburbia Bucha din Kiev.
Se pare că oligarhul rus Roman Abramovici a încercat să reaprindă negocierile dintre cele două naţiuni, a informat Bloomberg sâmbătă, în timp ce sancţiunile occidentale continuă să fie concentrate asupra activelor miliardarului.
Draghi a apărat şi decizia Italiei de a furniza Ucrainei echipamente şi arme militare.
„Care este cel mai bun mod de a ajuta oamenii atacaţi?” a declarat premierul, pentru Il Corriere della Sera. “Sancţiunile sunt esenţiale pentru a slăbi agresorul, dar nu reuşesc să oprească trupele pe termen scurt. Pentru a săvârşi acest lucru, trebuie să îi ajutăm direct pe ucraineni, lucru pe care deja facem”.
În acelaşi interviu, Draghi şi-a exprimat şi frustrarea faţă de Putin, spunând că încercările de negociere cu liderul rus încep să pară o „pierdere de timp”.
Draghi, care a fost numit prim-ministru în februarie anul trecut, încearcă să reducă dependenţa Italiei faţă de Rusia, diversificând importurile de gaze ale ţării – din care se spune că 40% provin din Rusia – printr-un acord cu Algeria.
În timpul interviului oferit publicaţiei Il Corriere, premierul a cerut, de asemenea, Europei să găsească surse alternative de gaz şi petrol, astfel încât să poată limita preţul mărfurilor energetice ale Rusiei.
„Europa continuă să finanţeze Rusia prin achiziţionarea de petrol şi gaze, printre altele, la un preţ care nu are nicio legătură cu valorile istorice şi cu costurile de producţie”, a declarat Draghi pentru presă. „Impunerea unui plafon pentru preţul gazului rusesc, aşa cum a propus Italia, este o modalitate de a întări sancţiunile şi, în acelaşi timp, de a minimiza cheltuielile”.
Cu 6% se apreciază acţiunile producătorului şi furnizorului de gaze naturale Romgaz (SNG) la debutul şedinţei de tranzacţionare de marţi în contextul în care compania a surprins investitorii cu propunerea de dividende care asigură un randament de 10%, adică distribuirea a 74% din profitul pe 2021, şi nu 50% aşa cum anunţase recent premierul Ciucă.
Astfel, Romgaz a anunţat luni seară că va propune acţionarilor dividende de 3,8 lei pe acţiune, remunerare pentru investitori formată din 1,4 miliarde de lei din profitul net al anului 2021 şi 69 mil. lei din rezultatul reportat. La preţul de luni de 38,35 lei randamentul este de aproape 10%.
“Zilele trecute se vorbea tot mai mult de distribuirea a 50% din profit, atât pentru Nuclearelectrica, cât şi pentru Romgaz, ambele având nevoie de fonduri pentru a putea să investească în proiectele de dezvoltare. Vedem că Nuclearelectrica a confirmat aşteptările. Însă Romgaz mi se pare neaşteptat, mai ales că, în această perioadă, se vorbeşte tot mai mult despre independenţa energetică şi despre Neptun Deep, unde ar fi nevoie de fonduri foarte mari pentru a susţine investiţiile”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.
Potrivit raportului anual al Romgaz, compania la care statul român are 70% a încheiat 2021 cu un profit net de 1,9 miliarde de lei din care 1,4 mld. lei ar urma să meargă la investitori, adică 74%. Însă săptămâna trecută premierul Ciucă vorbea despre 50% din profit către dividende. Desigur decizia va fi a acţionarilor în şedinţa din 28 aprilie.
“Vom aproba o hotărâre de guvern prin care consolidăm măsurile luate pentru sprijinirea populaţiei şi protecţia cetăţenilor faţă de creşterea preţurilor la energie şi gaze – pentru companiile Nuclearelectrica şi Romgaz vom stabili ca 50% din dividende să revină statului, iar cealaltă jumătate să fie folosită pentru investiţii (capabilităţi de extracţie offshore şi asigurarea dezvoltării reactoarelor 3 şi 4 la Centrala Nucleară de la Cernavodă)”, spunea premierul Ciucă.
Romgaz are 15,6 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 25%.
Pe de altă parte Nuclearelectrica a anunţat un dividend de 1,98 lei pe acţiune, adică aproape 5% randament. Compania vrea să distribuie 596 mil. lei din profitul net de 1,017 miliarde de lei.
Toate companiile, dar absolut toate, sunt în febra re-bugetarii din cauza conflictului din Ucraina. Este fără precedent pentru companiile unde anul financiar se suprapune peste cel calendaristic că trebuie să se intoarca în şedinţe, să verifice şi să recalculeze bugetele de venituri şi cheltuieli la doar câteva săptămâni dupa ce au primit aprobarile de executie.
Au scapat intr-o oarecare masura de corvoada dubla companiile cu an financiar decalat (1 aprilie – 31 martie), dar si aici a inceput febra regandirii unor cifre, in special in afacerile direct afectate de conflict. Asadar, anul asta, pe langa obisnuita tortura bugetare Ă prima estimare dupa 4 luni Ă a doua estimare dupa 8 luni, vrand-nevrand introducem si exercitiul de re-bugetare si, probabil, vor exista estimari si prognoze lunare.
Sa ne intelegem, va fi un 2022 teribil pentru toate “societatile comerciale”, nu cred ca va exista una care va face galopul de sanatate din 2021, in care toate afacerile au crescut prin inflatie, practic zero volume, adica fara ceva sustenabil. In 2022 mai putin afectati vor fi producatorii de armament, acestia, din pacate, vor face superprofituri anul asta si in multi ani care vor urma. Lumea se schimba.
As avea o sugestie pentru Guvern – despre care o vreme nu am sa spun nimic, este primul Guvern care
1) isi numara fabricile sa vada cate mai sunt si cum le poate ajuta si cum mai poate deschide inca 1000 – chiar daca reactia intarziata a mai inchis sau sa sta inchida inca trei combinate chimice si
2) redeschide mine si hidrocentrale – mult prea nesabuit de repede inchise si in contra interesului national. Daca tot ducem greul flancului estic al Uniunii Europene – noi si Bulgaria, Ungaria, Polonia, Tarile Baltice – nu ar fi natural sa cerem exceptii de la regulile de bugetare ca sa ne acoperim cheltuielile in crestere si pierderile generate de razboi?
De exemplu, sa ni se aprobe de catre creditorii internationali, in mod exceptional, stergerea a jumatate din datoria publica?
Analisti, consultanti, avocati, lobisti, la treaba! Veniti cu solutii pentru Romania. Este momentul stelar sa obtinem ceva palpabil pentru ca vin 3, poate 5 ani foarte grei, si meritam orice stergere de datorii, exceptare, derogare, sprijin financiar nerambursabil, etc, de la organismele financiare internationale.
Ar ajuta enorm economia care, asa cum este construita acum, nu are sanse sa aduca valoare adaugata. Avem nevoie de timp ca sa franam deficitul de balanta comerciala, cea mai adanca rana.
Si sa nu uitam, este necesara revizuirea urgenta a PNRR, care asa cum a fost creat ramane in mare parte un exercitiu nerealist.
Ne lipsesc vreo 500.000 de muncitori ca sa executam pana in 2026 planurile de acolo.
Premierul Nicolae Ciucă l-a demis pe Nicolae-Radu Chiurtu din funcţia de secretar general al Ministerului Energiei. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial.
„La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Nicolae-Radu Chiurtu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Energiei. Domnul Nicolae-Radu Chiurtu predă lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu în termen de 3 zile”, potrivit deciziei premierului Nicolae Ciucă.
Decizia a fost publicată după ce Executivul s-a reunit într-o şedinţă online, pentru a corecta Ordonanţa de Urgenţă cu măsurile din energie, la o zi după ce fusese aprobată..
Conform anunţului Executivului, tema şedinţei de Guvern a fost ”îndreptare eroare materială – neconcordanţă între conţinutul corpului principal şi anexă, în conformitate cu noile plafoane la gaze naturale, din OUG pentru modificarea şi completarea OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea OG nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, proiect aprobat în cadrul şedinţei Guvernului din 25 ianuarie 2022”.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a explicat că ”îndreptarea erorii din Anexă a vizat majorarea volumului total de consum gaze naturale de 1000 mc plus max zece la suta de la 1100 la 1200 plus o abatere 10 la suta, în total 1320 mc”.
Ordonanţa de urgenţă privind noile preţuri plafonate la energia electrică şi gaze naturale a fost aprobată în şedinţa de marţi a Guvernului.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat, miercuri, că are rezultat pozitiv pentru COVID-19. Popescu are o formă uşoară de boală şi s-a izolat la domiciliu.
„Dreptul la liberă exprimare este garantat de Constituţie, dar acesta trebuie să fie paşnic şi să se încadreze în limitele legii. Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu ministrul Afacerilor Interne şi i-a cerut să protejeze integritatea instituţiilor statului, aplicând legea şi descurajând orice tip de violenţă, având ca prioritate protejarea românilor”, a anunţat reprezentantul Guvernului, Dan Cărbunaru.
Zeci de persoane au forţat intrarea în Parlamentul României fiind cu greu oprite de jandarmi. Este vorba despre participanţii la protestul anunţat de AUR faţă de introducerea certificatului verde şi de impunerea restricţiilor COVID.
Incidentele au loc marţi la mai multe intrări ale clădirii Parlamentului. Oamenii nu au purat măşti de protecţie şi nu rau respectat regula privind distanţarea socială. Ei au avut steaguri şi sau scandat împotriva certificatului verde şi a restricţiilor COVID.
Cel puţin o maşină din curtea Parlamentului a fost vandalizată şi mai multe persoane s-au urcat pe gardurile Parlamentului. Unii protestatari s-au plâns că în curte s-a stropit cu spray lacrimogen. Jandarmii însă spun că nu au fost folosite mijloacele din dotare.