BusinessMagazin

Tag: Prahova

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Ce se întâmplă cu managerul străin de la fabrica de textile din Păuleşti (Prahova) care şi-a jignit angajaţii: Primeşte o amendă de până la 1.000 de lei, însă, ironic, profilul de Facebook îi aduce dosar penal

    Inspectoratul de poliţie Prahova şi Inspectoratul teritorial de muncă Prahova fac verificări în cazul fabricii de textile Unique Clothing din Păuleşti (judeţul Prahova), în care un cetăţean străin, Eleftherios Vanellis, jigneşte angajaţii pentru că aceştia şi-au cerut salariile. Înregistrarea, care s-a făcut în data de 16 iunie, a fost publicată ieri de către Observatorul Prahovean şi arată cum un cetăţean străin a ţipat la angajaţi şi a început să îi ameninţe şi să îi jignească pentru că şi-au cerut plata salariilor la timp.

    „Ne-am autosesizat nu doar nu privire la conţinutul filmării, unde sancţiunea pentru adresarea de cuvinte jignitoare ar fi o amendă cuprinsă între 200 şi 1.000 de lei, ci şi cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Tot Observatorul Prahovean a publicat un articol în legătură profilul de Facebook al persoanei respective, unde apar nişte semne naziste, o infracţiune care ţine tot de competenţa noastră. Acolo nu este vorba de amendă, ci de dosar penal”, a spus Marian Popescu, purtător de cuvânr al Inspectoratului judeţean de Poliţie Prahova

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ce se întâmplă cu managerul străin de la fabrica de textile din Păuleşti (Prahova) care şi-a jignit angajaţii: Primeşte o amendă de până la 1.000 de lei, însă, ironic, profilul de Facebook îi aduce dosar penal

    Inspectoratul de poliţie Prahova şi Inspectoratul teritorial de muncă Prahova fac verificări în cazul fabricii de textile Unique Clothing din Păuleşti (judeţul Prahova), în care un cetăţean străin, Eleftherios Vanellis, jigneşte angajaţii pentru că aceştia şi-au cerut salariile. Înregistrarea, care s-a făcut în data de 16 iunie, a fost publicată ieri de către Observatorul Prahovean şi arată cum un cetăţean străin a ţipat la angajaţi şi a început să îi ameninţe şi să îi jignească pentru că şi-au cerut plata salariilor la timp.

    „Ne-am autosesizat nu doar nu privire la conţinutul filmării, unde sancţiunea pentru adresarea de cuvinte jignitoare ar fi o amendă cuprinsă între 200 şi 1.000 de lei, ci şi cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Tot Observatorul Prahovean a publicat un articol în legătură profilul de Facebook al persoanei respective, unde apar nişte semne naziste, o infracţiune care ţine tot de competenţa noastră. Acolo nu este vorba de amendă, ci de dosar penal”, a spus Marian Popescu, purtător de cuvânr al Inspectoratului judeţean de Poliţie Prahova

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Patronul unei firme de textile din Prahova înjură şi umileşte angajaţii pentru că au avut ”pretenţia” să-şi ceară banii la timp – VIDEO

    Potrivit sursei citate mai sus, bărbatul pe nume Eleftherios Vanellis, nu ocupă o funcţie de conducere în cadrul firmei de textile Unique Clothing, dar angajaţii îl ştiu drept şef şi omul care face plăţile. El se adresează zecilor de muncitori în limba engleză, iar o femeie joacă rolul de translator.

    Pe 16 iunie acesta a strâns pe angajaţi şi a spus că salariile sunt pregătite, însă acestea vor fi date cu întârziere. După această afirmaţie angajaţii au început să vorbească între ei moment în care patronul şi-a pierdut calmul şi a început să-i jignească şi să-i înjure. Acesta a spus că este dezgustat de ei, că sunt nişte ţărani şi că alţii vin aici să lucreze deşi nu şi-au primit salariile de luni bune din alte părţi.

     

  • “Ginsengul românesc”, exportat masiv în afară: Zeci de tone de cătină din Prahova, bogată în uleiuri şi vitamina C, ajung în Germania şi Austria

    Aglomeraţie mare, miercuri, la Ocolul Silvic din Ploieşti, locul unde este depozitată cătina care urmează să fie exportată. De miercuri a început achiziţionarea şi depozitarea acestor fructe de pădure.

    ”Este prima zi de achiziţie de cătină. Au venit în două ore 2500 de kilograme, destul de mult. O să depăşim sigur capacitatea tunelului de congelare. O să avem peste 5000 de kilograme. Prima livrare o să o facem când o să avem 30 de tone strânse”, a declarat Ion Dâlvaru, reprezentant al Ocolului Silvic Ploieşti.

    Dâlvaru a afirmat că aceste fructe, denumite şi “ginsengul românesc”, au o concentraţie mare de vitamin C, dar conţin şi uleiuri volatile şi sunt căutate, în special, pentru industria farmaceutică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de ploi şi vijelii. Judeţele ce vor fi afectate

    Potrivit ANM, în judeţele Braşov şi Prahova aversele de ploaie vor depăşi 20-25 l/mp, vor fi descărcări electrice şi grindină de dimensiuni medii. Atenţionarea este în vigoare joi până la ora 16.15, respectiv 16.00.

    În Harghita, Sibiu, Covasna şi Mureş se vor semnala, de asemenea, averse de ploaie ce vor depăşi local 25 l/mp. Vor exista frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici şi medii şi intensificări de scurtă durată ale vântului care izolat pot lua aspect de vijelie.

    În judeţele Iaşi, Neamţ, Bacău şi Vaslui se vor înregistra intensificări ale vântului ce vor putea lua aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice şi grindină de dimensiuni mici. Pentru aceste judeţe, atenţionarea cod galben este în vigoare joi până la ora 16.30.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele trei licee unde niciun elev nu a promovat examenul de Bacalaureat

    Potrivit Ministerului Educaţiei, în Prahova, în trei licee niciun elev care a susţinut examenul de Bacalaureat nu a fost declarat admis.

    La Liceul Tehnologic din Ceraşu, din cei patru elevi care au dat probele niciunul nu a promovat.

    La Liceul Tehnologic din Sângeru un singur elev a susţinut examenul, dar nu a reuşit să-l şi promoveze. Aceasta a fost declarat respins după ce a luat 4.25 la Limba şi Literatura Română, 1.75 la Matematică şi 2.8 la Biologie vegetală şi animală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele trei licee unde niciun elev nu a promovat examenul de Bacalaureat

    Potrivit Ministerului Educaţiei, în Prahova, în trei licee niciun elev care a susţinut examenul de Bacalaureat nu a fost declarat admis.

    La Liceul Tehnologic din Ceraşu, din cei patru elevi care au dat probele niciunul nu a promovat.

    La Liceul Tehnologic din Sângeru un singur elev a susţinut examenul, dar nu a reuşit să-l şi promoveze. Aceasta a fost declarat respins după ce a luat 4.25 la Limba şi Literatura Română, 1.75 la Matematică şi 2.8 la Biologie vegetală şi animală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce au ajuns zeci de familii dintr-o comună să îşi vândă produsele pe un preţ de nimic. “Pe timpul lui Ceauşescu cărau şi cu elicopterul în Bucureşti”

    Aproape că nu e familie în comuna Gornet, din Prahova, care să nu aibă zmeură, iar pentru mulţi plantaţiile sunt o importantă sursă de venit. Oamenii nu mai au un punct de colectare, aşa cum se întâmpla înainte de Revoluţie şi spun că au ajuns să vândă fructele, la intermediari, pe marginea drumului, pe preţuri de nimic.

    Locuitorii din Gornet se adună cu zecile dimineaţa la intrarea în comună să vândă kilogramele de zmeură proaspăt culese. S-a dat zvonul în sat că, pentru prima oară, ajunge cel care colectează fructele.

    „Le-am adunat aseară şi azi dimineaţă. Să fie proaspete că altfel le refuză. Am strâns 4 de kilograme. Sper să le dau cu 7 – 8 lei kilogramul. A venit această persoană şi anul trecut. Ne convine aşa, că dăm totul într-un loc, decât să vindem la bişniţari”, spune Ion Dragomir, un localnic din Gornet.

    Omul îşi aminteşte faptul că, înainte de Revoluţie, zmeura era la mare căutare.

    „Veneau TIR-uri din Germania, pe timpul lui Ceauşescu, stăteau cu săptămâna să strângă cât mai multă zmeură. Cărau şi cu elicopterul în Bucureşti. Acum totul e distrus. Vin şi cumpără de la noi, pe preţuri de nimic, şi vând în pieţe dublu. Noi nu avem loc să mergem în pieţe. Şi o dăm ieftin ca să scăpăm de ea”, a mai spus Dragomir.

    Aşezată sub un copac, lângă zeci de găleţi pline cu zmeură, aşteaptă şi Niculina Ioniţă. Femeia are 65 de ani şi când era copil ştie plantaţiile, iar acum a venit să vândă din recoltă.

    „Stau aici cu zmeura să o vindem. Azi am adunat trei găleţele, ieri am făcut 14. Le dau cu 10 lei kilogramul. Dacă am avea cui să o dăm am lua mai mult. E marfă perisabilă. Nu ţine de pe o zi pe alta”, a spus Niculina.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Povestea româncei care a ajuns contesă, iar acum conduce un business de 10 milioane de lei într-un domeniu dominat de bărbaţi

    Stomatolog de meserie şi provenind dintr-o familie cu istorie veche în producerea vinurilor, Guy de Poix a ajuns în România şi a descoperit potenţialul Dealului Mare (Prahova), una dintre principalele regiuni viticole ale ţării. „Serve este prima firmă privată de vinuri din România, după revoluţie,” spune antreprenoarea, care a fondat firma în 1993 împreună cu Guy Tyrel de Poix. Au ales regiunea Dealu Mare pentru că acolo au găsit o exploataţie mică pentru acea perioadă, sub 1.000 de hectare, la Ceptura. „Am retehnologizat crama existentă, am creat gama Vinul Cavalerului, care a ieşit pentru prima oară pe piaţă în 1994.

    În 1995 am avut prima recoltă“, spune Mihaela Tyrel de Poix. Dificultăţile n-au fost deloc puţine şi în rândul lor, enumeră antreprenoarea, la început au fost piedicile legistlative, în momentul în care încercau să comaseze terenurile. Au urmat apoi dificultăţi de funcţionare, de logistică, de infrastructură, cele legate de formarea şi menţinerea personalului. În 2015, compania a avut o cifră de afaceri de 10,2 milioane de lei şi profit de aproape 1 milion de lei, faţă de 8,8 milioane de lei în 2014, cu un câştig de 1,1 milioane de lei.

    Despre industria vinului spune că i se pare surprinzător că este percepută ca un domeniu al bărbaţilor, „cred că pe ansamblu raportul este de unu la unu”. Din punctul său de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului să fie în egală măsură a bărbaţilor şi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cumpărătorii de vin din Europa sunt femei, „cel mai adesea ele aleg şi la restaurant şi, în plus, sunt mai bune degustătoare decât bărbaţii pentru că au gustul şi mirosul mai fin”. Iar numărul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face decât să confirme, arată Mihaela Tyrel de Poix, că „este un domeniu la fel de potrivit pentru femei şi pentru bărbaţi. Şi nici nu suntem în competiţie”.