BusinessMagazin

Tag: prag

  • CORONAVIRUS 12 octombrie. În Bucureşti şi în alte 14 judeţe coeficientul de infectare este peste pragul de 1,5

    2.069 de persoane au fost diagnosticate în ultimele 24 de ore, în urma a 10.051 de teste

    Bucureşti, Vâlcea şi Alba sunt în topul judeţelor cu rată mare de infectare. Mai jos, lista tuturor judeţelor în care coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, este peste pragul de 1,5
    Până astăzi, 12 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 157.352 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 118.912  pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 2.069 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, anunţă Grupul de comunicare Strategică.

    VEZI BILANŢUL COMPLET AICI
    Judeţele în care coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, este peste pragul de 1,5 sunt următoarele:
     Bucureşti – 2,66
     Alba – 2,35
     Vâlcea -2,32
     Iaşi – 1,96
     Bacău – 1,99
     Neamţ – 1,91
     Teleorman – 1,74
     Sălaj – 1,80
     Sibiu – 1,73
     Caraş-Severin – 1,64
     Cluj – 1,66
     Braşov – 1,55
     Timiş – 1,56
     Vaslui – 1,57
     Ilfov – 1,50

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • START ONG

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Potrivit reprezentanţilor Kaufland România, START ONG este primul şi singurul program de finanţare dedicat ONG-urilor mici sau a celor aflate la început de drum, iar necesitatea unui astfel de program constă în faptul că în domeniul CSR, majoritatea proiectelor care primeau finanţări erau ONG-urile mari, astfel că piaţa era dezechilibrată, iar ONG-urile mici nu apucau să implementeze proiecte locale semnificative. Mobilizând mai multe entităţi, chiar şi cele mici, care sunt foarte bine conectate la realităţile locale, puterea creşte, iar binele este răspândit uniform. Scopul principal al programului este acela de a încuraja organizaţiile non-guvernamentale şi instituţiile să dezvolte şi să implementeze proiecte de responsabilitate socială care să ducă la dezvoltarea comunităţilor din care acestea fac parte.

    Descrierea proiectului:
    Prima ediţie a proiectului a avut loc în intervalul 1 martie – 31 decembrie 2019, dar continuă şi anul acesta, fiind adaptat pentru a susţine proiecte dedicate diminuării efectelor generate de pandemia de COVID-19. Iniţiativa a fost lansată în colaborare cu Asociaţia Act For Tomorrow. De la 1 martie 2019, programul de finanţare START ONG a fost deschis pentru organizaţiile non-guvernamentale mici sau înfiinţate în 2019, dar şi instituţiilor publice din sfere precum educaţia (de exemplu grădiniţe, şcoli) şi celor cu rol social (cantine publice, centrele pentru persoane vârstnice şi copii). Acestea au putut înscrie proiecte din domeniile educaţie, mediu, sănătate, social şi cultură şi au putut obţine finanţări de până la 10.000 de euro fiecare. Eligibile pentru finanţare sunt acele ONG-uri, fundaţii sau instituţii publice înfiinţate în România, cu venituri totale de maximum 50.000 euro în 2018 şi proiecte care se încadrează în domeniile de acţiune ale programului şi care se desfaşoară în România. Evaluarea proiectelor înscrise a fost realizată de către un juriu format de Asociaţia Act For Tomorrow, în ordinea solicitărilor primite până la epuizarea bugetului lunar, iar restul proiectelor neevaluate vor putea fi înscrise în competiţie în următoarele apeluri lunare. Ediţia de anul trecut a programului s-a desfăşurat prin intermediul a nouă runde succesive de apeluri de proiecte, care au fost lansate pe tot parcursul anului, începând cu data de 1 a fiecărei luni calendaristice, iar primul apel a fost accesibil din 1 martie 2019. Programul creat de Kaufland România are trei praguri de finanţare: pragul I, cu o valoare de până la 1.000 de euro, pragul II, cu o valoare cuprinsă între 1.000 şi 5.000 de euro şi pragul III, cu o valoare cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de euro. Finanţarea totală acordată pentru dezvoltarea micilor ONG-uri este de 500.000 de euro, prin susţinerea a peste 100 de proiecte în 2019. 

    Efecte:
    Până acum, în cadrul programului au fost depuse 763 de proiecte, au fost evaluate 308 şi 164 au fost eligibile pentru finanţare. Pentru prima ediţie, valoarea totală a finanţărilor pentru proiectele eligibile a fost de 491.018 euro.

  • Românii „fug” la tratament peste graniţe chiar şi în pandemie. Ce condiţii le oferă clinicile străine

    „Aici, în Austria, am făcut multe, ne-am pregătit, iar sistemul nostru sanitar a gestionat destul de uşor situaţia. Nu am avut nevoie de foarte multe paturi la terapie intensivă, şi cred că acum ne-am obişnuit cu toţii cu noua normalitate, iar anul viitor cred că va fi bine”, mi-a spus Walter Ebm, unul dintre cei doi CEO ai clinicii. În Viena, unde clinica WPK îşi are sediul, oamenii au respectat de la bun început regulile impuse de autorităţi, s-au obişnuit să păstreze distanţarea socială, să poarte măşti şi au înţeles că este necesar să renunţe la anumite gesturi pentru a se proteja, adaugă executivul.

    De aceea, deşi în primăvară măsurile au fost stricte, asemănătoare cu cele din România, cu „festivaluri anulate, hoteluri închise, interdicţia formării unui grup mai mare de trei persoane, şi chiar şi acelea din aceeaşi familie”, acum regulile s-au relaxat, iar Austria a reuşit să rămână la un număr mic de cazuri de infectare – sub 300 la o populaţie de circa 9 milioane de oameni. „Am redeschis, dar nu totul, nu şi cluburile de noapte, care vor rămâne închise până anul viitor, pentru a se evita formarea unor focare”, detaliază el.

    În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, deşi admite că pandemia i-a costat atât din punctul  de vedere al investiţiilor necesare luării măsurilor de siguranţă, cât şi în ceea ce priveşte numărul de pacienţi, Walter Ebm spune că au reuşit să se adapteze rapid şi speră că lucrurile vor reveni curând la normal. „În primele luni am pierdut aproximativ 2 milioane de euro, în urma reducerii numărului de pacienţi şi de medici şi a costurilor suplimentare, de exemplu cel al testelor efectuate. Dar sunt optimist şi sper că lucrurile vor intra pe un făgaş normal până la sfârşitul anului.” În 2019, Wiener Privatklinik a înregistrat un număr total de circa 12.800 de pacienţi, dintre care circa 30% pacienţi străini, majoritatea venind pentru tratarea afecţiunilor oncologice, o altă ramură importantă fiind şi cea a bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienţilor străini, în jur de 40% au fost români, urmaţi de ruşi şi ucrainieni. În prima jumătate a acestui an executivul spune că procentajul a fost similar, însă numărul pacienţilor a fost uşor mai redus.

    Numărul românilor care au vizitat clinica a scăzut, de pildă, cu aproximativ 20%, însă cei care au venit totuşi „au apelat la terapii mai complexe”, spune el. În perioada în care graniţele au fost închise, executivul spune că terapiile şi tratamentele au funcţionat normal. „A existat întotdeauna o modalitate de a aduce oamenii aici. Au venit mai puţini în martie şi aprilie, dar apoi nu a fost nicio problemă. Singurele probleme au fost de natură birocratică, dar a fost posibil să îi aducem, le-am dat scrisori, pentru a demonstra că trebuie să vină din motive medicale.”

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, dacă la începutul acestui an reprezentanţii businessului estimau o creştere, Walter Ebm spune că acum ar fi mulţumit cu un rezultat similar celui de anul trecut, adică 55 milioane de euro, înregistrat la nivel de grup – din care fac parte clinica, un centru de bătrâni şi o divizie de farmaceutice. „Anul viitor ne aşteptăm la o creştere de circa 4-5%.” 

    Din rândul măsurilor luate pentru siguranţa echipei şi a pacienţilor clinicii, executivul menţionează testarea repetată a celor 400 de angajaţi, la fiecare 14 zile, chiar dacă nu prezintă simptome, dar şi a pacienţilor, care sunt nevoiţi să efectueze un test înainte de sosirea în Austria, urmat de un al doilea test procesat la clinică. „Avem această regulă: dacă cineva din România, de exemplu, vine la clinică, este tratat ca şi cum ar fi pozitiv, chiar dacă are deja testul făcut – i se face un nou test şi, dacă rezultatul e negativ, totul decurge normal.” În plus, personalul plecat în concediu este obligat să se testeze la întoarcere, având permisiunea de a reveni la lucru a doua zi după primirea unui rezultat negativ. De la debutul panedmiei au existat doar două cazuri de infectare în echipa WPK, în primăvară, iar în rândul pacienţilor au existat câteva cazuri, însă nu în interiorul clinicii – aceştia au fost depistaţi pozitiv la prima testare, înainte de a veni la tratament.

    O altă măsură a fost instalarea unor puncte de control pentru verificarea temperaturii corpului, iar la intrarea în clinică vizitatorii sunt instruiţi să îşi dezinfecteze mâinile şi le sunt oferite măşti. În ceea ce-i priveşte pe aceştia, numărul a fost restricţionat la un vizitator/pacient, şi asta doar „în cazuri excepţionale sau în situaţii medicale speciale”. Până acum, reprezentanţii clinicii au investit 500.000 de euro în măşti, teste, personal dedicat filtrelor de access, proceduri de prevenţie COVID şi măsuri luate pentru siguranţa angajaţilor şi a pacienţilor. Lunar, la WPK s-au efectuat în jur de 300 de teste.

    De asemenea, în interiorul clinicii a fost stabilit un nou protocol de curăţenie şi dezinfecţie, pentru care este folosit un robot ultraperformant cu raze UVC. Echipamentul este fabricat în Danemarca, dispune de o tehnologie cu o eficienţă de 99.99% în distrugerea virusurilor şi bacteriilor din aer şi de pe suprafeţe şi a presupus o investiţie de circa 60.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor WPK, „este cel mai performant robot de dezinfecţie, certificat la nivel european şi validat de teste clinice efectuate la nivel internaţional”.

    Acesta emite un spectrul de lumină UVC care neutralizează agenţii patogeni din spaţiile închise în câteva secunde şi este proiectat să funcţioneze autonom, putând fi şi operat cu uşurinţă de către personalul responsabil cu curăţenia şi dezinfecţia, prin intermediul unei aplicaţii mobile. „Odată primită o comandă, acesta trasează harta cu zona în care trebuie să acţioneze şi se deplasează singur în saloane/sălile de operaţie de la diferite etaje. Dezinfectarea unui salon este realizată într-un interval de 10 minute, productivitatea fiind astfel semnificativ crescută faţă de metodele de dezinfectare clasice. Dispozitivul notifică personalul când procedura este finalizată”, explică reprezentanţii companiei.

    În paralel cu investiţiile destinate măsurilor de siguranţă contra coronavirusului, au existat o serie de investiţii şi în extinderea centrului de oncologie, WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), căruia i s-au adăugat opt departamente de chirurgie oncologică, noile divizii fiind concentrate pe terapia chirurgicală pentru tratarea cancerului mamar, ovarian, pulmonar, de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), de pancreas şi de prostată, dar şi afecţiunilor vasculare şi ortopedice, maligne şi benigne. Pentru următorii 3-4 ani Walter Ebm spune că au un buget de investiţii de circa 40 de milioane de euro, destinat atât extinderii centrelor medicale cât şi amenajării unui nou cămin de bătrâni. 

    Deşi nu iau în calcul, pe viitor, deschiderea unei clinici în afara Vienei, deoarece „e mai simplu să aducem pacienţii aici decât să găsim medici buni pe care să îi ducem în altă ţară”, reprezentanţii WPK au deschis totuşi două reprezentanţe în România, una în Capitală şi una în Timişoara, fiecare cu câte un angajat.  

  • 30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

    Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

    Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
    Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

    Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
    Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

    În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

    Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    „Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

    Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
    Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

    Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

    Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

    La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

    În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 10.769
    Profit net: 1,2 mld. lei

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.145
    Profit net: 134  mil. lei

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Dan Ostahie, fondator al Altex
    Cifră de afaceri: 4 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 3.546
    Profit net: 75,4  mil. lei

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

    Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.

    Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
    Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
    Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei


    Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

    După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

    Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

    Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
    Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 2.039
    Pierdere netă: 44 mil. lei

    Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

    În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

    Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.

    Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
    Cifră de afaceri: 1 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.956
    Profit net: 14 mil. lei

    Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.

  • CORONAVIRUS. A durat şase luni ca pandemia să treacă pragul de 10 milioane şi doar 45 de zile să îl depăşească pe cel de 20 de milioane

    A durat şase luni pentru ca lumea să ajungă la 10 milioane de cazuri confirmate de coronavirus. A durat puţin peste şase săptămâni pentru ca acest număr să se dubleze.

    Numărul mondial de infecţii COVID-19 cunoscute a trecut de 20 de milioane cu mai mult de jumătate dintre cazuri în trei ţări: S.U.A., India şi Brazilia, potrivit raportului realizat de Universitatea Johns Hopkins.

    Numărul mediu de noi cazuri pe zi în SUA a scăzut în ultimele săptămâni, dar continuă să fie de peste 54.000, faţă de aproape 59.000 în India şi aproape 44.000 în Brazilia.

    În cele 45 de zile în care numărul cazurilor s-a dublat, numărul de decese raportate a urcat la 736.191 de la 499.506, conform cifrelor oferite de Universitatea Johns Hopkins. Acest lucru înseamnă 236.685 de decese noi, în medie mai mult de 5.200 pe zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Bazarul agro din online

    Mugurel Gabriel Ionel lucrează în agribusiness de mai bine de 10 ani: a fost agent de vânzări, director zonal, director regional, director naţional, iar ultimul său job a fost de director executiv în cadrul Norofert. „Am decis să ies din managementul Norofert pentru a-mi construi un business propriu. Vlad (Popescu n.red) este înainte de toate prietenul meu şi avem o relaţie la fel de bună în continuare; în plus, businessurile noastre nu se intersectează. Ne adresăm unor categorii de clienţi diferite, prin canale diferite de vânzare.

    Ceea ce reprezintă Norofert astăzi este rezultatul muncii noastre (Vlad Popescu, eu), al echipei de producţie, a echipei de vânzări şi a colegilor din backoffice. Bineînţeles, este rezultatul muncii  tuturor colegilor care au lucrat în Norofert în ultimii cinci ani”, descrie antreprenorul activitatea în care a fost implicat până în luna februarie a acestui an. Producătorul românesc de îngrăşăminte organice Norofert (simbol bursier NRF), la dezvoltarea căruia a contribuit, reprezintă şi cea mai recentă listare de pe piaţa locală.

    Mugurel Gabriel Ionel a luat acum drumul antreprenoriatului pe cont propriu, prin lansarea Agrobazar, despre care spune că îşi doreşte să devină cel mai mare furnizor de produse pentru agro industrie, având drept ţintă piaţa retail: seminţe, pesticide, îngrăşăminte, utilaje, pet food, alimente bio şi convenţionale. „Obiectivul acestui proiect este unul singur: să devină centrul de referinţă pentru piaţa retail atunci când vine vorba de produse care ţin de agricultură, casă şi grădină, utilaje mici (motocoase, motopompe, drujbe etc.), iar diferenţierea să fie generată prin calitatea serviciului oferit de echipa Agrobazar, prin calitatea produselor promovate şi prin cele mai bune preţuri pentru clienţi”, descrie el obiectivele referitoare la proiectul recent lansat.

    Motivaţia de a pleca din cadrul Norofert şi lansarea businessului propriu vine potrivit lui Gabriel Ionel, din idealurile sale: „Am decis să fac acest pas fiind convins de faptul că mai am multe de oferit acestui domeniu (n.r. – agribusiness), iar Agrobazar, cu toate că în acest moment a depăşit pragul  psihologic de 1.000 de clienţi (în mai puţin de două luni de zile de activitate) şi se arată a fi un proiect de succes, reprezintă doar începutul unei reconfigurări a pieţei şi a modului în care cunoaştem astăzi procesul de vânzare.  Pentru că aşa cum am făcut-o pentru toate companiile pentru care am lucrat, cred că pot genera plusvaloare care să contribuie la îmbunătăţirea proceselor, a accesibilităţii  şi a dinamicii pieţelor şi pentru businessul propriu”, spune el.

    Cât despre ideea bazarului online pentru agricultori, spune că aceasta i-a venit în baza unei adaptări naturale la schimbare. „Lucrurile se întâmplă cu o viteză extrem de mare, pieţele evoluează, oamenii se schimbă, îşi schimbă obiceiurile (iar aici includem bineînţeles şi obiceiurile în ceea ce priveşte modul în care fac cumpărăturile). Ideea unui magazin online cu profil agro industrial nu ne aparţine. Astfel de magazine au apărut acum 8-10 ani ca o extensie a businessurilor de familie (fitofarmacii fizice), însă modul în care noi facem lucrurile este total diferit. Dacă majoritatea magazinelor online de profil agro au în portofoliu câteva sute de produse, noi după doar două luni de la lansare avem peste 2.000 de produse active şi disponibile”, descrie antreprenorul specificul businessului.
    După ce au luat decizia lansării acestui proiect, a durat doar o zi să încarce primele 100 de produse de platformă şi să facă prima campanie de publicitate online. „Practic am fost live de a doua zi. Tot atunci am primit şi prima comandă, în valoare de 105 lei. Şi singura din ziua aceea. Am fost foarte entuziasmaţi”, mărturiseşte el. Valoarea investiţiei iniţiale a fost de 12.000 de euro, bani direcţionaţi în platformă, laptopuri, servicii online (softuri de contabilitate), materiale şi chiar şi chiria în avans pe trei luni pentru birou, materiale etc. „În ceea ce priveste amortizarea, putem spune că deja s-a făcut. Activăm într-un domeniu în care marginile sunt generoase. Discutăm de marje de profit cuprinse între 25 şi 40%”, spune el, la câteva săptămâni de la lansarea magazinului online. Spune că, ţinând cont de cifrele din acest moment, de cunoaşterea domeniului, comportamentul clienţilor în ceea ce priveste achiziţiile online şi planul de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, ţinteşte, până la finalul anului, o cifră de afaceri de 300.000 de euro şi 1 milion de euro anul viitor.
    Magazinul lor adresează nevoile persoanelor fizice care lucrează 1-5 hectare sau care au o grădină de legume unde produc hrană pentru familie. „Este o piaţă ale cărei nevoi sunt uşor de înţeles, o piaţă care prin structura ei te ajută să faci previziuni realiste şi realizabile”, descrie antreprenorul piaţa pe care au intrat. Profilul predominant al clienţilor lor este bărbat/femeie 45-55 ani, mediul rural, agricultură de subzistenţă sau mic fermier (1-5 hectare teren agricol lucrate) – de altfel, tipologia clienţilor reprezintă şi principala provocare pentru dezvoltarea businessului lor.
    „Ne-a fost destul de la îndemână să înţelegem ce îşi doresc clienţii noştri, motiv pentru care am implementat pop-uri de contact rapid (click sună, click pune o întrebare, click comandă rapidă), deoarece am înţeles că majoritatea nu deţin o adresă de e-mail pentru a genera o comandă trecând prin toţi paşii pe care trebuie să îi parcurgi într-un magazin online. De aceea trebuie să ştiţi că peste 80% dintre comenzi sunt preluate telefonic şi procesate manual în magazinul online”, descrie Mugur Gabriel Ionel principala provocare a businessului. Chiar dacă magazinul este unul online, principalele comenzi sunt preluate telefonic.
    O altă provocare se leagă de timpii de livrare. „Cu toate că lucrăm cu 4 servicii de curierat pachete mici (până în 100 kg) şi un serviciu de curierat care livrează multiplu de 1 palet, din cauza volumului uriaş de colete transmise la nivel naţional comenzile pot avea întârzieri mari (4-7 zile). Iar întârzierile atât de mari se transformă de cele mai multe ori în retururi (refuzuri) din partea clienţilor. Luăm în calcul ca pe viitor să înfiinţăm 5 depozite regionale mari şi  să livrăm cu flota proprie. Din calcule reiese faptul că pierderile generate de retururi (cost transport, stocuri etc.) sunt cu mult mai mari decât cheltuielile cu un sistem de fulfillment integrat (intern)”, explică antreprenorul. Compania Agrobazar a fost lansată chiar înainte de declanşarea stării de urgenţă; totuşi, fiindcă nu au avut activitate înainte de pandemie, Mugur Gabriel Ionel spune că activitatea acesteia nu a fost influenţată în rău. „Dimpotrivă, din discuţiile purtate cu anumiţi clienţi (pentru că da, port discuţii tehnice destul de des cu unii clienţi care solicită acest lucru), înţeleg că businessurile online au crescut exploziv în ultimele luni; având în vedere faptul că în cele aproape două luni de activitate am avut peste 1.000 de clienţi, influenţa generată de contextul pandemic se pare că a fost una pozitivă pentru acest tip de business. Clienţii au cumpărat online. Iar acest lucru se pare că va deveni obişnuinţă.”

  • Este oficial: De astăzi, creşte valoarea-prag pentru cererea de insolvenţă

    În această săptămână a fost publicată Legea 113/2020, care va intra în vigoare din data de 11 iulie, şi care modifică legislaţia insolvenţelor prin creşte valoarii prag pentru cererea de insolvenţă şi alte modificări.

    Ca urmare a acestor modificări, pentru intrarea unei firme în insolvenţă noua valoare prag va fi de 50.000 de lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru lichidator.

    Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăţilor, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

    Până la această modificare, valoarea prag era de 40.000 de lei.

    O altă modificare constă în dispariţia prevederilor condiţiei prin care cererea de intrare în insolvenţă se putea face doar dacă cuantumul datoriilor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al datoriilor. După acest modificăro, cererea datornicului nu va mai depinde de datoriile la stat

    De asemenea, trebuie reţinut că pe perioada stării de alertă se aplică reguli speciale pentru insolvenţe.

    O altă modificare importantă constă în eliminarea prevederilor în baza cărora se facea executare silită pentru datoriile acumulate în timpul procedurii de insolvenţă şi care erau mai vechi de 60 de zile.

     

  • Visa a depăşit pragul de 1 miliard de tokenuri emise în întreaga lume

    Visa anunţă că a depăşit pragul de 1 miliard de tokenuri emise în întreaga lume prin intermediul serviciului Visa Token Service (VTS), care înlocuieşte numărul cardului Visa, format din 16 cifre, cu un token securizat care protejează datele reale ale cardului. 

    “Astăzi, consumatorii au la dispoziţie o multitudine de posibilităţi de plată fie online, în orice colţ al lumii, fie la orice terminal de plată contactless, cum ar fi în magazine sau în mijloacele de transport. De aceea, securitatea plăţilor este prioritară şi Visa colaborează îndeaproape cu partenerii săi pentru a proteja datele deţinătorilor de carduri. În prezent, 4 din 5 carduri Visa din România pot fi introduse într-un portofel electronic prin intermediul tehnologiei de tokenizare, permiţând astfel românilor să facă plăţi sigure şi confortabile cu orice dispozitiv, precum telefoane, tablete, ceasuri sau chiar şi automobile sau electrocasnice conectate la internet”, a declarat Cătălin Creţu, Director General România, Croaţia, Malta şi Slovenia, Visa.

    Plăţile efectuate cu cardurile Visa emise în România prin intermediul dispozitivelor mobile înregistrează un ritm mediu lunar de creştere de circa 10% comparativ cu luna anterioară, iar Visa încheie constant noi parteneriate pentru extinderea plăţilor digitale. Mai mult de una din 10 plăţi Visa în magazine este realizată prin intermediul portofelelor digitale, ceea ce poziţionează România pe unul din primele locuri în Europa în privinţa adopţiei plăţilor mobile.

    Adoptarea rapidă a tehnologiei de tokenizare Visa are loc în contextul trecerii accelerate la mediul digital în întreaga lume, care a schimbat modul în care trăim, muncim şi facem cumpărături. Potrivit unui studiu derulat în martie 2020 , 90% dintre consumatori ezitau să facă cumpărături în magazine şi 45% afirmau că shopping-ul online a devenit o necesitate. În condiţiile în care se estimează că vor fi 2,1 miliarde de cumpărători digitali la nivel mondial până în 2021 , tehnologia de tokenizare Visa, precum şi experienţa de plată cu un singur click, joacă un rol esenţial în consolidarea securităţii plăţilor digitale.

    Pe măsură ce tot mai mulţi comercianţi şi magazine adoptă modalităţi de plată securizate, Visa Token Service ia amploare iar tot mai mulţi consumatori aleg să salveze datele criptate ale cardurilor lor la comercianţii online, pentru a efectua plăţi sigure şi rapide şi în viitor. În prezent, peste 13.000 de comercianţi acceptă plăţi securizate prin intermediul Visa COF (credential-on-file) . De asemenea, există peste 8.200 de emitenţi autorizaţi în 150 de ţări, care pun la dispoziţia clienţilor serviciul Visa Token Service.

    “Trecerea către mediul digital într-un ritm accelerat, la nivel global, subliniază necesitatea unei modalităţi de plată digitale simple şi sigure, motiv pentru care înregistrăm o creştere spectaculoasă a numărului de tokenuri emise prin Visa Token Service”, a declarat Ansar Ansari, vicepreşedinte senior, produse de plată digitale, Visa Inc. „Numai în ultimele 12 luni, Visa a emis mai mult de 680 de milioane de tokenuri şi suntem încântaţi să ne extindem şi mai mult capabilităţile, astfel încât să putem asigura şi mai multe tipuri de tranzacţii digitale – chiar şi cele fără numerele de cont Visa de 16 cifre.”

  • XTB România: cursul euro/leu ar putea să depăşească pragul 4,94

    Dezechilibrul comercial şi o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste graniţe ar putea duce cursul euro/leu la peste 4,94, în imediata vecinătate a pragului simbolic, spun specialiştii XTB România, broker de instrumente derivate şi companie de investiţii. 

    Pandemia a creat un mediu extrem de volatil şi imprevizibil pe piaţa valutară până la jumătatea anului 2020. Criza cauzată de coronavirus a avut un impact amplu şi rapid asupra economiei globale, forţând mâna autorităţilor să intervină cu stimulente ample de natură monetară şi fiscală. Volumele imense de masă monetară introduse în piaţă, de ordinul miilor de miliarde, au dus la evoluţii greu de prognozat şi la mişcări care păreau să ignore contextul de piaţă. Specialiştii XTB România au analizat evoluţia principalelor valute şi perechi valutare, inclusiv dolar, euro şi leu.

    „Seria de indicatori PMI (realizaţi pe baza informaţiilor oferite de managerii de achiziţii) pentru sectorul serviciilor şi industrie în zona euro, în luna iunie, a oferit surprize foarte plăcute: revenirea accentuată a depăşit estimările cu 6,3 puncte la servicii şi 2,5 puncte la industrie. Deşi încă sub nivelurile începutului de an, datele conturează o continuare accentuată a revenirii în luna iunie. Pentru euro, aflat într-o perioadă de fluctuaţii în aşteptarea unei noi mişcări impulsive este o veste bună, care trebuie totuşi privită într-un tablou mai cuprinzător. Dolarul american, aflat în retragere faţă de monedele majore începând din a doua jumătate a lunii martie, poate înregistra episoade de creştere a interesului, în special în condiţiile în care investitorii ar redeveni preocupaţi fie de riscul unui nou val al virusului, cu efecte serioase asupra economiei, fie de alegerile din SUA din această toamnă”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

    Pentru moment, dincolo de oscilaţii naturale, trendul descendent multianual al euro/dolar nu a fost întrerupt, indicând că pieţele nu s-au “hotărât” în privinţa schimbării susţinute de direcţie, de la slăbire la întărire a euro faţă de dolar. În condiţiile în care revenirea economiilor dezvoltate ar continua, iar derapaje de ordin geopolitic ar fi evitate, moneda unică europeană ar putea atrage atenţia sporită a participanţilor la piaţă în a doua jumătate a anului.

    „În privinţa României, tendinţele macro globale pot avea efecte variate. Astfel, avem în vedere un scenariu de relativă stabilitate pe termen scurt a euro/leu – o reuşită a ultimelor luni, având în vedere multiplele presiuni generate de situaţia din planul sănătăţii publice, în ţară, dar şi la nivel european – cu unele riscuri de depreciere a leului în trimestrele următoare. Faţă de evaluările anterioare, tendinţa de redeschidere a economiilor importante din Europa şi planul de finanţare cu împrumuturi, dar mai ales fonduri nerambursabile induc o perspectivă uşor mai optimistă. Pe termen scurt până la mediu, totuşi, până la eliberarea şi utilizarea efectivă a fondurilor, dezechilibrul comercial şi o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste graniţe ar putea duce cursul peste 4,94, în imediata vecinătate a pragului simbolic. În raport cu dolarul american, în ipoteza unei întăriri a euro în raport cu dolarul american, şi având în vedere scenariul discutat pentru euro/leu, este posibilă o uşoară întărire în a doua jumătate a anului, în special începând din toamnă, cu toate că merită precizat faptul că nivelul de incertitudine este unul foarte ridicat”, adaugă Claudiu Cazacu

    Lira sterlină ar putea avea un traseu chiar mai volatil decât euro şi dolarul american, revizitând pe parcursul lunilor următoare atât minimele din martie (în jur de 5,18) cât şi vârful din aprilie (5,56). Faţă de nivelurile curente, apropiate de jumătatea intervalului descris, trepidaţiile ar putea creşte pe măsură ce sinuozităţile procesului de părăsire a Uniunii Europene de către britanici ar influenţa din nou cotaţiile GBP.

    „Având în vedere perioada cu un nivel ridicat de tensiune şi de panică din pieţele financiare, investitorii s-au orientat către active de refugiu, care prezintă niveluri mai scăzute de risc. Printre acestea se numără titlurile de stat din SUA sau metalele preţioase care sunt denominate în dolar american. În plus, în aceste momente de nesiguranţă caracterul monedei americane de monedă de rezervă a început să îşi facă simţită prezenţa într-o manieră mai accentuată. Unul dintre principalele motive ar putea fi şi o serie de situaţii cu niveluri foarte scăzute de lichiditate în pieţe, care a dus la apariţia unor probleme sistematice. În acest context, principalele ”victime” ale dolarului au fost monedele emergente, printre care şi leul românesc. Având în vedere riscul suplimentar pe care îl prezintă investiţiile în leu, cotaţia dolarleu a atins un maxim istoric pe 23 martie, la 4,5460. Totuşi, din acel moment leul a reuşit să se redreseze pe baza unor perspective mai optimiste legate de economia mondială”, atrage atenţia, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul casei de brokeraj XTB România.

    În afară de câteva excepţii, dolarul continuă să înregistreze performanţe pozitive în raport cu majoritatea monedelor importante comparativ cu nivelurile de la începutul anului, deşi majoritatea s-au redresat din zona minimelor. În acest sens, dolarul evoluează la o valoare cu aproximativ 4% mai ridicată în comparaţie cu pachetul ponderat al valutelor cuprinse în indicele valutar al pieţei emergente MSCI.

    „La nivelul monedelor majore, direcţia de evoluţie a fost dată în principal de modul în care autorităţile au intervenit şi de amploarea măsurilor de stimulare. Unul dintre cele mai bune exemple fiind lira sterlină. Deşi la prima vedere moneda poate părea subevaluată, traderii tind să privească către un orizont mai lung de timp. Astfel, au inclus în preţ temerile că abordarea nehotărâtă a guvernului britanic ar putea duce la o perioadă de recuperare mai lentă. Tendinţa de slăbiciune în raport cu alte monede din cadrul G10 sunt determinate de aşteptarea unui decalaj a revenirii economiei britanice în raport cu restul Europei. În plus, pericolul reprezentat de Brexit şi de lipsa unui acord majorează probabilitatea unui scenariu Hard Brexit, care ar duce la apariţia a noi factori de risc pentru economia britanică. În contrast se află moneda unică europeană, care a primit un impuls din partea datelor macroeconomice optimiste. Astfel, activitatea din sectoarele manufacturiere şi de servicii din Zona Euro dă semne solide de revenire, ceea ce a oferit un val de încredere pentru cumpărătorii de euro. În plus, pieţele sunt optimiste că oficialii europeni vor ajunge la un acord privind un nou pachet de stimulente fiscale care să faciliteze redresarea economică la nivelul Bătrânului Continent. În cazul în care planul de redeschidere va evolua conform aşteptărilor, perioada bună a monedei unice europene ar putea continua, adaugă Radu Puiu.

     

  • Care este legătura dintre: criză, mafie, bani şi mâncare

    În timp ce economia italianului de rând începe să se fărâmiţeze din cauza impactului catastrofal al coronacrizei, organizaţiile de crimă organizată profită de situaţie pentru a-şi extinde controlul. Strategia mafiei are două direcţii: afacerile ajunse în pragul falimentului sunt cumpărate pentru a fi folosite la spălarea de bani, apoi, prin ajutorarea cu alimente sau bani cu împrumut a familiilor nevoiaşe, câştigă sprijinul unei părţi din societate.

    La începutul lunii aprilie, la nici o lună de la introducerea măsurilor de restricţionare a circulaţiei şi a contactului dintre oameni, publicul putea vedea clipuri video cu bande cunoscute ca fiind ale mafiei împărţind produse de uz esenţial italienilor lăsaţi fără venituri de criza aflată la început în regiunile sudice sărace Campania, Calabria, Sicilia şi Puglia în timp ce tensiunile creşteau în toată ţara, scrie The Guardian. „Magazinele, cafenelele, restaurantele şi cârciumile erau închise de mai bine de o lună“, spune Nicola Gratteri, investigator antimafia şi procurorul-şef din Catanzaro.

     „Milioane de oameni lucrează în economia informală, ceea ce înseamnă că milioane de oameni nu mai aveau niciun venit de mai mult de o lună şi nu ştiau când şi-ar putea relua munca. Guvernul emite aşa-numitele bonuri de cumpărături pentru a-i sprijini pe oameni. Dar dacă statul nu intervine pentru a ajuta aceste familii, mafia îşi oferă serviciile, impunându-şi controlul asupra vieţii oamenilor.“

    Efectele blocajului din Italia afectează aproximativ 3,3 milioane de persoane care lucrează la negru.
    Dintre acestea, peste un milion locuiesc în sud. Au apărut informaţii că proprietarii de magazine mici au fost constrânşi să ofere alimente gratuit, aceasta în timp ce poliţia patrula pe lângă supermarketurile din unele zone pentru a opri furturile.
    Clipuri cu oameni din Sicilia care protestează indignaţi de reacţia întârziată a guvernului sau cu persoane care fac scandal în faţa băncilor din Bari pentru împrumuturi de 50 de euro au devenit virale la un moment dat, turnând gaz pe focul crizei; un foc de care mafia este mai mult decât dispusă să-l stingă, în propriul interes.

    Guvernul a demonstrat că este conştient că „mafia ar putea profita de sărăcia în creştere recrutând oameni”, după cum a spus ministrul de interne Luciana Lamorgese, sau pur şi simplu acţionând prin distribuirea de pachete gratuite cu paste, apă, făină şi lapte. În Napoli, în cele mai sărace cartiere ale oraşului, poliţia şi-a intensificat prezenţa după ce bărbaţi cu legături cu Camorra, mafia napolitană, au organizat livrări la domiciliu de pachete cu alimente. În Palermo, potrivit La Repubblica, fratele unui cap al Cosa Nostra ar fi distribuit mâncare celor mai nevoiaşi din cartierul Zen, un bastion al mafiei. Când ştirea a apărut în presă, bărbatul s-a apărat pe Facebook susţinând că face doar muncă de caritate şi l-a atacat pe jurnalistul care a oferit publicului pentru prima dată povestea.

    „Mafiile nu sunt doar organizaţii criminale“, explică Federico Varese, profesor de criminologie la Universitatea din Oxford. „Sunt organizaţii care aspiră să guverneze teritorii şi să controleze pieţe. Comentatorii se concentrează adesea pe aspectul financiar al mafiei şi tind să uite că puterea ei vine din baza locală de unde operează.“
    Distribuirea de pachete cu alimente este o tactică la fel de veche ca mafia în sine. În sudul Italiei, capii mafioţi se prezintă prin tradiţie oamenilor ca binefăcători locali, iniţial fără a cere nimic în schimb.

    „Capii mafiei consideră oraşele lor ca fiind propriile lor moşii”, spune Gratteri. 

    „Ei ştiu foarte bine că, pentru a guverna, trebuie să aibă grijă de oamenii de pe teritoriul lor. Şi o fac exploatând situaţia de criză în avantajul lor. În ochii oamenilor, un şef care bate la uşă oferind mâncare gratuită este un erou. Şeful ştie că va putea conta pe sprijinul acestor familii atunci când va fi necesar, când, de exemplu, mafia sponsorizează în alegeri un politician care le va proteja interesele infracţionale.”

    Zeci de investigaţii din sud au condus la arestarea unor politicieni care au ajutat şi au ocrotit mafia şi care au fost aleşi cu sprijinul mafioţilor locali, aceştia obligând cetăţenii să-i voteze în schimbul unor servicii precum un simplu pachet cu mâncare. „Aceste ajutoare de la mafie nu sunt cadouri. Mafia nu face nimic pentru că are un suflet generos. Acestea sunt favoruri pe care toată lumea trebuie să le plătească într-o formă sau alta, ajutând şi ascunzând de autorităţi un fugitiv, ţinând o armă, distribuind droguri şi altele asemenea“, a explicat Varese. „Gândiţi-vă la ce s-a întâmplat cu El Chapo, regele drogurilor din Mexic”, atrage atenţia Gratteri. 

    „El a traficat tone de cocaină şi a ordonat uciderea a sute de oameni, însă în oraşul său natal era cunoscut pentru bunăvoinţa sa. Oamenii îi erau recunoscători că a adus medicamente pentru familiile satului sau că a construit drumuri. Acelaşi lucru se întâmplă în oraşele italiene.” În Campania, dacă nu oferă alimente, Camorra înmânează bani. Sume mici, de obicei de 50 de euro, scrie BBC. Obişnuiau să ceară bani, iar acum ei sunt cei care dau bani, spune Luigi Cuomo, preşedintele of SOS Imprese, o organizaţie care protejează afacerile mici de politici mafiote precum taxa de protecţie. „Oferă sume mici, dar vor cere ceva în schimb.”

    Marcello era la începutul lunii mai proprietarul unui restaurant din centrul oraşului Palermo pe care a trebuit să-l închidă în martie. Se aşteaptă atunci ca din clipă în clipă să primească o ofertă pe care nu o va putea refuza. Este foarte simplu, a povestit el. Un mafiot ciocăne la uşă şi se oferă să cumpere afacerea, atunci şi acolo. Urmează negocierea unui preţ, apoi cineva transferă o parte din bani în contul proprietarului afacerii. Restul banilor este predat în numerar. „Afacerea mea se scufundă”, se plângea atunci Marcello. „Şi când cineva îţi aruncă un colac de salvare, poţi alege fie să te îneci cu idealurile tale, fie să înoţi.” Dar mafia se va întoarce întotdeauna să ceară ce pretinde a fi al ei, spune Gaspare Mutolo, un fost mafiot sicilian care a devenit martor cheie în zeci de cazuri de crimă organizată.

     „Exact aşa lucram şi eu”, spune el. „Eram mereu fermecător. Păream generos. Nu mi-am arătat niciodată culorile adevărate. Dar ţineţi minte, am ucis mai mult de 20 de oameni.“ Mutolo a vorbit cu BBC dintr-o locaţie secretă unde se află sub protecţia poliţiei şi îşi petrece zilele pictând. Lucrările sale sunt adesea reprezentări ale tentaculelor mafiei care ajung în comunităţi. El spune că de fiecare dată când a ajutat o familie nevoiaşă nu-i pasă cine erau oamenii aceia. „Când copiii îţi plâng pentru că nu au mâncare pe masă sau dacă afacerea ta este pe punctul de a da faliment, nu te gândeşti la consecinţe când accepţi ajutor dintr-o direcţie greşită. Te gândeşti doar la supravieţuire.“

    Apoi, când se apropiau alegerile locale, el se ducea la oamenii pe care i-a ajutat şi le spunea: „Ciao, bella, mă mai ţii minte? Te-am ajutat când ai avut nevoie. Acum, eu am nevoie de tine. Şi tot ce îţi cer este să te duci la vot. Pentru acest candidat.“ Mutolo spune că mafia are suficienţi bani la îndemână pentru a-i cheltui în caz de criză. „Sunt mult mai eficienţi decât statul când vine vorba de ajutarea celor aflaţi la nevoie”, spune el. Antonio şi soţia sa Francesca deţin o măcelărie într-un mic oraş cu clădiri albe, specifice zonei mediteraneene, din Apulia. Când afacerea lor părea că se îndreaptă spre faliment, s-au pomenit că unul dintre clienţii lor obişnuiţi a intrat în magazin şi s-a oferit să-i ajute cu un împrumut. „Ne-am uitat unul în ochii celuilalt. Inimile noastre parcă au încetat să mai bată şi ne-am dat seama imediat ce se întâmplă“, a povestit Antonio.

    El şi soţia sa au refuzat oferta. Ştiau că astfel de credite sunt o afacere de bază a mafiei. Infractorii acordă împrumuturi şi apoi „începe o agonie lentă”, spune procurorul Gratteri. „Scopul final al mafioţilor nu este niciodată să facă un ban dintr-o afacere cinstită, ci să preia afacerea şi să o folosească pentru a spăla bani.“ De când a început carantina, o linie telefonică de asistenţă specială pentru ajutarea victimelor şantajului a înregistrat o creştere de 100% a plângerilor, majoritatea venite de la afaceri mici. „Dacă guvernul italian nu este capabil să-i ajute pe aceşti oameni, îi aruncă practic în braţele mafiei”, spune Attilio Simeone, care lucrează pentru linia de asistenţă.