Consultanţa medicală la distanţă ca beneficiu este ataşată asigurării de sănătate şi este oferită asiguraţilor din portofoliul Signal Iduna pentru perioada în care este instituită starea de urgenţă, în contextul actual al pandemiei de COVID-19. „Venim în sprijinul clienţilor noştri în această perioadă dificilă, oferindu-le acces la acest tip de consultanţă şi la servicii medicale de calitate, dorind să creăm o experienţă cât mai apropiată de cea pe care un pacient o are într-o clinică. Acest lucru a devenit posibil cu ajutorul partenerilor medicali cu care colaborăm”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna. Serviciul este oferit gratuit în contextul actual asiguraţilor din portofoliul companiei. Consultaţiile efectuate la distanţă merg pe acelaşi principiu ca şi consultaţiile din clinică, fiind accesate doar în cazul în care există modificări în starea de sănătate a fiecărui asigurat, acestea neavând un rol de prevenţie.
Pentru medicamente ce se pot elibera fără reţetă medicală, medicul va comunica recomandarea către asigurat, iar acesta le va putea achiziţiona. Dacă sunt necesare medicamente eliberate doar pe bază de reţetă, medicul o va emite şi o va trimite către asigurat pe canalul de comunicare agreat cu acesta. Pentru orice alte recomandări sau trimiteri pentru analize şi alte investigaţii, medicul va emite un raport medical sau concluzii. „Recomandăm asiguraţilor să solicite aceste documente”, notează reprezentanţii businessului.
Signal Iduna România are peste 150.000 de clienţi cu asigurare de sănătate, fiind liderul pieţei de asigurări de sănătate. Potrivit reprezentanţilor companiei, asigurările Signal Iduna se adresează majorităţii segmentelor de clienţi, cu o concentrare pe persoanele active, salariaţi şi mici antreprenori, cu un stil de viaţă sănătos şi preocupaţi de soluţii digitale. „Contextul actual va continua să modifice comportamentul de consum, nu însă şi nevoia de servicii medicale. Conştientizarea la nivelul colectiv al societăţii a riscului de îmbolnăvire ce poate apărea în urma unei situaţii neprevăzute constituie un avantaj pentru achiziţia şi gestionarea unei asigurări online. Fiind prima companie din piaţa locală care a lansat produse individuale de asigurări private de sănătate de tip e-commerce, ne aşteptăm la o evoluţie favorabilă pe toate categoriile de vârstă în următoarea perioadă.”
În această perioadă de criză, principala preocupare pentru companie rămâne siguranţa şi sănătatea angajaţilor, clienţilor şi partenerilor. „Am luat toate măsurile necesare de a reduce riscul de îmbolnăvire în rândul angajaţilor şi de a asigura continuitatea activităţii. Toate procesele operaţionale şi tehnice au fost relocate şi adaptate pentru sistemul work from home. Am venit în întâmpinarea clienţilor noştri cu cele mai bune soluţii care să îi ajute la traversarea mai uşoară a perioadei dificile actuale. Am simplificat procesul de rambursare pentru asiguraţi, solicitând mai puţine documente. Toată documentaţia aferentă contractelor de asigurare este acum distribuită în format electronic. În plus, suntem pregătiţi pentru a primi solicitările clienţilor de la distanţă pe mai multe canale de interacţiune: aplicaţia Signal Care Assistant sau în Call Center. De asemenea, comunicăm în permanenţă pe paginile de Facebook si LinkedIn şi pe site-ul companiei noutăţi despre contextul actual al pandemiei de COVID-19 şi informaţii despre utilitatea serviciului de consultanţă medicală la distanţă şi a aplicaţiei Signal Care Assistant.”
O altă măsură luată de companie a fost de a se alătura iniţiativelor de solidaritate, venind în sprijinul cadrelor medicale şi al pacienţilor din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” prin donarea de echipamente şi consumabile medicale necesare secţiei de terapie intensivă şi destinate administrării controlate a medicaţiei. „Momentul dificil în care ne aflăm poate fi depăşit doar printr-o atitudine proactivă şi o conştientizare a responsabilităţii sociale. Trebuie să înţelegem că ne confruntăm cu o situaţie incertă în perioada următoare, iar ajutorul fiecăruia dintre noi reprezintă un pas important pentru combaterea evoluţiei virusului. Personalul medical luptă în fiecare zi pentru a salva şi trata un număr foarte mare de pacienţi infectaţi şi, de aceea, dorim să le mulţumim şi să îi sprijinim cu echipamentele medicale absolut necesare”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna.
„Donaţia SIGNAL IDUNA sprijină personalul medical al Institutului în lupta cu SARS-CoV-2, facilitându-i activitatea de zi cu zi, de la patul bolnavului, pe secţiile clinice şi în terapie intensivă. Rulajul pacienţilor este extrem de mare, toţi au nevoie de îngrijire specială iar aparatura medicală şi consumabilele sunt de importanţă majoră. Un pacient ajuns la terapie intensivă, poate avea nevoie simultan chiar de mai multe injectomate, prin care i se administrează medicaţie, substanţe de reechilibrare sau chiar nutriţie. Donaţia completează aparatura existentă deja în spital şi asigură necesarul suplimentar din aceste zile”, declară Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.
Tag: portofoliu
-
Ce fac marii antreprenori români cu cei 1 mld. euro încasaţi din vânzarea propriilor businessuri? Pariază pe o fabrică în Indonezia, pe proiecte imobiliare sau pe propriile pasiuni devenite afaceri. „Eu cred că cine poate trebuie să facă investiţii şi în această criză“
♦ Antreprenorii care au marcat unele dintre cele mai importante 10 vânzări din businessul local sunt mai bogaţi cu 1 mld. euro, potrivit calculelor ZF ♦ Sumele încasate variază de la câteva zeci de milioane de euro la peste 200 de milioane de euro ♦ Deşi primele astfel de tranzacţii ce au la vânzare antreprenori români au început să se parafeze în urmă cu aproape 15 ani, afacerile construite în capitalism au început să devină tot mai atrăgătoare pentru investitorii străini (dar nu numai) în special în ultimii cinci ani, când businessurile ajunseseră la maturitate sau pe poziţii cheie în industriile lor ♦ Banii încasaţi s-au întors, cel puţin parţial, în economie l Oamenii de afaceri au investit în domenii legate de propriile pasiuni, în sectoare legate de studiile lor sau de experienţa anterioară, dar şi în imobiliare.
Îngheţata Betty Ice, farmaciile Help Net şi producătorul de lactate Albalact sunt doar câteva dintre numele româneşti create de antreprenori locali, dar care în urma unor tranzacţii de zeci sau chiar sute de milioane de euro au ajuns în portofoliul unor giganţi străini.
România are o istorie scurtă în capitalism, motiv pentru care nu există cultura businessurilor de familie transmise din generaţie în generaţie. Ba mai mult, mai mulţi antreprenori locali au creat afaceri, le-au dezvoltat, le-au vândut şi au luat-o apoi iarăşi de la zero ghidaţi de ambiţia de a creşte din nou.
„Am investit o parte din banii încasaţi în domeniul imobiliar, dar o parte s-au îndreptat către domeniul alimentar, pe care îl cunosc. Nu am investit pe bursă, ci direct în afacerile unor antreprenori pe care vreau să îi susţin astfel în dezvoltare“, spune Vasile Armenean, antreprenorul care în 2017 a vândut producătorul de îngheţată Betty Ice din Suceava gigantului anglo-olandez Unilever. El a încasat atunci circa 100 mil. euro.
Antreprenorul spune acum că nu e exclus să revină cu o investiţie de la zero în domeniul alimentar – altul decât cel de îngheţată – date fiind condiţiile din piaţă în contextul pandemiei de Covid-19. „Nu e exclus nimic, se schimbă jocul din business şi eu sunt deschis oportunităţilor. Pot fi şi alte domenii, nu doar alimentar, dacă apar şanse“, spune el, fără a oferi momentan alte informaţii.
Doar o treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generaţie, iar 10% sunt predate şi celei de a treia generaţii, conform celor celor mai recente date.
Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România şi-a creat deja un nume, dar nu numai.
Există însă şi acele cazuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă singuri. Mai sunt şi situaţii în care o afacere nu a ajuns la cea de-a doua generaţie deoarece copiii oamenilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să preia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări. Şi totuşi, există şi excepţii.
Nici antreprenorii care au vândut însă nu s-au ţinut departe de business. Unii s-au reîntors în business cu pariuri în industrii conexe, în domenii legate de propriile pasiuni sau în sectoare aflate pe val la momentul investiţiilor.
„Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat şi am ajuns la 750 de hectare de viţă de vie. Am investit astfel 25 de milioane de euro în industria vinului, iar acum avem în construcţie o crama nouă cu centru de vinificaţie, pe care sper să o terminăm până la anul. Este vorba de o investiţie de încă 8 mil. euro“, spune Constantin Duluţe, cunoscut pentru că a vândut Agricost – cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată – către arabii de la Al Dahra.
El a mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, şi la Iaşi un teren de 27 de hectare pentru a construi un proiect imobiliar, aveam studiu de fezabilitate.
„Acum aşteptăm să vedem ce va urma pentru a decide ce facem acolo. Nu mă voi opri, doar mă voi adapta. Eu cred că cine poate trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Am cumpărat şi 300 de hectare de teren agricol la Bârlad. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri“, spune el.
Există însă şi antreprenori care nu şi-au limitat investiţiile locale, ba chiar au ajuns până în Asia.
„În 2007 – mult înainte să vând Supremia – am investit într-un restaurant în Alba Iulia, într-o vreme în care nu prea erau localuri în oraş. A fost un restaurant de patru stele pe care l-am făcut mai degrabă pentru firmă pentru că aveam mulţi străini care veneau la noi atunci. L-am vândut însă anul trecut pentru că acum stau jumătate din an în SUA şi nu aveam timp să mă ocup“, spune Levente Bara. El a vândut acum circa trei ani producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup către francezii de la Solina. Valoarea tranzacţiei era estimată la acea vreme la 30-40 mil. euro.
„Eu am păstrat însă o fabrică de condimente în Indonezia, Natural Java Spice, sunt cel mai mare investitor român din această ţară. Fabrica am deschis-o în 2013, ca furnizor de materie primă pentru Supremia, ea face doar condimente şi doar de origine Indonezia. Când am vândut businessul nu am vrut să o vând şi pe ea. Noi acum vindem către unii dintre cei mai mari jucători din lume, avem birouri în SUA şi Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri.“ Compania se află pe o curbă ascendentă, e încă în dezvoltare, deci nu se pune problema de o nouă vânzare acum. La maturitate da, pentru că totul este de vânzare, susţine antreprenorul.
„Eu mai sunt acţionar cu 50% şi în Transilvania Nuts (procesator de miez de nucă ce realizează şi batoane pe bază de fructe – n.red.) şi am şi un portofoliu consistent în imobiliare în România şi în Chicago, SUA. Îmi împart timpul între SUA, România şi Indonezia, am un portofoliu de business diversificat“, spune Levente Bara.
La polul opus se găseşte medicul cardiolog Wargha Enayati a dezvoltat reţeaua de sănătate privată Regina Maria pe care a vândut-o apoi, în 2015, către fondul de investiţii Mid Europa Partners. Banii încasaţi – peste 100 mil. euro este valoarea vehiculată a tranzacţiei – s-au reîntors în domeniul medical, deşi în alte segmente de business.
Pariul său cel mai mare este Enayati Medical City, proiectul greenfield de 60 mil. euro din Bucureşti, ce urmează să fie deschis în ianuarie 2021. El a început construcţia proiectului Enayati Medical City la jumătatea anului 2018, alături de italienii de la Monza pentru partea de spital de oncologie, iar pe terenul de 35.000 mp din Bucureşti sunt în construcţie o unitate de îngrijire medicală, un centru pentru vârstnici şi un spital oncologic.
„Am investit în mai multe sectoare ale domeniului medical. (…) Am şi investiţii imobiliare, dar doar ca sprijin pentru celelalte afaceri“, spune Wargha Enayati, un activ investitor în economia locală.
Totuşi, mai mulţi oameni de afaceri s-au orientat către imobiliare, un business cu un grad mai mic de risc în vremurile bune şi cu o implicare constantă redusă prin comparaţie cu producţia spre exemplu. Există însă şi oameni de afaceri care au mizat pe businessuri legate de propriile pasiuni, care apoi au devenit şi ele afaceri în toată regula.
Pe ce domenii au pariat din nou antreprenorii români după ce şi-au vândut businessurile
Dragoş Anastasiu a vândut anul trecut compania de turism Travelbrands către Dertour, divizia de turism a grupului german Rewe, un gigant cu afaceri de 6 mld. euro. El deţine în continuare transportatorul Eurolines dar şi mai multe afaceri în turism precum un complex în Delta Dunării şi un pachet de acţiuni într-un business similar din Transilvania.
„Mizez în continuare pe turism per total“, spunea recent antreprenorul Dragoş Anastasiu într-un material din revista Business Magazin.
Constantin Duluţe a încasat de la arabii de la Al Dahra peste 200 mil. euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată. „Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat şi am ajuns la 750 de hectare de viţă de vie. Am mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, un teren de 27 ha la Iaşi pentru un proiect imobiliar. Am investit şi în 300 de hectare de teren agricol la Bârlad. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri.“
Mihai Marcu, care a dezvoltat alături de familia sa operatorul de servicii medicale private MedLife, a vândut treptat din titlurile pe care le avea în companie. Cel mai recent pachet a fost vândut pe Bursă în martie 2020. El are afaceri adiacente în domeniul turismului şi în domeniul yachtingului. „Cea mai importantă valoare deţinută de familie în calitate de investitor este şi va rămâne MedLife. Restul investiţiilor nu sunt deloc o prioritate pentru noi până la finalizarea crizei generate de pandemia de Covid-19.“
Levente Bara a vândut în 2017 francezilor de la Solina producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup. Banii încasaţi au mers către mai multe domenii. „Eu am păstrat o fabrică de condimente în Indonezia, fabrică deschisă în 2013 ca furnizor de materie primă pentru Supremia. Când am vândut businessul nu am vrut să o vând şi pe ea. Avem birouri în SUA şi Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri. Eu mai sunt acţionar cu 50% şi în Transilvania Nuts.“
Raul Ciurtin este unul dintre cei mai mari antreprenori români din industria alimentară. El a dezvoltat producătorul de lactate Albalact de la un jucător regional, cu afaceri de 2 mil. euro pe an, la liderul pieţei, cu afaceri de peste 100 mil. euro, moment în care a vândut compania către grupul francez Lactalis. Apoi a pariat pe sectorul imobiliarelor dar şi pe producţie. El a dezvoltat Prefera Foods, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa conservelor. Totodată, acum trei ani el a investit în businessul de vin. „Am investit în afacerea unui prieten.“
Wargha Enayati, cel care a vândut în 2015 reţeaua de sănătate privată Regina Maria, a pariat apoi tot pe domeniul medical, doar că pe alte segmente. „Am investit în comunicare medicală, în organizare de evenimente în domeniu. Am dezvoltat împreună cu alţi patru antreprenori un mic fond de investiţii – Cleverage – şi investim în start-up-uri în domeniul medical. Ar mai fi Intermedicas (un business în domeniul serviciilor medicale – n.red.) şi Enayati Medical City (un proiect medical de câteva zeci de milioane de euro – n.red.). “
-
Combustibil pentru viitorii unicorni
În aproape un an, Roca X, noua entitate de finanţare a proiectelor tech din România, dar şi din Europa şi Israel a investit în total peste 2,1 milioane de euro în zece start-up-uri, iar până la finalul acestui an va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu. „Piaţa din România este foarte la început, nu putem vorbi azi de faptul că un fond de investiţii este specializat într-un anumit domeniu, pentru că noi suntem într-o piaţă atât de tânără şi cu start-up-uri atât de la început, încât este foarte greu să stabileşti nişte criterii exacte pentru investiţii; acestea ne vor limita.
În primul rând trebuie să ne preocupăm de dezvoltarea sistemului de start-up-uri din România”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Cionca, cofondator al ROCA X. „Într-o piaţă atât de incipientă în România este prea mult să vorbim despre specializări şi de criterii foarte strict urmărite. Trebuie să ne uităm la capacitatea antreprenorială a oamenilor, să ne uităm la idee şi să o validăm pentru ca aceasta să aibă scalabilitate la nivel global. Fiind la început, în România nu există foarte multă expertiză. Este un proces de learning by doing”, a continuat el.
Ca atare, ROCA X încearcă să aducă know-how din străinătate, strategia sa investiţională vizând, în afară de România, Europa şi Israelul. Astfel, strategia ROCA X vizează alocarea a 30% din contribuţiile strânse pentru investiţii în start-up-uri din Europa, în special din partea central şi est-europeană, 30% din capital în start-up-uri din Israel, iar restul de 40% din bani în companii din România. „În Polonia sunt 130 de jucători pe piaţă – acceleratoare, VC-uri şi alte organizaţii (care susţin ecosistemul de start-up-uri – n. red.).
Acolo există un ecosistem mult mai matur decât la noi – au 1 miliard investit de stat, plus fonduri europene, estimate de noi la 500 de milioane de euro. Aşadar, investim acolo pentru că vrem să luăm din experienţa lor şi să o importăm în România. Iar la Israel ne uităm pentru că avem contacte bune acolo, iar piaţa este foarte matură – este a doua piaţă tech din lume, după Silicon Valley”, a explicat Andrei Cionca. El a atras atenţia asupra faptului că în Polonia, spre deosebire de România, statul se implică în finanţarea start-up-urilor tech. „În Polonia, statul a alocat 1 miliard de euro pe care l-a împărţit în mod egal către 50 de fonduri de investiţii care au creat un super-ecosistem. Noi în România avem fonduri europene şi cele două fonduri mari de investiţii care au reuşit să strângă contribuţii importante.”
ROCA X a luat naştere în iunie anul trecut, însă nu ca un fond de investiţii propriu-zis, ci ca un instrument investiţional, fiind o societate pe acţiuni. Investiţia iniţială a cofondatorilor ROCA X, nouă la număr, a fost de 700.000 de euro, primul obiectiv al lor fiind de a strânge un fond de 3 milioane de euro. Proiectul ROCA X nu este focusat pe o anumită nişă, ci are în vedere mai multe domenii din piaţa de tech: AI (inteligenţă artificială), fintech, proptech, cât şi tendinţele nou-apărute în tehnologie.
„În prima fază vrem să investim cele aproape 3 milioane de euro (2,7 milioane de euro) în 20 de companii, atât din România, cât şi din străinătate. În această primă fază încercăm să avem un tichet mediu de 150.000 de euro, ceea ce înseamnă că tichetul nostru variază între 50.000 şi 500.000 de euro”, a precizat cofondatorul ROCA X. El a adăugat că acest prim lot de 20 de companii le va da cofondatorilor o imagine clară despre unde se poziţionează acum şi ce capacitate de creştere au, la care se adaugă capacitatea de care dispun pentru a convinge şi alţi investitori sau pe ce cei actuali să strângă capital suplimentar.
Până acum, ROCA X a investit în total peste 2,1 milioane de euro în 10 start-up-uri, printre care se numără Beez, Feeel.health, yeParking, Feexers, Frisbo, MedicAI, Milluu, PatchAI şi BetMarkets.
În total, până la finalul acestui an ROCA X va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu, iar planul pentru următorii doi ani este să ajungă la un portofoliu de 50 de companii, suma cumulată investită urmând să se ridice astfel la circa 13-15 milioane de euro.„Până la finalul acestui an putem ajunge la un portofoliu de 30 de start-up-uri. Am investit deja în 10, mai avem 10 în discuţii şi încă 10 în care urmează să investim până la finalul anului. Ca atare, putem atinge suma de 5,4 milioane de euro pe care ne-am setat-o ca etapă imediat următoare de creştere a capitalului. Practic, vrem să dublăm capitalul până la sfârşitul anului şi credem că până atunci vom putea investi toată diferenţa”, a precizat Andrei Cionca.
În prezent, cofondatorii ROCA X se află într-o fază foarte avansată de a semna şi cu următoarele 10 start-up-uri, dintre care şapte sunt din România.
„Suma angajată până acum în aceste 10 start-up-uri noi este mai mare decât capitalul pe care îl avem la dispoziţie în prezent – 3,2 milioane de euro (în condiţiile în care capitalul disponibil este 2,7 milioane de euro)”, a punctat el.
ROCA X şi-a propus trei faze de creştere, prima fiind strângerea banilor, pe care deja i-au alocat în investiţii în 20 de start-up-uri.
„În a doua fază încercăm ca pe baza acestor investiţii deja făcute în 20 de companii să trecem la următoarea etapă, în care să ajungem la un portofoliu de 35 de companii, din care 5-6 să fie la a doua investiţie din partea noastră”, a explicat Andrei Cionca. „Iar în a treia fază vom avea 50 de companii în portofoliu, din care 5-6 vor fi investiţii de tip follow-on, iar 1-2 se vor afla la a treia investiţie din partea noastră”, a completat el.Pentru investiţiile de tip follow-up, în care ROCA X va face a doua investiţie, valoarea finanţării se va situa la 300.000 euro, iar în cazul celei de-a treia runde de investiţii, valoarea finanţării va creşte la 500.000 euro în medie per start-up. „Considerăm că în prezent, în România, indiferent dacă este vorba de gestiune de fonduri europene sau private, cum e cazul nostru, nu putem vorbi de mai mult de trei runde investiţionale duse de acelaşi vehicul pentru că deja devine o problemă de capital, valoarea tichetelor crescând foarte mult. Dacă o companie ajunge în acea fază, cu certitudine în a treia rundă investiţională ea nu se va adresa doar pieţei din România şi atunci şi jucătorii implicaţi vor fi mult mai mari, iar tichetele vor fi mult mai mari.”
Până acum, ROCA X a făcut o singură investiţie de tip follow-on, în start-up-ul local Beez, care a obţinut recent o finanţare de 1,2 milioane de euro. ROCA X investeşte de obicei împreună cu fonduri de investiţii, până acum doar două din start-up-urile din portofoliu fiind strict pariurile sale – Feeel.health şi yeParking. „Am făcut deja prima rundă de follow-on în cadrul companiei Beez, care şi-a şi dublat valoarea. Iniţial am investit la o valoare a companiei de 1,5 milioane de euro, iar acum la a doua rundă de investiţii am contribuit printr-un împrumut convertibil.”
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.
Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
-
Piaţa asigurărilor intră într-un nou ritm. Ce tendinţe se remarcă
Mihai Tecău, CEO al societăţii de asigurare Omniasig, cea mai mare companie din portofoliul local al grupului austriac Vienna Insurance Group (VIG), este de părere că 2018 şi 2019 au fost ani buni pentru companie, dar în continuare sunt linii de business care nu şi-au atins penetrabilitatea maximă. „Spaţiu există în continuare dacă ne uităm la asigurările de locuinţe şi la asigurările de sănătate. Asigurările de sănătate au crescut cu două cifre, asta datorită volumului mic, dar odată cu creşterea volumului nu va mai fi un nivel de creştere aşa mare”, observă Mihai Tecău. El a explicat că volumul total de prime în România a rămas relativ constant, dar acest lucru nu este un lucru bun pentru industria pe care o reprezintă. Potenţialul care mereu a fost vehiculat despre piaţa românească de asigurări îi obligă pe asigurători să se gândească la creşterea businessurilor lor.
În ultimii trei ani, tendinţa clienţilor de a se uita tot mai mult la tehnologie au îndreptat jucătorii din piaţa asigurărilor către digitalizarea proceselor. Ideile pentru dezvoltarea soluţiilor au fost vehiculate încă din anul 2018, iar 2019 a fost anul în care o parte din ele au fost implementate şi dezvoltate.
„Digitalizarea a fost un subiect deschis în anul 2018, care s-a accentuat în 2019 şi care va continua şi în 2020. Noi avem în vedere o aplicaţie care va integra toate serviciile într-o singură soluţie. Sperăm să lansăm aplicaţia în partea a doua a anului 2020. Această soluţie vine ca răspuns al tendinţei clienţilor de a se îndrepta tot mai mult spre tehnologie, aplicaţii, device-uri. Vrem să venim în întâmpinarea unei noi clase de clienţi. Lucrurile au început să intre într-un alt nivel de viteză datorită unor lucruri create pe plan internaţional. Cred că parcursul va fi spre asumarea mai multor procese în digital”, a spus CEO-ul Omniasig.
Luând în calcul posibilitatea unei digitalizări complete a proceselor, Mihai Tecău este de părere că „o digitalizare pură merge bine pe retail pentru că produsele sunt foarte uşor scalabile şi emiterea lor este electronică. Lucrurile se complică când intri în zona de poliţe corporate, unde nu există o predictibilitate”. Asigurătorul îşi desfăşoară activitatea mai mult pe segmentul corporate, având un portofoliu compus dintr-o pondere de 66% pe linia auto şi 33% pe liniile nonauto.
„Vindem poliţe atât pe segmentul auto, cât şi pe segmentul non-auto. În segmentul auto, clasa predominantă este Casco, dar oportunitatea de pe piaţă este de creştere accelerată în zona de non-auto. Cu toate acestea nu dorim să părăsim zona de auto. Pe driverul de profitabilitate partea de non-auto este o zonă în care vrem să ne dezvoltăm mai mult. Există un potenţial imens în România, mai ales pe asigurările de locuinţe, unde ne dorim să fim mult mai prezenţi. Noi mai aşteptăm şi investiţiile pentru zona de infrastructură, care vor aduce şi o componentă de asigurări. Această componentă va crea o zonă care va aduce o creştere la nivelul pieţei”, a spus Mihai Tecău.
În ceea ce priveşte segmentul RCA, este o afacere inclusă în portofoliul Omniasig. „Piaţa RCA s-a scindat mai nou pentru că toată concentraţia de 80% pe doi jucători este un lucru de discutat. Stabilitatea unui sistem înseamnă o continuitate în timp”, a adăugat CEO-ul. Odată cu creşterea pieţei asigurărilor de la an la an au existat deopotrivă intrări şi ieşiri de pe piaţă. „De-a lungul istoricului am avut şi intrări şi ieşiri în piaţa asigurărilor, dar marii jucători la nivel global sunt prezenţi în România. Probabil că este de aşteptat ca un nou jucător mare să intre pe piaţă sau eventual să aibă loc o achiziţie. Dacă ne uităm în Europa de Est vedem aceleaşi mişcări ca şi în România. Principalii mari jucători au rămas fideli şi sunt în continuare în piaţă. Pe de altă parte, AXA este un exemplu de jucător pe piaţa asigurărilor care a părăsit România acum câţiva ani”, a explicat Mihai Tecău. În prezent, singurele variante de intrare pe piaţa asigurărilor sunt fie prin preluarea unei cote de piaţă de la alţi asigurători, fie printr-o achiziţie, dar dacă piaţa va ajunge la o creştere organică, cu siguranţă vor fi noi intrări, a mai spus CEO-ul.
Piaţa asigurărilor din România a înregistrat o creştere de 9% în primele nouă luni din 2019, atingând o valoare de 8,13 miliarde de lei. Omniasig s-a clasat în topul celor mai mari 5 jucători pe piaţa asigurărilor generale şi de viaţă după primele nouă luni din 2019 pe locul 3, cu un volum al subscrierilor de 945 mil. lei. Asigurătorul şi-a păstrat poziţia câştigată la finalul anului 2018, când a depăşit societatea de asigurări Euroins raportând un volum al subscrierilor de 1,17 miliarde de lei.
Analizând evoluţia asigurătorului în ultimii cinci ani, Omniasig şi-a crescut nivelul subscrierilor cu 28%, de la 914,7 mil. lei, valoarea pe care o avea la finalul anului 2015. În perioada 2016-2017 asigurătorul a raportat un volum total al subscrierilor în scădere cu 2%. Acest rezultat a fost influenţat de o scădere cu 4,26% a subscrierilor cumulate pe segmentul auto la acea vreme. -
Magazinul online Answear.ro îşi extinde portofoliul cu 30 de branduri şi lansează o platformă nouă în 2020
Magazinul online Answear.ro va adăuga 30 de branduri noi în decursul anului 2020, ajungând la un portofoliu de peste 350 mărci cu notorietate la nivel regional şi international, estimând astfel o creştere cu minim 30% a business-ului. Reprezentanţii businessului estimează că noile branduri din portofoliu vor fi dintre cele mai cerute şi mai căutate de clienţii companiei.
De asemenea, retailerul polonez va continua extinderea gamei de produse oferite de la brandurile de top pe care le vinde online, ca de exemplu Tommy Hilfiger, Calvin Klein, Guess Jeans, adidas Originals.
„În 2020 ne propunem să continuăm creşterea businessului prin adăugarea de noi branduri în portofoliu. Avem deja nişte contracte semnate cu branduri de top care se numără printre preferinţele clienţilor noştri şi pe care urmează să le anunţăm la momentul oportun”, spune Raluca Radu, country manager Answear România.
Pe lângă extinderea numărului de branduri de pe platformă, unul dintre obiectivele principale de anul acesta îl reprezintă investiţiile în tehnologie şi în experienţa pe care o oferă zilnic clienţilor săi. „Un prim pas în zona de dezvoltare va fi lansarea unei noi platforme a magazinului online – lansarea va avea loc chiar în această primăvară. Îi vom întimpina pe utilizatori cu un nou website, cu experienţă a utilizării îmbunătăţită şi o viteză mai bună de încărcare, iar îmbunătăţirile de utilizare se vor vedea şi la nivelul aplicaţiei mobile, care va avea şi ea parte de o transformare. Încă din 2019 explorăm adăugarea experienţei offline pentru magazinul nostru online, fie printr-un magazin fizic, fie prin pick-up point-uri şi sperăm să venim cu noi veşti în această privinţă cât de curând”, menţionează Raluca Radu.
În privinţa pieţei de fashion, conform cifrelor Euromonitor, aceasta a crescut cu 7% la nivelul României în 2019, iar estimarea echipei Answear este că în online creşterea a fost mai accentuată, un număr mare de români luând decizia de a face cumpărăturile de fashion de pe internet pentru a avea mai mult timp liber la dispoziţie. „Un număr mare de români au cumpărat în 2019 pentru prima oară fashion online. Sunt încă mulţi care nu au cumpărat niciodată îmbrăcăminte sau încălţăminte online şi de aici vedem în continuare potenţial de creştere a pieţei în 2020 prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor”, spune Raluca Radu.
Potrivit raportului realizat de ARMO şi GPeC, o caracteristică importantă a anului 2019 a fost şi creşterea valorii medii a cumpărăturilor online pe majoritatea verticalelor de piaţă, iar pe categoria de fashion creşterea a fost de la 175,34 lei în 2018 la 185,58 lei în 2019.
-
Magazinul online Answear.ro îşi extinde portofoliul cu 30 de branduri şi lansează o platformă nouă în 2020
Magazinul online Answear.ro va adăuga 30 de branduri noi în decursul anului 2020, ajungând la un portofoliu de peste 350 mărci cu notorietate la nivel regional şi international, estimând astfel o creştere cu minim 30% a business-ului. Reprezentanţii businessului estimează că noile branduri din portofoliu vor fi dintre cele mai cerute şi mai căutate de clienţii companiei.
De asemenea, retailerul polonez va continua extinderea gamei de produse oferite de la brandurile de top pe care le vinde online, ca de exemplu Tommy Hilfiger, Calvin Klein, Guess Jeans, adidas Originals.
„În 2020 ne propunem să continuăm creşterea businessului prin adăugarea de noi branduri în portofoliu. Avem deja nişte contracte semnate cu branduri de top care se numără printre preferinţele clienţilor noştri şi pe care urmează să le anunţăm la momentul oportun”, spune Raluca Radu, country manager Answear România.
Pe lângă extinderea numărului de branduri de pe platformă, unul dintre obiectivele principale de anul acesta îl reprezintă investiţiile în tehnologie şi în experienţa pe care o oferă zilnic clienţilor săi. „Un prim pas în zona de dezvoltare va fi lansarea unei noi platforme a magazinului online – lansarea va avea loc chiar în această primăvară. Îi vom întimpina pe utilizatori cu un nou website, cu experienţă a utilizării îmbunătăţită şi o viteză mai bună de încărcare, iar îmbunătăţirile de utilizare se vor vedea şi la nivelul aplicaţiei mobile, care va avea şi ea parte de o transformare. Încă din 2019 explorăm adăugarea experienţei offline pentru magazinul nostru online, fie printr-un magazin fizic, fie prin pick-up point-uri şi sperăm să venim cu noi veşti în această privinţă cât de curând”, menţionează Raluca Radu.
În privinţa pieţei de fashion, conform cifrelor Euromonitor, aceasta a crescut cu 7% la nivelul României în 2019, iar estimarea echipei Answear este că în online creşterea a fost mai accentuată, un număr mare de români luând decizia de a face cumpărăturile de fashion de pe internet pentru a avea mai mult timp liber la dispoziţie. „Un număr mare de români au cumpărat în 2019 pentru prima oară fashion online. Sunt încă mulţi care nu au cumpărat niciodată îmbrăcăminte sau încălţăminte online şi de aici vedem în continuare potenţial de creştere a pieţei în 2020 prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor”, spune Raluca Radu.
Potrivit raportului realizat de ARMO şi GPeC, o caracteristică importantă a anului 2019 a fost şi creşterea valorii medii a cumpărăturilor online pe majoritatea verticalelor de piaţă, iar pe categoria de fashion creşterea a fost de la 175,34 lei în 2018 la 185,58 lei în 2019.
-
Cine vrea să conducă un portofoliu de 1.200 mld. dolari? Se caută şef pentru Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume
Fondul Suveran al Norvegiei, un colos cu active de peste 1.200 mld. dolari, îşi caută un nou şef după ce Yngve Slyngstad îşi încheie mandatul de peste un deceniu.
Perioada limită pentru depunerea aplicaţiilor în vederea angajării s-a încheiat vineri, iar Norvegia aşteaptă acum să afle cine va conduce una dintre cele mai importante instituţii ale ţării, potrivit FT.
Pe hârtie, jobul nu sună impresionant încât este prezentat drept şefia Norges Bank Investment Management, o divizie a băncii centrale din Norvegia. Practic, cine ocupă această poziţie conduce cel mai mare fond suveran din lume.
De când a fost fondat pentru a gestiona câştigurile industriei petroliere norvegiene în urmă cu un sfert de secol, Fondul Suveran a crescut de la o ciudăţenie de 200 milioane dolari la un mamut de investiţii cu active de 1.200 miliarde dolari. Poziţiile investiţionale de astăzi le aduc norvegienilor o participaţie medie de 1,4% în toate companiile listate din lume.
Schimbarea de conducere la vârful colosului vine într-un moment de cotitură pentru Fondul Suveran şi pentru rolul său în Norvegia.
După ce a crescut exponenţial în ultimul deceniu cu ajutorul perioadelor de creştere înregistrate pe bursele internaţionale, au început să apară întrebări cu privire la startegia de investiţii şi la influenţa pe care o exercită.
„Fondul a devenit atât de mare şi atât de important pentru Norvegia încât această numire nu este doar despre a găsi persoana potrivită, ci reprezintă şi o oportunitate pentru întregul sistem să se gândească ce fel de fond vrea să facă din acesta, cum vor să funcţioneze”, spune unul dintre candidaţi.
Decizia cu privire la succesorul lui Syngstad trebuie să vină în această primăvară – într-o perioadă care intersectează în mod neobişnuit de multe schimbări de poziţii în managementul fondului.
Pentru prima dată în ultimii şapte ani, Norvegia are un nou ministru de Finanţe, Jan Tore Sanner, care în 2013 declara pentru FT că ţara ar trebui să se gândească să spargă în bucăţi fondul.
Mai mult, banca centrală va avea un nou viceguvernator, care va fi responsabil cu supravegherea fondului şi a managementului operaţional.
-
Tinerii care s-au asociat cu unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din Silicon Valley şi vor să cucerească lumea cu roboţii lor
Start-up-ul local MissionCritical a dezvoltat propria platformă pe tehnologia Robotic Process Automation (RPA) prin intermediul căruia creează roboţi software reutilizabili în diferite industrii, abordarea sa bazându-se astfel pe un model de tip app-store şi nu pe modelul de licenţiere tradiţional de RPA. În prezent, portofoliul MissionCritical numără aproape 70 de clienţi, în principal din industria hotelieră.
„Modelul tradiţional de RPA presupune licenţe pentru roboţi, licenţe pentru work-flow designerului cu ajutorul căruia se creează roboţii ş.a.m.d. Apoi intervine necesitatea de a-şi face un centru de excelenţă cu persoane care să fie specializate pe acea tehnologie şi proces şi să pună lucrurile cap la cap. Noi lovim fix aici: dacă există un robot şi e deja creat, tu ca şi companie îl poţi implementa deja”, a explicat Mario Popescu, CEO şi cofondator al MissionCritical, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a adăugat că toţi clienţii se aşteaptă să aibă o rată mare de recuperare a investiţiei într-o astfel de soluţie de automatizare, iar în varianta tradiţională de RPA costurile sunt mult mai mari până se ajunge la un rezultat palpabil, în timp ce durata de dezvoltare este mult mai îndelungată.
Mario Popescu a înfiinţat start-up-ul în urmă cu cinci ani împreună cu Cristian Oftez, iar de curând a intrat în acţionariat şi George Haber – unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români din Silicon Valley. Prin modelul de app-store propus de MissionCritical, companiile care au nevoie să îşi automatizeze anumite procese pot implementa direct un robot software care să le uşureze munca, fără a fi nevoie să plătească mai multe licenţe pentru tehnologie şi să aştepte dezvoltarea robotului. „La început, noi am validat modelul de app-store de roboţi, de tip B2B, în industria hotelieră – am automatizat un proces de check-in în hoteluri care minimizează timpul necesar pentru această activitate. Recepţionerul trebuie doar să plaseze documentul pe suprafaţa scannerului, se colectează toate datele, iar apoi acestea sunt integrate în sistemul de gestiune hotelieră”, a precizat CEO-ul MissionCritical. Odată creat robotul pentru acest tip de proces din industria hotelieră, start-up-ul a putut să îl revândă apoi către 60 de hoteluri din România. „Am început să vindem robotul pentru industria hotelieră în 2016 pe plan local, iar acum începem să vindem şi în Ungaria.”
Pentru a ajunge mai uşor la clienţi, start-up-ul a încheiat un parteneriat cu Bit Soft România, principalul furnizor de soft în industria hotelieră de pe plan local.
În prezent, pe lângă clienţii din industria hotelieră, MissionCritical are şi clienţi din alte domenii, cel mai recent proiect fiind cel realizat pentru subsidiara locală a gigantului american Xerox. Pentru acesta, start-up-ul a automatizat procesul de raportare al vânzărilor de la distribuitorii Xerox. „În momentul de faţă, avem între 60 şi 70 de clienţi, luând în calcul clienţii din industria hotelieră, 60 la număr, la care se adaugă Xerox, plus roboţi care automatizează procesul de validare a conturilor în platforme de bugetare participativă”, a punctat Mario Popescu. Până acum, start-up-ul s-a axat în principal pe dezvoltarea şi îmbunătăţirea platformei, reuşind să atragă clienţi plătitori. „Veniturile nu sunt foarte mari, însă în momentul de faţă ne susţinem businessul – am trecut de pragul de rentabilitate.”
Anul acesta, MissionCritical are în plan să intre pe trei noi pieţe din străinătate şi să îşi dubleze numărul de clienţi. „Vrem să intrăm în alte trei ţări – Polonia, o ţară din Asia şi în SUA. Din Polonia avem deja propuneri de colaborare, iar în Asia avem o discuţie cu un potenţial partener. În Asia, cei trei mari competitori ai noştri nu au o prezenţă atât de crescută, iar acolo este o piaţă imensă. De asemenea, suntem în discuţii cu trei potenţiali viitori clienţi din Fortune 100 pe piaţa din SUA”, a precizat el.
Fondatorii MissionCritical se află în prezent în discuţii cu investitori locali pentru a obţine o finanţare. „Scalarea presupune şi o investiţie. Până acum nu am ridicat niciun ban, pentru că ne-am axat pe a atrage clienţi. Am vrut să aducem clienţi în companie şi nu bani de finanţare deoarece considerăm că este mai important să aducem valoare adăugată clienţilor. Este un întreg joc al investiţiei şi nu vrem să pierdem timp prea mult în angrenarea unor discuţii în acest sens. Cu toate acesta, în prezent avem discuţii cu potenţiali investitori de pe piaţa locală, care s-ar concretiza în curând”, a menţionat CEO-ul MissionCritical. Finanţarea va fi alocată resurselor umane –pentru extinderea echipei şi pentru activităţi de marketing şi vânzări. „Scopul nostru este să ajungem la clienţi, iar finanţarea ne va ajuta în acest sens”, a subliniat el. Cum va arăta businessul MissionCritical peste cinci ani? „Vrem să concretizăm modelul în toate industriile care există în momentul de faţă. Modelul nostru este agnostic de geolocaţie sau de industrie; pleacă doar de la fluxul de lucru sau ERP-ul folosit în acea companie/industrie”, a conchis cofondatorul MissionCritical.
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
Proiect: Socialinsider
Ce face? O platformă care le permite clienţilor să analizeze performanţa brandurilor lor în reţelele sociale
Invitat: Andrei Şerbănoiu, cofondator al Socialinsider
Proiect: drop&go
Ce face? Aplicaţie mobilă care le permite utilizatorilor să-şi trimită hainele la spălătorie
Investiţie iniţială: 350.000 euro
Invitat: Cristian Toanchină, cofondator drop&go
Proiect: Tokinomo
Ce face? Un dispozitiv inteligent cu ajutorul căruia produsele de la raft „prind viaţă”, ajutând astfel retailerii să-şi crească vânzările din magazine
Finanţare totală primită: 1 milion euro
Evaluare proiect: 10 milioane euro
Ţintă venituri 2020: 1-2 milioane euro
Invitat: Ionuţ Vlad, cofondator şi CEO al Tokinomo.
Proiect: Morphl
Ce face? O soluţie bazată pe inteligenţa artificială (AI) pentru a ajuta magazinele online să-şi majoreze vânzările,
Finanţare totală primită: 150.000 euro
Necesar actual de finanţare: 1 milion euro
Evaluare proiect: 4-6 milioane euro
Invitat: Ciprian Borodescu, cofondator şi CEO al Morphl
Proiect: Quikk
Ce face? O platformă de publicitate video pentru dispozitive mobile
Necesar de finanţare: 400.000 euro
Invitat: Cornel Gheorghe, cofondator al Quikk -
Povestea grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot
Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară.
Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia
Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.
Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.
În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început. -
Poveste grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot
Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară.
Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia.
Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.
Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.
În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.
De partea cealaltă, un pariu câştigător tot cu un „turn fantomă” a fost Tower Center International din Piaţa Victoriei – clădire care s-a confruntat cu peste 50 de litigii şi un dosar de insolvenţă şi care ulterior, în 2012, a fost preluată de Dragoş Bîlteanu şi Ioannis Papalekas – care erau deja atunci doi dintre cei mai puternici investitori din imobiliarele locale – în urma unei tranzacţii de circa 50 de milioane de euro.
Imobilul, care prin înălţime domină Piaţa Victoriei, a fost dezvoltat de firmele Avrig 35 şi Industrialexport, care s-au judecat mai mulţi ani la diverse instanţe.
Tranzacţia a fost complexă şi a fost bazată în primul rând pe o creanţă de aproape 190 de milioane de lei (circa 44 mil. euro) pe care Industrialexport o avea faţă de Tower Center Internaţional (TCI), firma dezvoltatoare.
Această creanţă a fost cedată către Lorient Limited, firma lui Bîlteanu şi Papalekas înregistrată în Insulele Belize. Cei doi au preluat 87% din turnul de birouri prin convertirea unei părţi din această creanţă (128 mil. lei, echivalentul a 30 mil. euro) în acţiuni. Totodată, faţă de Alpha Bank a fost plătită o sumă de 17,5 mil. euro în contul unui credit acordat de banca elenă pentru construcţie.
Cei doi au mai dezvoltat în Bucureşti proiectul UpGround din Pipera, iar Papalekas a răscumpărat tot în acea perioadă centrul City Mall, aflat în faliment, pentru 17,3 mil. euro după ce îl vânduse anterior crizei imobiliare cu 100 mil. euro.
În 2014 Papalekas a continuat expansiunea – prin intermediul Globalworth, Papalekas a semnat în ultima lună acordurile pentru achiziţia a trei clădiri de birouri din Bucureşti – Green Court I, Nusco Tower şi UniCredit HQ –, tranzacţii cu o valoare cumulată de 133 mil. euro care au fost închise în următorul an. Tot atunci Globalworth a semnat pentru UniCredit HQ pentru 43 mil. euro.
După doi ani în care pachetul de acţiuni deţinut de Ioannis Papalekas s-a redus treptat în cadrul Globalworth, omul de afaceri a marcat un exit prin vânzarea pachetului deţinut, însă cel puţin pentru moment rămâne CEO.
Dezvoltatorul ceh CPI Property, Group SA deţinut de miliardarul Radovan Vitek, a ajuns marţi, 4 februarie, să deţină 27,7% din acţiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia, după ce într-o singură zi a crescut cu aproape 11 puncte procentuale. Acum al treilea cel mai mare acţionar este dezvoltatorul german Aroundtown, cu 21,9% in acţiuni. Sud-africanii de la Growthpoint rămân cei mai mari acţionari din cadrul Globalworth, cu un pachet de 29,4% din acţiuni.
Grupul ceh îşi majorase pe 31 ianuarie 2020 participaţia prin preluarea integrală a pachetului de acţiuni deţinut de fondatorul şi CEO-ul Globalworth, Ioannis Papalekas, care s-a retras astfel din acţionariatul companiei. Pentru pachetul de acţiuni CPI Property Group a plătit circa 280 mil. euro. Radovan Vitek controla anterior 6% din dezvoltatorul imobiliar.
Potrivit anunţului publicat pe bursa londoneză, CPI Property Group a cumpărat în şedinţa de marţi, pe piaţa secundară, un pachet de 24,2 milioane acţiuni, reprezentând 10,9% din drepturile de vot în cadrul Globalworth. În urma acestei operaţiuni, Radovan Vitek deţine direct şi indirect 27,7% din Globalworth.
CPI Property Group mai are în portofoliu şapte proiecte în România, dintre care cinci în Bucureşti, toate din domeniul rezidenţial în stadiu de proiect şi două în Iaşi, dintre care unul este Felicia Shopping City.
Cel de-al treilea din board, după Ioannis Papalekas şi Dimitris Raptis, care a vândut luni acţiuni este Eli Alroy, director nonexecutiv al companiei, care a vândut 1,1 mil. acţiuni la preţul de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie de 10,67 mil. euro. După tranzacţie, Eli Alroy nu va mai deţine nicio acţiune în cadrul companiei. Anterior, tot luni, 3 februarie, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, a vândut un portofoliu de 559.640 de acţiuni la un preţ de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie estimată la 5,43 mil. euro. Potrivit datelor companiei, Dimitris Raptis a vândut aproximativ 40% din acţiunile pe care le deţinea.
Luni dimineaţă în data de 3 februarie, Ioannis Papalekas anunţa că a vândut un portofoliu de 23.734.670 de acţiuni dezvoltatorului ceh CPI Property Group SA contra sumei de 230,2 mil. euro. În plus, la timpul vânzării, CPI a plătit încă 7,1 mil. euro în contul dividendelor ce vor fi încasate săptămâna viitoare alături de încă 39 mil. euro pentru acţiunile deţinute de Ioannis Papalekas prin intermediul Zakiono. Odată cu semnarea tranzacţiilor CPI a ajuns la 16,8% din acţiuni.
Aroundtown are un portofoliu evaluat la peste 13 miliarde de euro şi 6,6 milioane de metri pătraţi de proprietăţi imobiliare. Din portofoliul nemţilor 56% din portofoliu reprezintă birourile, urmat de 28% hoteluri, 10% logistică şi 6% retail. Dezvoltatorul german deţine cele mai multe proprietăţi în Berlin (20% din portofoliu), München şi Frankfurt.
În ceea ce priveşte valoarea portofoliului din România, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, declara în 2019 că până la finalul anului trecut va ajunge la 1,4 mld. euro, în funcţie de evoluţia lucrărilor la GW Campus şi Square.
De asemenea, este de aşteptat ca pe radarul Globalworth să intre în curând şi proiectul de birouri Equilibrium construit de Skanska pe str. Gara Herăstrău de lângă Barbu Văcărescu.
Proiectul Globalworth Square, construit lângă GW Plaza, pe terenul cumpărat anterior de la Nusco, va avea o suprafaţă totală închiriabilă de aproximativ 28.000 mp, va include 14 etaje de spaţii de birouri, trei niveluri subterane dedicate parcării, iar parterul va fi destinat facilităţilor, precum un restaurant şi diferite opţiuni de retail.
Cel de-al doilea proiect care va demara în perioada următoare va fi construcţia celei de-a patra clădiri din ansamblul de birouri Green Court de pe str. Gara Herăstrău. De asemenea, tot în zonă, NEPI-Rockcastle, fondul care deţine mallul Promenada, a obţinut autorizaţia pentru a demara lucrările la subsolul viitorului proiect care include extinderea centrului comercial şi construcţia unei noi clădiri de birouri. Green Court D va avea o suprafaţă închiriabilă (GLA) de 16.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 9.500 de metri pătraţi la subsol. Va fi în oglindă cu Green Court C şi va cuprinde subsol (trei niveluri), parter, 11 etaje şi un etaj tehnic. Bugetul investiţiei este de 23,5 mil. euro plus TVA. Finalizarea este estimată în 2020.
Globalworth a înregistrat o creştere cu 161% a venitului operaţional net în 2018 în comparaţie cu anul anterior. În urma extinderii continue, atât în România, cât şi în Polonia, prin finalizarea de achiziţii, proiecte de dezvoltare şi încheierea de noi parteneriate, venitul operaţional net înregistrat de companie a crescut la 133.4 milioane de euro.
Globalworth a finalizat construcţia celui de-al treilea turn al complexului Globalworth Campus, cel mai extins parc de birouri din ţară.
Al treilea turn de pe bulevardul Dimitrie Pompeiu va găzdui birourile UniCredit Services şi o parte importantă a sediului Allianz. Mai exact două companii ale grupului german de asigurări îşi vor reloca activităţile din Bucureşti în noua clădire din cadrul proiectului office, după ce au închiriat împreună 9.200 mp: Allianz Services, o divizie a Allianz Technology SE şi Allianz Partners, entitatea B2B2C a grupului.
După finalizarea primei clădiri din Globalworth Campus în 2017 şi a celei de-a doua în aprilie 2018, Tower 3, un turn înalt de 14 etaje şi cu două niveluri subterane, oferă nu mai puţin de 33.000 mp de spaţii de birouri de închiriat, dar şi 24.000 mp de spaţii sub nivelul solului. Complexul va îngloba şi o sală de conferinţe impozantă, de 1.800 mp, care va fi finalizată în cursul acestui an.
Construcţia noii clădiri marca Globalworth a început în luna iunie 2018, iar proiectul a fost finalizat în ianuarie 2020, acesta fiind dezvoltat în întregime pe o perioadă de un an şi 7 luni. Parcul office pune la dispoziţia chiriaşilor, pe lângă birouri de calitate premium, şi un spaţiu de promenadă cu fântâni arteziene şi spaţii verzi.
Proiectul Globalworth Campus include trei clădiri încadrate în clasa A, cu spaţii de birouri, retail şi diverse alte facilităţi, ce se întind pe o suprafaţă închiriabilă totală de peste 92.000 mp. Complexul a fost construit ca un areal gândit să ofere o experienţă de lucru complexă şi a fost ales ca soluţie office de companii precum Amazon, Mindspace, Honeywell, Dell, Ademco, Stefanini, P4Cards, Mazars, Chain IQ, Delphi sau Stradale, iar acum UniCredit şi Allianz.