BusinessMagazin

Tag: pondere

  • Deşi suprafaţa agricolă a Olandei este 10 ori mai mică decât cea a României, ţara lalelelor are venituri de două ori mai mari decât ţara noastră. Cum reuşeşte

    Cu toate acestea, agricultura are o importanţă ridicată în structura PIB, de trei ori şi jumătate mai mare decât media europeană; în plus, în 2014, agricultura angaja 27,3% din populaţia activă a României, de peste şase ori mai mult decât media europeană de 4,4% din populaţia activă. Asta în condiţiile în care în 1993 aproape acelaşi număr de oameni ca în 2014 lucrau în agricultură, dar acum ponderea domeniului în PIB a scăzut de peste patru ori în această perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă, după cum arată un raport al PwC. „Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în 2015 la doar 54% din media Uniunii Europene, iar situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 16% din cea generată în Franţa, respectiv 34% din cea generată în Spania”, arată raportul firmei de audit şi consultanţă.

    Cu toate acestea, România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producţiei agricole. Deşi cea mai mare parte a suprafeţei cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puţin de 25% din valoarea producţiei agricole totale (estimată în 2015 la 13,6 miliarde de euro). „Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producţiei este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a spus Bogdan Belciu, partener, servicii de consultanţă pentru management, PwC România, coordonatorul studiului. Potrivit Ministerului Agriculturii, la valoarea totală a producţiei ramurii agricole, sectorul vegetal contribuia în anul 2015 cu  63,4% iar cel zootehnic cu cca. 35,4%.

    Deşi avem una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Europa, ţara noastră are o mărime medie de exploataţie, similară cu Malta sau Cipru, ţări cu suprafeţe agricole mult mai mici decât cea a României. Un motiv pentru care acest lucru este posibil îl reprezintă fragmentarea exploataţiilor agricole, în condiţiile în care majoritatea (75%) dintre fermele din ţară au sub 2 hectare, iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr şi 39% din total suprafaţă agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0,5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafaţa agricolă. În occident, segmentul fermelor mijlocii este predominant. Conform celei mai recente Anchete Structurale în Agricultură a INS pentru care deţinem informaţii,  numărul total al exploataţiilor agricole era în 2013 de circa 3630 mii, cu o suprafaţa agricolă utilizată de 13,056 milioane ha.

     În Olanda, activitatea agricolă se desfăşoară sub forma unor holdinguri, care au la bază contracte de cooperare şi cuprind: producătorii, colectorii de produse agricole primare, transportatori, consultanţă (tehnică, economică şi legislativă).
     
     În prezent, în Olanda sunt 81.800 holdinguri, agricultura produce 11% din PIB şi contribuie la export cu 26%. Cea mai importantă parte a sectorului agricol olandez este horticultura. Fermele pentru creşterea vitelor au un număr mediu de 50-70 de capete, reprezentând peste 50% din totalul celor 24.000 de ferme. 
     
    Desfacerea produselor se face prin colectorii care prezintă produsele spre vânzare în cadrul licitaţiilor zilnice, la bursele specializate, produsele fiind preluate de către angrosişti, pentru vânzare la intern sau la export. Olanda este cel mai mare furnizor de cartofi şi produse derivate acestora pe piaţa europeană. De asemenea, Olanda este cel mai mare exportator mondial de flori, a vândut anul trecut pe pieţele externe 3,6 miliarde bulbi de flori, în valoare totală de 313 miliarde euro

     

  • Studiu eJobs: 1 din 2 români a avut o relaţie la birou

    Relaţiile amoroase la birou sunt mult mai frecvente decât ar putea crede mulţi dintre noi. În condiţiile în care petrecem în interes de serviciu o parte semnificativă din viaţă, şansele de a ne găsi jumătatea în timpul orelor de program sunt, din punct de vedere statistic, extrem de mari. Acest lucru este confirmat şi de către cel mai recent studiu eJobs derulat în luna februarie şi care arată că 56% dintre români au avut o relaţie la birou – pentru 45% a fost o relaţie serioasă, de lungă durată, în timp ce pentru 11% dintre ei a fost doar o aventură.

    Oarecum surprinzător, în segmentul de vârstă 18-25 de ani ponderea celor care nu au avut o relaţie de dragoste la job are nivelul cel mai ridicat (60%), pondere egală cu cea a respondenţilor cu vârste între 25-55 ani care au confirmat astfel de relaţii.

    În ceea ce priveşte partenerul, 25% dintre respondenţi spun că au avut o relaţie cu un coleg sau cu o colegă, 12% au avut o relaţie cu un furnizor sau partener extern, iar 19% este ponderea celor care au recunoscut că au avut o relaţie cu superiorul direct.

    Marea majoritate a celor implicaţi într-o relaţie amoroasă la locul de muncă erau singuri la acel moment (62%), 18% erau deja într-o relaţie, iar 20% au recunoscut că erau căsătoriţi.

    25% dintre cei care au avut o relaţie la locul de muncă au ajuns la altar de mână cu colegul sau colega de birou, ponderea fiind mai mare în rândul femeilor (28% femei vs. 20% bărbaţi).

    La întrebarea “Ce influenţă a avut relaţia la locul de muncă asupra carierei tale”, 17% au spus că unul dintre parteneri a trebuit să părăsească compania în următorul an. Cu o pondere apropiată – 16%, sunt cei care au afirmat că relaţia de la locul de muncă i-a ajutat să se dedice şi mai mult jobului, în timp ce doar 7% dintre respondenţi afirmă că relaţia i-a ajutat să avanseze în carieră. În restul cazurilor, relaţia nu a influenţat evoluţia profesională a respondenţilor.

    Sondajul eJobs a fost efectuat la nivel naţional, în perioada 1-12 februarie 2017, pe un eşantion de 1.242 de respondenţi, cu vârste curprinse între 18 şi 55 de ani. 2 din 3 respondenţi sunt femei şi mai mult de jumătate dintre aceştia au vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani.
     

  • Studiu eJobs: 1 din 2 români a avut o relaţie la birou

    Relaţiile amoroase la birou sunt mult mai frecvente decât ar putea crede mulţi dintre noi. În condiţiile în care petrecem în interes de serviciu o parte semnificativă din viaţă, şansele de a ne găsi jumătatea în timpul orelor de program sunt, din punct de vedere statistic, extrem de mari. Acest lucru este confirmat şi de către cel mai recent studiu eJobs derulat în luna februarie şi care arată că 56% dintre români au avut o relaţie la birou – pentru 45% a fost o relaţie serioasă, de lungă durată, în timp ce pentru 11% dintre ei a fost doar o aventură.

    Oarecum surprinzător, în segmentul de vârstă 18-25 de ani ponderea celor care nu au avut o relaţie de dragoste la job are nivelul cel mai ridicat (60%), pondere egală cu cea a respondenţilor cu vârste între 25-55 ani care au confirmat astfel de relaţii.

    În ceea ce priveşte partenerul, 25% dintre respondenţi spun că au avut o relaţie cu un coleg sau cu o colegă, 12% au avut o relaţie cu un furnizor sau partener extern, iar 19% este ponderea celor care au recunoscut că au avut o relaţie cu superiorul direct.

    Marea majoritate a celor implicaţi într-o relaţie amoroasă la locul de muncă erau singuri la acel moment (62%), 18% erau deja într-o relaţie, iar 20% au recunoscut că erau căsătoriţi.

    25% dintre cei care au avut o relaţie la locul de muncă au ajuns la altar de mână cu colegul sau colega de birou, ponderea fiind mai mare în rândul femeilor (28% femei vs. 20% bărbaţi).

    La întrebarea “Ce influenţă a avut relaţia la locul de muncă asupra carierei tale”, 17% au spus că unul dintre parteneri a trebuit să părăsească compania în următorul an. Cu o pondere apropiată – 16%, sunt cei care au afirmat că relaţia de la locul de muncă i-a ajutat să se dedice şi mai mult jobului, în timp ce doar 7% dintre respondenţi afirmă că relaţia i-a ajutat să avanseze în carieră. În restul cazurilor, relaţia nu a influenţat evoluţia profesională a respondenţilor.

    Sondajul eJobs a fost efectuat la nivel naţional, în perioada 1-12 februarie 2017, pe un eşantion de 1.242 de respondenţi, cu vârste curprinse între 18 şi 55 de ani. 2 din 3 respondenţi sunt femei şi mai mult de jumătate dintre aceştia au vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani.
     

  • Studiu Imobiliare.ro: Unul din trei români, interesat să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate

    Un studiu derulat de Imobiliare.ro relevă că, după suişurile şi coborâşurile consemnate pe parcursul ultimilor ani, interesul românilor pentru încheierea de tranzacţii imobiliare este la un nivel ridicat.

    “Unul din trei locuitori din cele mai mari şase oraşe din România sunt interesaţi să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate. De remarcat este şi intrarea pieţei într-o etapă de maturizare: cumpărătorii au tendinţa de aloca mai mult timp pentru găsirea unei proprietăţi. Pe de altă parte, printre semnele de maturizare a pieţei se numără diminuarea importanţei acordate de către clienţi factorului preţ (în favoarea zonei sau apropierii de facilităţi), dar şi preferinţa sporită pentru locuinţele noi, în detrimentul celor vechi”, se arată în comunicatul de presă.

    Studiul relevă o uşoară creştere a interesului pentru chirii şi o aşezare a cererii în ceea ce priveşte nevoia de cumpărare. Din totalul populaţiei cu o nevoie imobiliară, ponderea celor interesaţi să cumpere o locuinţă a scăzut uşor, de la 55,2% în 2015, la 53,7% în 2016; în acelaşi timp, ponderea celor interesaţi să ia o proprietate în chirie a crescut de la 10,6% la 11,8%.

    Pe de altă parte, cota celor care au nevoie să vândă a crescut de la 23,2%, la 25,1%. În 2016, proprietarii dornici să dea spre închiriere o locuinţă reprezentau 9,5% din piaţă, faţă de 11% în anul precedent.

  • Cristian Pârvan, AOAR: Bugetul, proiectat pe o creştere nerealistă a ponderii industriei în PIB

    Proiectul de buget prevede un deficit bugetar sub 3% din PIB şi o creştere importantă a contribuţiei la PIB a industriei. Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR spune că deficitul va fi menţinut prin tăierea investiţiilor, iar datele privind creşterea industriei sunt nerealiste.

    “Din punctul meu de vedere creşterea de la 0,6% din PIB la 1,4% a industriei este un mare semn de întrebare fiindcă cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor. Ori într-o perioadă în care în Europa şi în lume apare izolaţionismul, protecţionismul este greu de crezut. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franţa şi politicienii susţin protejarea locurilor de muncă din ţară. Marea Britanie va ieşi din piaţa comună, iar Trump a anunţat deja măsuri pentru menţinerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară. E greu de crezut că vom avea o creştere atât de mare a industriei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei

    Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.

    Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.

    Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.

    Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.

    La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).

    Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.

    Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.

    Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).

  • Barrier, creştere de 35% în primele 9 luni ale lui 2016

    Barrier, marcă deţinută de compania Electric Plus, unul dintre cei mai mari jucători în producţia de tâmplărie termoizolantă din PVC, anunţă, după primele 9 luni ale acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 35%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Ritmul de creştere al cifrei de afaceri se datorează, după spusele reprezentanţilor companiei, primului ciclu de investiţii în valoare totală de 12 milioane de euro, al cărui efect se vede în creşterea vânzărilor. Un alt factor de creştere în acest an este extinderea reţelei de magazine în sistem de franciză la nivel naţional, anul acesta fiind deschise la Constanţa, Ploieşti, Galaţi, Braşov, urmând ca până la finalul anului să se deschidă un nou showroom în Mangalia. În afara dezvoltării reţelei de magazine în franciză, compania comercializează produsele Barrier prin parteneriatele încheiate cu peste 300 de colaboratori în toate judeţele ţării.

    „Investiţiile în utilajele şi tehnologiile de ultimă generaţie realizate în ultimii ani şi-au demonstrat cu prisosinţă eficienţa şi au favorizat creşterea economică şi, în acelaşi timp, au condus la creare de noi locuri de muncă. Am pus la punct un sistem de producţie adaptat cerinţelor în schimbare ale pieţei, un sistem care permite clienţilor acces la inovaţiile din domeniu. Pe baza acestor rezultate, preconizăm că până la sfârşitul anului vom înregistra o creştere de 40% comparativ cu 2015”, a declarat Adrian Gârmacea, director general al companiei.

    Cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri provine din vânzările interne, în timp ce exporturile reprezintă circa 22% din totalul cifrei de afaceri. Ca pondere a produselor în realizarea cifrei de afaceri, ferestrele şi uşile termoizolante reprezinta cea mai mare parte (80%), în timp ce uşile de garaj totalizează 15%, iar rulourile contabilizează 5%.

     

  • România a urcat pe cinci poziţii în clasamentul global Paying Taxes 2017 calculat de PwC

    România a urcat 5 poziţii, până pe locul 50, în clasamentul global PwC Paying Taxes 2017, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume, informează PwC.

    În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (40,3%) şi cea globală (40,6%).

    La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România este printre performerii Europei Centrale şi de Est, cu 161 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 164 de ore şi un nivel global de 251 de ore.

    În privinţa numărului de plăţi de impozite şi taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie globală de 25,6 de plăţi şi una a Uniunii Europene de doar 11,8 plăţi anual.

    „Se observă că multe dintre statele din Europa Centrală şi de Est au făcut progrese în ultimul an în ceea ce priveşte uşurarea plăţii taxelor. Astfel, Cehia a făcut un salt de pe locul 122 până pe poziţia 53 în clasament, Polonia a urcat de pe locul 58 pe poziţia 47, Slovacia a urcat de pe locul 73 pe 56, Ungaria a urcat de pe locul 95 pe 77, iar Bulgaria de pe 88 pe 83. O evoluţie spectaculoasă a avut şi Moldova, care a urcat pe poziţia 31 în clasamentul Paying Taxes, faţă de locul 78 înregistrat anul trecut. Acest lucru subliniază că suntem într-o competiţie regională din ce în ce mai intensă privind uşurarea plăţii taxelor şi a reducerii poverii fiscale, iar România ar trebui să continue şi să intensifice ritmul măsurilor fiscale pozitive luate în ultimii ani pentru a se poziţiona ca o destinaţie mai atractivă pentru investiţii”, spune Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Paying Taxes 2017 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.

    Raportul Paying Taxes analizează uşurinţa plăţii taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse, şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Anul trecut, România s-a clasat pe poziţia 55.

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău. 

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău.