BusinessMagazin

Tag: pnrr

  • Boloş, despre prima cerere de plată din PNRR: Nu am emoţii. România şi-a îndeplinit obligaţiile

    Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloş a declarat că nu are „niciun fel de emoţie” legată de aprobarea primei cereri de plată din PNRR depuse de România.

    „Împreună cu CE am avut discuţiile pentru închiderea jaloanelor şi documentele pe care le-a solicitat Comisia pentru ca aceste jaloane să fie închise. Autoritatea de Audit a făcut acele recomandări suplimentare faţă de CE şi, aşa cum am precizat, dacă CE va considera că mai sunt necesare informaţii şi alte documente, acest drept îl au până la momentul în care se va face plata către România a sumei pe care am solicitat-o”, a declarat Marcel Boloş.

    Conform acestuia, cererea de plată a fost depusă în 31 mai, iar CE poate cere informaţii şi documente suplimentare timp de 60 de zile.

    Marcel Boloş a precizat că este vorba de o sumă de 3 miliarde de euro, din care se deduce prefinanţarea.

    Ministrul a fost întrebat dacă are emoţii în ceea ce priveşte aprobarea plăţii.

    „Nu am niciun fel de emoţie, devreme ce am convenit cu CE o modalitate de stingere a jaloanelor, sigur că lucrurile pot să fie îmbunătăţite şi informaţiile, documentele suplimentare pot fi solicitate. Nu am niciun fel de emoţie, România şi-a îndeplnit obligaţiile la termen”, a adăugat Boloş.

  • Ciucă: Guvernul, în grafic pentru ca România să beneficieze de 10 md. de euro din PNRR în 2022

    „Valorificarea celor 30 de miliarde de euro din PNRR este un efort coordonat şi coerent, cu borne bine stabilite, termene şi responsabili pentru fiecare domeniu. Am dovedit că am reuşit să operaţionalizăm acest mecanism de finanţare europeană într-o perioadă scurtă şi deloc simplă pentru România şi să trimitem prima cerere de plată. Prefinanţarea primită, în valoare de 3,7 miliarde de euro, adăugată primei cereri de plată deja transmise Comisiei Europene, ne arată clar că suntem în grafic pentru a obţine ceea ce ne-am propus, respectiv ca România să beneficieze în acest an de 10 miliarde de euro din PNRR. În continuare voi monitoriza îndeplinirea ţintelor, jaloanelor şi reformelor din PNRR. Sunt convins că disciplina muncii echipei guvernamentale şi responsabilitatea ne vor ghida în continuare activitatea”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, conform unui comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, discuţiile din cadrul întâlnirii s-au axat asupra procedurilor şi măsurilor asociate depunerii cererii de plată în sumă de aproximativ 3 miliarde de euro, din care aproximativ 2 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile, iar circa 1 miliard finanţare sub formă de împrumut.

    În acest sens, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis ministerelor coordonatoare de reformă şi investiţii forma aprobată de către Comisie a Acordului de tip operaţional, document necesar pentru implementarea PNRR. De asemenea, ministerele coordonatoare urmează să implementeze planuri de acţiune specifice pentru îmbunătăţirea sistemului de management şi control aferent Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, stabilite prin consultări la nivelul instituţiilor statului, precum şi în dialog între Guvern şi Comisia Europeană.

    În contextul planului REPowerEU, care propune un set de acţiuni pentru a economisi energia, a diversifica sursele de aprovizionare şi pentru a accelera tranziţia Europei către o energie curată, Comitetul a analizat comunicarea Comisiei Europene pe acest subiect. Orientările transmise statelor membre detaliază şi explică modalităţile de elaborare a capitolelor dedicate planului REPowerEU, axându-se pe procesul de modificare a planurilor existente.

    În cadrul reuniunii, a fost prezentată situaţia ghidurilor pentru apelurile de proiecte competitive din PNRR, inclusiv a schemelor de ajutor de stat, pentru 61 din cele 71 de proiecte (85%) fiind stabilite termene de lansare în 2022.

    Următoarea cerere de plată din partea României va fi transmisă Comisiei Europene în trimestrul al III-lea 2022 şi include jaloanele şi ţintele care au termen de realizare trimestrele I şi II 2022. Valoarea celei de-a doua cereri este de peste 3,2 miliarde euro, din care 2,14 miliarde euro fonduri nerambursabile şi peste 1 miliard finanţare sub formă de împrumuturi.

  • România a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată din PNRR, în valoare de 3 miliarde euro

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis, astăzi, Comisiei Europene, prima cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. 

    Potrivit MIPE, din cele aproximativ 3 miliarde de euro, 2,03 miliarde euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 0,90 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut.

    Din suma solicitată spre rambursare prin cererea de plată, România va încasa 2,56 miliarde euro, valoarea ce rezultă după deducerea prefinanţării primite până în prezent.

    „Concret, din componenta de granturi va fi rambursată o sumă de 1,77 miliarde euro, iar din cea aferentă împrumuturilor 0,78 miliarde euro”, informează MIPE.

    „Ne-am respectat angajamentul de a trimite astăzi, 31 mai, Comisiei Europene prima cerere de plată în vederea încasării fondurilor PNRR alocate pentru ţintele şi jaloanele îndeplinite la sfârşitul anului trecut. Doresc să le mulţumesc tuturor miniştrilor pentru efortul depus”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

    Prima cerere de plată cuprinde cele 21 de ţintele şi jaloanele aferente trimestrului IV din 2021. Odată cu transmiterea cererii de plată, au fost transmise Comisiei toate documentele justificative privind îndeplinirea satisfăcătoare a ţintelor şi jaloanelor, aceasta fiind o condiţie obligatorie.

    Potrivit MIPE, au fost încărcate, în total, în sistemul electronic al Comisiei, 180 de documente justificative aferente celor 21 de jaloane/ţinte, incluse în cererea de plată.

    Următoarea cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR va fi transmisă Comisiei Europene în trimestrul al III-lea şi va cuprinde ţintele şi jaloanele aferente primelor două trimestre ale acestui an.

    România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. Pentru implementarea PNRR, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022.

  • Ciucă: Prima cerere de plată din PNRR în valoare de 3 miliarde de euro va fi transmisă CE

    Prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezidat, luni, reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dedicată pregătirii demersurilor pentru depunerea primei cereri de plată la Comisia Europeană, până la 31 mai.

    „Calendarul foarte strâns pe care l-am urmărit pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR şi dialogul permanent între instituţiile statului român şi între Guvern şi Comisia Europeană fac posibilă transmiterea primei cereri de plată prin care România va beneficia de aproximativ trei miliarde euro sub formă de grant şi împrumut. Aceste resurse importante vor finanţa proiecte din toate componentele PNRR şi vor avea impact în mai multe domenii strategice pentru România. Este un efort instituţional care trebuie continuat pentru a obţine rezultate concrete, cu beneficii pentru cetăţeni”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

    În prima cerere de plată sunt incluse, conform calendarului de implementare al PNRR, cele 21 de jaloane şi ţinte îndeplinite de România în trimestrul patru al anului 2021. Cererea de plată include atât sprijin nerambursabil în valoare de 2.037.146.414 euro, cât şi sprijin sub formă de împrumut în valoare de 907.669.494 euro.

    În cadrul reuniunii a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor aferente trimestrului al II-lea 2022 şi implementarea celor din trimestrul I ale aceluiaşi an. Totodată, s-a discutat despre calendarul de lansare a apelurilor de proiecte şi au fost prezentate concluziile rapoartelor privind auditul de sistem şi de operaţiuni.

    În cadrul PNRR, au fost prevăzute şi aprobate investiţii care includ 70 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,909 miliarde euro (aproape jumătate din valoarea totală a PNRR), iar 60 dintre apelurile de proiecte au termen asumat de lansare anul acesta. Aceste proiecte sunt din următoarele domenii sănătate, solidaritate socială şi egalitate de şanse, mediu, investiţii, infrastructură şi lucrări publice, cercetare-inovare-digitalizare, energie, educaţie şi cultură.

    Şeful Executivului a apreciat eforturile instituţiilor implicate în gestionarea PNRR şi a cerut menţinerea unui ritm susţinut pentru implementarea eficientă şi de calitate a proiectelor de investiţii şi a reformelor.

    „Instituţiile statutului s-au mobilizat şi au colaborat pentru a asigura respectarea angajamentelor şi calendarului asumat de România în cadrul PNRR. Este un efort care trebuie continuat şi extins pentru a valorifica cele 30 de miliarde de euro de care România va beneficia prin PNRR în proiecte de modernizare şi dezvoltare a ţării”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

  • Marcel Boloş, despre renegocierea PNRR: din toamnă se va pune problema

    „Probabil că undeva din toamnă se va pune problema acestei renegocieri, este un proces de durată… Nu se poate merge doar cu o singură măsură va trebui sa avem un pachet integrat, să avem motivele pentru care susţinem renegocierea”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

    Ministrul Boloş a oferit drept exemple pentru justificarea renegocierii creşterea preţurilor la materialele de construcţii şi inflaţia care afectează veniturile pensionarilor.

    „Eu am prezentat comisiei faptul că avem o rată a inflaţiei care este pe trend crescător şi nu este vina României”, a explicat Boloş.

    Prin PNRR, România ar urma să primească aproape 30 de miliarde de euro.

  • Cine s-ar fi aşteptat…

    Dintre cele 24 de ţinte şi jaloane pe care România le avea de îndeplinit pentru primul trimestru al anului, la momentul trimiterii în tipar a revistei era neclar câte erau atinse. Potrivit MonitorPNRR.ru niciuna, potrivit premierului Ciucă, 11. În aceste condiţii, România nu poate înainta către Comisia Europeană cereri de plată pentru banii din PNRR, document aprobat anul trecut prin care există şansa ca 30 de miliarde de euro să intre în economia locală până în 2026. Pe 26 ianuarie, Franţa a primit un aviz favorabil pentru o nouă plată de 7,4 miliarde de euro după ce a dovedit că a îndeplinit 38 de jaloane.

    Pe 28 februarie 2022, Italia a primit avizul Comisiei pentru o nouă tranşă de 21 de miliarde de euro după îndeplinirea a 51 de ţinte. Tot pe 28 februarie, Grecia a primit aprobarea pentru o plată de 3,6 miliarde de euro, după ce a îndeplinit 15 ţinte. Pe 25 martie, Portugalia a primit aviz favorabil pentru o plată de 1,6 miliarde de euro după ce a dovedit că a îndeplinit 38 de ţinte.

    România aşteaptă. Cine s-ar fi aşteptat?

    Roxana Petrescu, guest editor

     

     

     


     

     

  • Cîţu: Nu este niciun fel de discuţie la nivel european despre o regândire a PNRR în acest moment

    „Am vorbit foarte mult despre situaţia din Ucraina, despre reformele din PNRR. Am spus foarte clar şi eu, şi Manfred că România rămâne ancorată să facă toate reformele din PNRR şi nu este niciun fel de discuţie la nivel european despre o regândire a PNRR în acerst moment”, afirmă Florin Cîţu, după o întâlnire cu Manfred Weber, preşedintele Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

    El îl contrazice pe liderul PSD, Marcel Ciolacu. Social-democratul afirma recent că este nevoie de o optimizare a PNRR.

    „Implementarea PNRR înseamnă bani pentru România şi dacă implementăm PNRR atunci, bineînţeles, acei bani vor suplinii alte cheltuieli şi o să avem alte resurse. Deci nu este nevoie de o optimizare a PNRR, este nevoie de implementarea PNRR şi atunci o să vină acei bani în România, nu mai avem nevoie de alte resurse. Sunt bani gratuiţi pe care îi primeşte România din PNRR”, adqaugă Cîţu.

    De asemenea, liderul PNL spune că a mai fost discutat subiectul investiţiilor în Uniunea Europeană.

    „Dar am vorbit şi despre pericolul ca în aceste momente să se relaxeze sau să existe din partea celor de stânga câteva programe populiste care să pună în pericol stabilitatea economică a Uniunii Europene. Atât PPE, cât şi PNL trebuie să rămână puternice în faţa acestor programe”, conchide Cîţu.

  • Guvernul a adoptat hotărârea pentru înfiinţarea Comitetului de monitorizare a PNRR

    „Identificarea timpurie a provocărilor şi dialogul social constant reprezintă instrumentele cheie pentru ca reformele şi investiţiile asumate prin PNRR să poată să fie implementate în termenele asumate. Acest Comitet de monitorizare joacă un rol important în deblocarea unor eventuale blocaje, dar şi pentru coagularea de soluţii pe care mediul asociativ le poate furniza”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

    CMPNRR este un organism interinstituţional, cu rol consultativ, de informare şi dezbatere fără personalitate juridică.

    Printre atribuţiile comitetului se numără urmărirea progresului implementării investiţiilor şi reformelor din cadrul PNRR, realizarea activităţii de consultare a membrilor în scopul identificării de soluţii în eventualitatea unor blocaje şi dezbaterea aspectelor care reies din procesul de implementare efectivă a PNRR.

    În realizarea atribuţiilor sale, CM PNRR poate formula recomandări prin votul majorităţii simple a membrilor. Secretariatul CM PNRR se asigură de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

  • Vîlceanu: E halucinant că am început să vorbim despre PNRR ca fiind un lucru rău pentru România

    ​El precizează, la RFI, în contextul disputelor politice din aceste zile dintre PNL şi PSD, că e nevoie de consultanţă inclusiv la Ministerul Sănătăţii şi la cel al Muncii. Ministrul afirmă însă că „toţi miniştrii PSD îşi fac datoria şi discursul public e cu totul altceva”.

    PNRR este în centrul unor dispute politice în ultima perioadă. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a cerut Corpului de Control să facă o investigaţie, după ce a afirmat că a văzut în PNRR finanţări de 25 de milioane de euro pe consultanţă, pentru un proiect de cinci milioane de euro.

    Dan Vîlceanu comentează demersul colegului său de Guvern: „Dacă domnul Rafila a simţit să sesizeze Corpul de Control al premierului, sunt convins că a făcut-o având dânsul probabil o logică. Eu mă concentrez pe lucrurile mari şi cred că românii vor să vadă de la noi reforme adevărate, scrise acolo şi investiţii mari. De exemplu, eu vreau să văd spitale construite, vreau să văd autostrăzile construite, adică vreau să văd miliardele de euro de acolo cheltuite. După care mă pot uita şi la cinci milioane de euro scrise nu ştiu unde sau 20 în altă parte (…). Hai să cheltuim banii ăia pe care trebuie să-i cheltuim, pentru a livra românilor nişte lucruri pe care le aşteaptă de 30 de ani, spitale, autostrăzi, şcoli şi aşa mai departe şi după aceea ne putem uita şi la ăia cinci milioane sau 20 pe nu ştiu ce consultanţă. Mi se pare că ne concentrăm uneori pe detalii mărunte şi nu vedem lucrurile mari pe care trebuie să le facem”.

    El precizează că „nu pot exista suspiciuni, pentru că acei bani nu au fost cheltuiţi, acei bani sunt alocaţi acolo şi în cazul în care ei au fost alocaţi greşit, nu-i cheltui. Vreau să vă dau un exemplu: să spunem că pentru acea agenţie pentru investiţii în domeniul sănătăţii ai alocate 30 de milioane, cât se spune că sunt alocaţi. Păi, poţi să cheltui zece milioane, adică să faci economii şi restul de bani să-i investeşti în altă parte, tot în Sănătate, evident. Deci acei bani nu au fost cheltuiţi, nu văd ce anchete ar trebui să facem”.

    Întrebat dacă este nevoie de consultanţă în PNRR, Dan Vîlceanu a răspuns: „Da, este nevoie de consultanţă şi am să vă dau un exemplu chiar de la Ministerul Sănătăţii. Acum un an şi ceva, de asta şi când a fost polemica asta legată de fondurile europene de la Sănătate, au fost jurnalişti sau foarte mulţi în mass-media, care au spus că am ceva cu domnul Rafila, eu vorbeam de Ministerul Sănătăţii şi am să vă arăt şi de ce. Acum peste un an de zile, a fost semnat un proiect între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a fost semnat un contract de finanţare, pentru digitalizarea secţiilor de ATI, sunt nişte proiecte la care noi ţinem foarte mult. Nu s-a întâmplat nimic de atunci, pentru că la Ministerul Sănătăţii nu există expertiză să facă caietul de sarcini (…). Deci eu cred că sunt anumite domenii, sunt anumite lucruri, pe care nu le poţi face, decât luându-ţi consultanţa necesară. Vă mai dau un exemplu. La Ministerul Muncii, pentru reforma pensiilor, Ministerul Muncii va contracta consultanţă de la Banca Mondială, pentru că sunt lucruri foarte-foarte complicate şi poate că o părere imparţială şi un mod de a şti să faci lucrurile astea nu strică niciodată şi nu numai că nu strică, este necesar. Eu nu cred că sunt în Ministerul Sănătăţii în momentul de faţă oameni care să ştie să facă o agenţie pentru dezvoltarea investiţiilor în sănătate, nu cred. Dacă sunt, foarte bine, dar eu nu cred că sunt”.

    Întrebat dacă PNRR a fost negociat prost, ministrul a afirmat: „Nu, nu, dar PNRR-ul a devenit uşor-uşor o dispută politică. PNRR-ul românesc a obţinut cele mai mari calificative şi a fost calificat ca fiind între primele cinci PNRR-uri din UE, la nivel calitativ mă refer şi ăsta a fost un rating pe care Comisia ni l-a dat. Deci nu pot să spun că a fost negociat prost sau că PNRR-ul României nu e bun, însă văd că există într-adevăr un fel de campanie susţinută de a-l transforma în ceva rău. Noi cu toţii ştim că acolo este reforma pensiilor, care va duce la un sistem de pensii din care să eliminăm inechităţile şi vorbesc de pensiile mici. De asemenea, avem construcţii de spitale, de autostrăzi, reforme de mediu, reducerea timpilor, de exemplu, pentru o autorizaţie şi avize în construcţii la jumătate (…). Toate lucrurile astea bune mie mi se pare că sunt, că există o campanie, practic, să fie transformate în ceva rău, domnule, la pensii nu-i bine, că e prea puţin, deşi n-a făcut nimeni un calcul, în momentul în care vorbim, că ne trebuie mai mult de 9,4% din PIB, cei care spun asta nu se bazează pe nimic, pentru că nu există o lege pe baza căreia să faci un calcul şi să spui că-ţi trebuie mai mult. Deci pur şi simplu, este doar o discuţie politică în momentul de faţă. Sau că în PNRR, unde sunt miliarde pentru spitale, e o sumă pentru consultanţă şi e rău şi pur şi simplu am început să vorbim despre PNRR ca fiind un lucru rău pentru România, ceea ce este din punctul meu de vedere halucinant”.

    Întrebat dacă e adevărat că premierul Nicolae Ciucă i-a cerut să nu-şi mai critice public colegii de la PSD, Dan Vîlceanu a răspuns: „Da, aşa s-a întâmplat, dar era un lucru normal să-mi ceară să nu-i mai critic public pe colegii de la PSD, cum de altfel şi lor le cere de fiecare dată când fac lucrul ăsta cu colegi din PNL, să nu o mai facă. Până la urmă, noi liberalii nu suntem în coaliţia iubirii cu PSD, că n-avem cum, sunt două partide cu viziuni diferite, dar suntem într-o coaliţie care să ofere stabilitate politică, într-o perioadă complicată, cu război la graniţele noastre, în Ucraina, cu situaţii complicate legate de economie, creşterea generalizată a preţurilor, creşterea inflaţiei, practic (…). Dar cel puţin în ceea ce priveşte partea asta de PNRR, fiecare ministru face ceea ce trebuie, deci trebuie să rămână măcar acest mesaj pe care încerc să-l ofer publicului că una spune popa şi alta face, deci în ceea ce priveşte PNRR, toţi miniştrii PSD îşi fac datoria şi discursul public e cu totul altceva”.

  • Rafila, despre investiţiile PNRR în sănătate: Sudul şi estul ţării sunt vitregite

    Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila susţine că în PNRR au fost selectate iniţial 49 de spitale din ţară, fără un criteriu clar.

    „O problemă este legată de lista acestor 49 de spitale care au fost selectate iniţial pentru a fi introduse în proiect. Nu există niciun fel de criteriu raţional care să arate de ce au fost alese aceste 49 de spitale, adică criterii legate de nevoia de servicii medicale, de resursele umane disponibile. E o listă înşirată care probabil că a avut ca singur criteriu existenţa unui studiu de fezabilitate. Din această listă ar trebui să alegem 25 tot pe baza unor criterii, la care lucrăm”, a spus ministrul Sănătăţii.

    Acesta spune că unele zone ale ţării sunt vitregite.

    „Semnificaţia din punct de vedere al ofertei de servicii de sănătate pe care aceste instituţii ar putea să le ofere populaţiei, distribuţia lor teritorială… Sudul şi estul ţării sunt vitregite în acest proiect, dacă ne uităm la repartiţia celor 49 de propuneri”, a adăugat Alexandru Rafila.

    El spune că la întocmirea PNRR pe sănătate nu au fost consultate cele 22 de structuri din subordinea ministerului.

    „Am consultat toate structurile din Ministerul Sănătăţii, sunt 22, în ceea ce priveşte implicarea lor în elaborarea acestui program de redresare şi rezilienţă în domeniul sănătăţii. Niciuna dintre cele 22 de structuri nu a fost consultată sau nu a participat efectiv la realizarea acestui program. Deci, a fost un program, nu spun că secret, dar necunoscut în Ministerul Sănătăţii, care trebuia ulterior să-l implementeze”, a precizat Rafila.

    În ceea ce priveşte agenţia de investiţii, Alexandru Rafila spune că ordonanţa care prevede înfiinţarea acesteia este în curs de avizare la Ministerul Sănătăţii.

    „O serie întreagă de spitale ar putea să fie reabilitate şi dotate, se face o reformă în domeniul resurselor umane, în ceea ce priveşte integritatea, toate pachetele astea sunt însoţite de nişte pachete de consultanţă, iar celebra Agenţie pentru Investiţii în Domeniul Sanitar trebuie constituită în subordinea Ministerului Sănătăţii. Noi, după ce am reluat informaţiile legate de această agenţie, am avut consultări la nivelul Giuvernului, la nivelul cu reprezentanţii UE apropo de locul în care e cel mai bine ca această agenţie să fie plasată. Şi a fost o discuţie dacă e oportun sau nu să fie la Secretariatul General al Guvernului sau să fie la Ministerul Sănătăţii. Vreau să vă spun că şi la începutul acestui proiect a existat o asemenea discuţie, ca agenţia să fie în subordinea SGG. Între timp, toată lumea a căzut de acord că cel mai bine este să fie la MS, în momentul de faţă ordonanţa care aprobă înfiinţarea ei se găseşte în procedura de avizare internă la MS, urmând ca aceasta să fie trimisă şi celorlalte ministere avizatoare, încât să îndeplinim obiectivele asumate din cadrul PNRR”, a mai declarat Alexandru Rafila.