BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Medicii români sunt vânaţi de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună

    Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global, notează o analiză a platformei de recrutare BestJobs, unde sunt listate în prezent peste 3.000 de anunţuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depăşesc 2.000 euro.

    Dintre acestea, 5% sunt oportunităţi pentru medicii români de a lucra în alte ţări, cu pachete de beneficii care ajung şi la 10.000 de euro.

    „Observăm cum anunţurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obţine în România, pornind chiar şi de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziţie cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru acelaşi rezident poate începe de la 2.000 de euro”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Analiza BestJobs  arată că cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 şi 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie şi chirurgie, iar printre ţările care îşi caută activ personal medical la noi în ţară sunt Franţa, Suedia, Olanda şi Belgia, cu cele mai multe anunţuri pe platforma de recrutare BestJobs.

    Clinicile străine încearcă să atragă candidaţi specializaţi români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienţi garantată, sprijin în relocare şi mediu de lucru cu specializări diverse.

    „Tocmai de aceea, mulţi medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultăţii. În plus, spitalele şi clinicile din afară ştiu că medicii români sunt foarte bine pregătiţi, lucru care îi determină să caute personal la noi în ţară, în număr aşa mare”, adaugă Ana Vişian.

    În România, printre domeniile în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro se găsesc IT / Telecom, Management şi Inginerie, arată datele din platformă.

    În ceea ce priveşte nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne sectorul care oferă cele mai mari salarii, chiar şi în condiţiile în care creşterea faţă de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Acesta rămâne totodată şi un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidaţi este în continuă creştere.

  • PayU, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de plăţi online, anunţă colaborarea cu Celo, platforma de blockchain mobile-first, pentru lansarea unei noi opţiuni de plată prin stablecoin

    PayU, divizia fintech şi plăţi online a Prosus şi-a anunţat colaborarea cu Celo, platformă de blockchain mobile-first, orientată către a pune DeFi la dispoziţia oricărui utilizator de smartphone. Astfel, alături de achziiţionarea CELO, PayU va putea oferi plăţi cu stablecoin, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii PayU.

    „Această mişcare se aliniază viziunii noastre despre o lume fără frontiere financiare, în care toată lumea poate prospera. Ne străduim să dotăm comercianţii şi clienţii acestora cu cele mai recente soluţii de plată, iar acest lucru ne-a determinat să investim în CELO şi să achiziţionăm tokens, pe lângă integrarea ofertei stablecoin pentru clienţii şi partenerii noştri. Pe măsură ce tranzacţiile digitale devin o normă, este important să dotăm comercianţii şi clienţii cu cele mai recente soluţii de plată. Colaborarea cu First DAG şi Celo, pentru a oferi o nouă opţiune de plată, creează noi oportunităţi pentru comercianţii din mediul online şi va deschide noi posibilităţi, prin care utilizatorii să tranzacţioneze liber”, a transmis Mario Shiliashki, CEO al PayU Global Payments.

    Folosind platforma First DAG, care acţionează ca un intermediar dintre comerciant şi banca aleasă de el, comercianţii PayU pot accepta fără probleme plăţi stablecoin fără a integra componente suplimentare blockchain.

    PayU şi First DAG se alătură, de asemenea, Celo’s Alliance For Prosperity, care permite colaborări cu întreaga gamă de tehnologii şi oferă dezvoltatorilor o modalitate de a construi aplicaţii mobile descentralizate (dApps), care se bazează pe platforma blockchain a Celo. Astfel,  se alătură Opera, Deutsche Telekom, Andreessen Horowitz, Coinbase Ventures, Gitcoin, Anchorage şi peste 150 de organizaţii diferite, care construiesc şi integrează soluţii de plată care să servească mai bine nevoile utilizatorilor la nivel global.

    PayU este unul dintre principalii furnizori de servicii de plăţi online din lume, care operează în peste 50 de pieţe şi sprijină peste 450.000 de comercianţi şi milioane de clienţi din America Latină, Africa, Europa şi Asia.

    Stablecoins sunt foarte potrivite pentru pieţele în creştere cum sunt acestea, deoarece oferă acces la active digitale care au acoperire în dolari şi euro, şi sunt protejate de volatilitatea unor monede fiat şi a unor criptomonede. Participanţii din pieţele cu creşteri semnificative pot economisi şi trimite cu uşurinţă bani, fără a mai fi nevoie să acceseze instituţii financiare tradiţionale sau monede locale volatile.

  • PayU, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de plăţi online, anunţă colaborarea cu Celo, platforma de blockchain mobile-first, pentru lansarea unei noi opţiuni de plată prin stablecoin

    PayU, divizia fintech şi plăţi online a Prosus şi-a anunţat colaborarea cu Celo, platformă de blockchain mobile-first, orientată către a pune DeFi la dispoziţia oricărui utilizator de smartphone. Astfel, alături de achziiţionarea CELO, PayU va putea oferi plăţi cu stablecoin, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii PayU.

    „Această mişcare se aliniază viziunii noastre despre o lume fără frontiere financiare, în care toată lumea poate prospera. Ne străduim să dotăm comercianţii şi clienţii acestora cu cele mai recente soluţii de plată, iar acest lucru ne-a determinat să investim în CELO şi să achiziţionăm tokens, pe lângă integrarea ofertei stablecoin pentru clienţii şi partenerii noştri. Pe măsură ce tranzacţiile digitale devin o normă, este important să dotăm comercianţii şi clienţii cu cele mai recente soluţii de plată. Colaborarea cu First DAG şi Celo, pentru a oferi o nouă opţiune de plată, creează noi oportunităţi pentru comercianţii din mediul online şi va deschide noi posibilităţi, prin care utilizatorii să tranzacţioneze liber”, a transmis Mario Shiliashki, CEO al PayU Global Payments.

    Folosind platforma First DAG, care acţionează ca un intermediar dintre comerciant şi banca aleasă de el, comercianţii PayU pot accepta fără probleme plăţi stablecoin fără a integra componente suplimentare blockchain.

    PayU şi First DAG se alătură, de asemenea, Celo’s Alliance For Prosperity, care permite colaborări cu întreaga gamă de tehnologii şi oferă dezvoltatorilor o modalitate de a construi aplicaţii mobile descentralizate (dApps), care se bazează pe platforma blockchain a Celo. Astfel,  se alătură Opera, Deutsche Telekom, Andreessen Horowitz, Coinbase Ventures, Gitcoin, Anchorage şi peste 150 de organizaţii diferite, care construiesc şi integrează soluţii de plată care să servească mai bine nevoile utilizatorilor la nivel global.

    PayU este unul dintre principalii furnizori de servicii de plăţi online din lume, care operează în peste 50 de pieţe şi sprijină peste 450.000 de comercianţi şi milioane de clienţi din America Latină, Africa, Europa şi Asia.

    Stablecoins sunt foarte potrivite pentru pieţele în creştere cum sunt acestea, deoarece oferă acces la active digitale care au acoperire în dolari şi euro, şi sunt protejate de volatilitatea unor monede fiat şi a unor criptomonede. Participanţii din pieţele cu creşteri semnificative pot economisi şi trimite cu uşurinţă bani, fără a mai fi nevoie să acceseze instituţii financiare tradiţionale sau monede locale volatile.

  • Ţară, ţară, vrem agregator! Românii au ocazia să-şi spună cuvântul în piaţa de mobilitate electrică, unde cărţile nu au fost încă făcute de multinaţionale

    În România sunt aproape 1.500 de încărcătoare pentru vehicule electrice, sau mai multe, situate în peste 700 de locaţii, sau mai multe. Ca şofer la volanul unui vehicul electric ai nevoie o aplicaţie, două, sau mai multe, pentru a fi sigur mereu că găseşti o „priză”. Toată această incertitudine reprezintă o oportunitate imensă pentru antreprenorii români din tehnologie care vor să dezvolte un agregator sau o soluţie de roaming, prin care să aducă toate încărcătoarele în acelaşi loc.

    Roamingul, ca tehnologie în telefonia mobilă, a adus un avantaj incontestabil laturii „mobile” a acestui canal de comunicare, ducând la alt nivel transmiterea informaţiei atunci când suntem în mişcare.

    Un abonat care se deplasează din România până în Germania trece prin mai multe ţări, iar singura diferenţă pe care o sesizează în furnizarea serviciilor necesare este schimbarea operatorului. Cel mai important lucru în această experienţă este accesul neîntrerupt la serviciile dorite.

    Conceptul de „roaming” a fost împrumutat în ultimii ani şi de industria de mobilitate electrică, iar mai mulţi jucători din Europa încearcă să dezvolte platforme în cadrul cărora un şofer să poată regăsi cât mai multe puncte de încărcare, de la cât mai mulţi operatori. Totuşi, piaţa este abia la început, iar asta lasă loc şi pentru antreprenorii din România, o ţară bine reprezentată la nivel regional prin prisma IT-ului.

     „Recomandarea mea este să lucreze cât mai mult la astfel de soluţii de roaming, cred că acesta este viitorul şi cred că România are resurse de IT foarte generoase şi foarte puternice, stăm bine la capitolul ăsta şi putem oferi soluţii mult mai ieftine şi mult mai bune decât cele care ne sunt propuse şi cu care lucrăm acum din Europa de Vest”, a explicat Adrian Rotăraş, project manager senior E-Mobility, E.ON Energie România, în emisiunea ZF Investiţi în România, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    E.ON are deja peste 100 de puncte de încărcare proprii în piaţa locală prin reţeaua E.ON Drive, plus alte circa 40 de staţii de încărcare prin intermediul proiectului NEXT-E, derulat la nivel european în parteneriat cu MOL România. Întregul proiect NEXT-E înseamnă circa 250 de staţii de încărcare ce ar trebui să contureze un drum electric din România până în Croaţia. Cu această experienţă deja în spate, compania crede că roamingul e următorul pas firesc.

    „O parte dintre noi ne-am şi legat la o platformă de roaming, astfel încât clienţii E.ON din România să poată încărca la staţiile altor parteneri legaţi la platforma de roaming, fără alte carduri, aplicaţii. Cred că ăsta e viitorul, nu trebuie să construim neapărat foarte multe staţii, ci să încercăm să legăm între ele staţiile existente. Acesta este şi ţelul nostru pentru România, să ne legăm cu cât mai mulţi din piaţa locală”.

    Cu toate că unii jucători din Europa au început deja să dezvolte astfel de platforme, încă nu s-a ajuns la soluţii care să capete avânt sau să cucerească piaţa cu uşurinţă, iar antreprenorii români ar putea livra mai ieftin tehnologia potrivită. „

    Vorbim de soluţii prin care să ne putem conecta staţiile, să putem vedea staţiile unui proprietar de reţele cu altele, astfel încât clienţii mei să poată avea acces prin aplicaţia mea către staţiile partenerului meu şi invers. (…) La asta tindem, la asta vrem toţi să ajungem şi bineînţeles la costuri mai mici pentru că dacă sunt costuri mai mici pentru noi, sunt costuri mai mici şi pentru clienţii noştri”.

    O astfel de platformă care eficientizează accesul la infrastructura existentă este cu atât mai importantă în România cu cât costurile cu autorizaţiile şi cu branşamentul electric ajung de multe ori să dubleze valoarea investiţiei per staţie.

    Totodată, rata medie de utilizare este de sub o încărcare pe zi în România, în comparaţie cu aproape 1,5 încărcări pe zi reprezentând media Europei Centrale. Piaţa de mobilitate electrică din România este într-un punct incipient în care creşterea poate accelera dacă nu există bariere inutile.

    Ca exemplu, datele la decembrie 2020 de la Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) arătau că anul trecut au fost înmatriculate circa 3.000 de vehicule electrice noi, dintr-un total istoric de aproximativ 6.000 de vehicule.

     

    Mai mult, ponderea electrice plus hibrid în totalul vânzărilor noi a crescut la 7,1% de la 4,2% în decembrie 2019. Aceste date reliefează apetitul în creştere pentru vehicule care rulează pe baza energiei din surse regenerabile.

    În ceea ce priveşte staţiile de încărcare, o analiză realizată de compania LEKTRI.CO arăta la ianuarie 2021 un număr de 1.427 de puncte de încărcare amplasate în 817 locaţii diferite.

    De cealaltă parte, un studiu al platformei deschise PlugShare înregistra în aprilie 2021 doar 782 de locaţii la care puteau fi regăsite încărcătoare în România. Această diferenţă la nivel de cifre este cu atât mai ameţitoare când luăm în calcul că există mulţi operatori care dezvoltă reţele separate, printre care Renovatio, Enel X, Engie, MOL România, Rompetrol, EV-Mag, EV-Connect sau Polyfazer. Disparitatea datelor şi numărul mare de operatori de diferite dimensiuni care dezvolte reţele de staţii de încărcare întăresc pledoaria pentru o soluţie de roaming sau chiar pentru un agregator.

    Aşa cum implicaţiile conceptului de open banking au dus până la momentul în care un utilizator de servicii bancare îşi poate alinia toate conturile în aplicaţia unei singure bănci, aşa ar putea ajuta un agregator şoferii, dar şi piaţa de mobilitate electrică în totalitatea ei. Un agregator ar putea arăta în orice moment câte puncte de încărcare există în România, în câte locaţii, iar şoferul ar putea avea acces la toate, indiferent de numele înscris pe încărcător.

    Unul dintre cei mai mari jucători care se conturează în acest moment în piaţa europeană este compania finlandeză Virta, care a închis recent o rundă de finanţare de 30 de milioane de euro pentru a accelera extinderea la nivel global. Finanţarea a venit de la fondurile Jolt Capital, Tesi şi Vertex Growth. Inclusă în topul companiilor cu cea mai rapidă creştere realizat de Financial Times, Virta operează deja în 30 de ţări şi a reuşit să aducă la un loc serviciile oferite de aproape 1.000 de reţele de încărcare diferite, toate prin platforma Virta.

    În total, reţeaua de roaming dezvoltată de compania fondată în 2013 a ajuns la aproape 170.000 de puncte de încărcare. O astfel de platformă funcţionează ca vânzări pe segmentul B2B, întrucât clienţii sunt operatorii de reţele de staţii de încărcare, care vor să ajungă mai eficient la şoferii de vehicule electrice.

    Într-un articol de blog, cei de la compania Virta explică faptul că reţelele de roaming conţin de obicei mai multe straturi, care pot ajuta furnizorii de servicii să determine cât de amplă va fi acoperirea reţelei din care fac parte.

    Astfel, primul strat reprezintă reţeaua unui operator. Acest tip de reţea individuală ajunge să fie inclusă într-un al doilea strat, adică într-o platformă precum cea dezvoltată de Virta. Aici se întâmplă ceea ce explica Adrian Rotăraş de la E.ON, şi-anume clienţii unui operator au acces şi la reţelele celorlalţi operatori care şi-au înscris staţiile într-o astfel de platformă – fără ca şoferul să aibă nevoie de contracte noi sau de conturi de utilizator suplimentare.

    Al treilea strat este format din reţele de roaming mult mai ample, care se pot construi în jurul unor huburi sau prin acorduri bilaterale. Spre exemplu, Virta oferă acces la aproape 170.000 de puncte de încărcare doar pentru că plaforma de roaming a companiei este inclusă la rândul ei într-o reţea de roaming mai mare, cea a Hubject, care încorporează puncte de încărcare din Europa până în Japonia.

    Aşa cum explicau şi reprezentanţii Virta, astfel de structuri pot fi realizate fie printr-un model centralizat, open source, fie prin intermediul acordurilor bilaterale. Varianta acordurilor bilaterale pare mai simplă la acest moment pentru că le permite unor jucători mari să se grupeze la un loc şi să câştige astfel o cotă mai mare din piaţă, având o libertate mai mare la setarea preţurilor.

    Asta înseamnă că un şofer trebuie să fie mereu conectat la ştirile din piaţa de mobiliate electrică pentru a afla cine a mai încheiat parteneriat cu cine, astfel încât să schimbe platforma utilizată odată cu evoluţia pieţei. Un model de business care plasează cu adevărat clientul în centrul conceptului nu s-ar baza pe un model de acorduri bilaterale, ci pe unul de roaming deschis, centralizat în huburi.

    Scopul final este de a avea acces la majoritatea staţiilor de încărcare cu doar un cont de client – aşa cum poţi plăti la majoritatea supermarketurilor cu aproape toate tipurile de card.

    La acest moment, nu există o legislaţie europeană coerentă care să acopere roamingul în piaţa de mobilitate electrică, însă discuţiile între oficiali au început deja în ceea ce priveşte standardele de interoperabilitate.

    În tot acest context, antreprenorii români pot beneficia de oportunitate şi pot dezvolta astfel de platforme, mai ales că prezenţa unor grupuri europene importante în piaţa locală ar putea reprezenta o rampă de lansare pentru o soluţie tehnologică de top.

  • Facebook, în căutare de creatori de conţinut: Platforma va investi un miliard de dolari către utilizatorii care îşi ating obiectivele de engagement

    Facebook a anunţat că va plăti peste un miliard de dolari creatorilor de conţinut din cadrul reţelelor sale sociale până spre sfârşitul lui 2022, mişcare care surprinde valoarea tot mai mare pe care o vede compania în videoclipuri, live stream-uri şi alte postări create de utilizatori, transmite The Wall Street Journal.

    Astfel, Facebook s-a alăturat celorlalte reţele de socializare care au promis că vor investi masiv în oamenii responsabili de creşterea nivelului de engagement (totalul de aprecieri, comentarii, click-uri etc într-un anumit interval de timp) din rândul utilizatorilor. De altfel, suma reflectă nivelul setat în acelaşi timp de Snapchat, YouTube şi TikTok.

    În consecinţă, creatorii de conţinut din cadrul reţelelor deţinute de Facebook vor fi plătiţi în momentul în care vor atinge un anumit prag de engagement, compania plănuind să furnizeze finanţări care ar acoperi costurile de producţie ale utilizatorilor. Programele vor fi lansate pe bază de invitaţie, spune Facebook, fără să ofere detalii cu privire la perioada şi calificările necesare participării.

    Momentan nu este clar dacă pariul va genera un grad mai mare de loialitate în rândurile creatorilor, având în vedere că oamenii pot atrage audienţe pe o varietate de platforme, iar ritmul de creştere al stimulentelor continuă să evolueze.

    În ultimii ani, creatorii pricepuţi de conţinut au devenit o parte crucială pentru peisajul de social-networking, alimentând popularitatea unor platforme precum TikTok şi Twitch, deţinute de ByteDance şi, respectiv, Amazon.com. Oricine poate deveni peste noapte o vedetă prin intermediul marilor huburi digitale, iar companiile din spatele platformelor sunt dornice să îi atragă cei mai populari creatori pentru a obţine un avantaj în faţa rivalilor.

    TikTok a fost cea mai descărcată platformă la nivel mondial în prima jumătate a anului, devenind între timp şi aplicaţia non-gaming cu cele mai mari venituri din lume, conform firmei de cercetare Sensor Tower. Anul trecut, ByteDance a declarat că va investi prin intermediul fondului Creator Fund peste 2 miliarde de dolari către creatorii de conţinut în următorii trei ani.

    De asemenea, YouTube şi Snapchat au anunţat în mai anunţat o serie similară de planuri, urmând să investească în acest sens 100 de milioane şi, respectiv, 130 de milioane de dolari.

     

  • Indexul locurilor de muncă OLX. Ofertele pentru locurile de muncă în străinătate se ocupă cel mai repede

    ♦ În medie, ofertele pentru locurile de muncă din străinătate s-au ocupat în 10 zile luna trecută ♦ Salariul net lunar pentru un post în străinătate era de aproape 1.900 de euro în luna iunie, pe primul loc în clasamentul celor mai mari salarii oferite de angajatori ♦ Următoarele sectoare în clasamentul celor mai rapid ocupate poziţii au fost cel pentru personal medical şi cel de bone-menajere. 

    Ofertele pentru locurile de muncă din străinătate s-au ocupat cel mai repede în luna iunie a acestui an, cu o medie de 10 zile, conform datelor de pe platforma OLX. De altfel, salariul lunar net oferit pentru un job în străinătate este pe primul loc în clasamentul celor mai mari salarii oferite de angajatori, cu o medie de aproape 1.900 de euro în iunie 2021.

    De altfel, luna trecută, mai mult de 10 candidaţi au aplicat pentru un post în străinătate, aproape la egalitate cu numărul de aplicări de pe prima poziţie din clasament, cel pentru locurile de muncă din sectorul de pază şi protecţie.

    Pe următoarele locuri în clasamentul celor mai rapid ocupate poziţii au fost cea pentru personal medical, cu o medie de ocupare de 13 zile, şi cea de bone-menajere, care s-a ocupat în circa 15 zile în iunie 2021.

    Luna trecută, cei mai căutaţi angajaţi din pia­ţa locală a muncii au fost inginerii – meseriaşii – con­structorii, cu 15.359 de anunţuri postate de an­gajatori pe platforma OLX, în creştere cu 7% faţă de luna anterioară şi cu 32% faţă de aceeaşi lună din anul 2020, angajaţii din categoria şoferi – servicii auto – curierat, cu 11.607 anunţuri pos­tate, în creştere cu 20% faţă de luna pre­ce­dentă şi cu 123% faţă de luna iunie din anul 2020, precum şi lucrătorii din producţie – depozit – logistică cu 11.276 de anunţuri postate, cu 2% mai multe faţă de luna precedentă şi cu 242% mai multe faţă de luna iunie din anul trecut.

    „Cererea pentru angajaţii din categoriile de lucrători producţie – depozit – logistică, şoferi-servicii auto-curierat şi ingineri – meseriaşi – constructori a crescut semnificativ de anul trecut. Principalele motive ale creşterii au fost faptul că aceste sectoare au avut mai multe posturi disponibile faţă de perioada de dinainte de pandemia de COVID-19, comerţul elec­tronic şi livrările au dus la creşterea sectorului de şoferi – servicii auto – curierat, creşterile din sectorul de imobiliare au dus la evoluţia cererii pentru joburile în construţii, iar recuperarea afacerilor după perioadele de lockdown şi creşterea activităţii de recrutare de după au fost motoarele sectorului de logistică – producţie“, a explicat pentru ZF Mihail Dimitrov, business manager în cadrul OLX Locuri de muncă.

    În luna mai, candidaţii români au aplicat cel mai mult pentru joburi în sectorul de pază şi pro­tec­ţie, cu 10,6 candidaţi pentru o poziţie, pentru lo­curi de muncă în străinătate (10,2 candidaţi pe post) şi internship – muncă temporară – se­zo­nie­ră, cu o medie de 7,9 candidaţi care aplică pentru o poziţie, conform datelor de pe platforma OLX. 

    Pe judeţe, cele mai multe oferte de locuri de muncă în luna mai a acestui an au fost în Bucureşti-Ilfov, respectiv 18.868, în creştere cu 16% faţă de luna precedentă şi cu 71% faţă de luna iunie a anului trecut, urmat de Braşov cu 4.528 de anunţuri de angajare, în scădere cu 10% faţă de luna precedentă şi în creştere cu 112% faţă de aceeaşi lună din anul trecut, şi de Cluj cu 4.383 de anunţuri de locuri de muncă postate de angajatori în luna mai, în creştere cu 12% faţă de luna mai şi cu 71% faţă de aceeaşi lună din anul 2020, conform datelor de la OLX.

    La nivel de salarii, câştigătorii lunii iunie au rămas lucrătorii din străinătate, cu o medie sa­la­ria­lă lunară netă de aproape 1.900 de euro, ur­maţi de cei din categoria şoferi – servicii auto – cu­rierat, cu circa 1.100 de euro net şi de agenţi – con­sultaţi în vânzări, cu o medie salarială lu­nară netă de aproape 850 de euro.

  • Povestea unui român, care a ajuns, de la face curăţenie într-un oficiu poştal, la o afacere de sute de mii de euro

    Platforma marketplace creată de gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, poate fi un triunghi al Bermudelor pentru planurile şi investiţiile antreprenorilor, dar şi o adevărată fabrică de bani pentru cei care sunt perseverenţi şi ştiu să îşi aleagă inspirat nişele de business pe care le atacă. Un exemplu ce pare a fi extras dintr-un roman: un antreprenor român care şi-a început cariera prestând servicii de curăţenie într-un oficiu poştal şi care acum a dat lovitura comercializând cărţi pe care i le tipăreşte Amazon.

    Cu toate că am «reuşit» să îmi închid businessul de două ori şi să îl reîncep de la zero deoarece am făcut două mari greşeli şi toate conturile de pe platformele unde îmi vindeam cărţile mi-au fost închise, asta nu m-a oprit niciodată să o iau de la zero şi să îmi doresc să duc acest model de afacere la un alt nivel. Sunt o persoană care testează mult şi îmi place să duc orice platformă la limitele maxime admise.

    Această experienţă m-a ajutat foarte mult şi mi-a permis să îmi fac un traseu nou fără greşeli şi cu strategii foarte bine puse la punct. Odată cu cele peste 100.000 de cărţi vândute am depăşit şi cifra de 700.000 de dolari în vânzări”, a povestit pentru Business MAGAZIN Claudiu Nistor, antreprenor şi fondator GoPublish. Ideea de a vinde cărţi i-a venit acum circa doi ani de zile, după ce testase, învăţase şi avusese deja succes cu un alt business de produse fizice pe Amazon.com.

    „Businessul era stabil şi majoritatea proceselor erau automatizate sau externalizate. Deja aveam cunoştinţele necesare pe această platformă şi am căutat să le valorific cât mai mult posibil. Astfel am descoperit că Amazon oferă serviciul de print on demand pentru cărţi. Şi nu vă gândiţi doar la cărţile complicate pe care le avem în bibliotecă. Sub termenul generic de cărţi, includ şi jurnale, agende, cărţi de colorat sau cu jocuri şi multe alte variante de acest fel ce pot fi realizate în minute de muncă pe baza unor template-uri.

    Practic tu trebuie să faci formatul digital al unei cărţi, de orice fel ar fi acesta, încarci acest conţinut în format digital la ei pe platformă, iar ei o vor printa, o vor lega şi o vor livra ori de câte ori un client Amazon.com plasează o comandă. Înţelegând acest demers, aşa mi-a venit ideea de a testa acest model de business online bazat pe sistemul de print on demand”, a precizat el, adăugând, ca să clarifice, că el a exploatat categoria de cărţi care sunt foarte căutate în online dar şi într-o librărie clasică – cărţi simple, caiete, jurnale, agende, cărţi de colorat, ş.a.m.d., şi nu cărţile clasice, scrise, pe care toată lumea le are în biblioteca de acasă.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • (P) Un Start-up românesc infiinţat acum o lună a atras o finanţare de peste un milion de dolari în mai puţin de o zi

    Lanceria.io, platformă bazată pe blockchain susţinută de tehnologia artificială, a reuşit să atragă atenţia investitorilor datorită poziţionării sale care vine să susţină ecosistemul de freelancing care a explodat în perioada pandemiei în întreaga lume.

    “Conform studiilor realizate la nivel mondial, tot mai mulţi oameni aleg să activeze în regim freelancing pentru a avea un program mai flexibil şi timp liber mai mult. Principalul dezavantaj al platformelor deja existente este cel al comisioanelor extrem de ridicate ce sunt percepute pentru freelancer, atât pentru order, cât şi pentru tips-ul primit de acesta dacă munca sa este apreciată de angajator.” – spune Mihai Sebastian Sararu, CEO Lanceria.

    Fondat la începutul lunii mai, proiectul Lanceria.io este în plină dezvoltare, fiind o iniţiativă independentă ce îşi doreşte să menţină un comision redus pentru angajator. În plus, froloseşte inteligenţa artificială care ajută la determinarea unui matching între freelancer şi angajator pentru a finaliza un proiect cu succes, pentru ambele părţi. Totodată, Lanceria.io introduce opţiunea de plăţi hybrid, atât plăţi prin FIAT, cât şi plăţi prin criptomonede. 

    “Prin platforma Lanceria.io ne propunem să schimbăm dinamica puterii în ecosistemul freelancing-ului şi să eliminăm comisioanele pentru freelanceri, oferind în acelaşi timp angajatorilor features prin care pot selecta cel mai potrivit freelancer care să finalizeze cu succes proiectul dorit.” – declară CEO-ul companiei Lanceria.

    Compania, formată de o echipă de freelanceri pasionaţi cu o experienţă amplă în domeniul Blockchain şi AI, îşi propune să transforme ecosistemul freelancing-ului oferind încredere şi transparenţă, toate cu ajutorul unei platforme de freelancing 2.0. Listarea oficială a monedei va avea loc în data de 16 Iunie pe Digifinex.

    Board-ul executiv este completat de Florin Mitu – Co-Founder şi Robert Tudor – COO.

    Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.lanceria.io

     

     

  • Un altfel de marketplace

    ProfiCircle reprezintă o soluţie care se mulează întocmai pe comportamentul actual al consumatorilor, mutând în online întregul proces de achiziţionare a proiectelor de echipare de spaţii logistice şi comerciale. Cum îşi doreşte compania să deschidă noi drumuri şi să schimbe faţa industriei globale a echipamentelor comerciale?

     

    ProfiCircle a pornit de la ideea ambiţioasă de a digitaliza industria echipamentelor comerciale, estimată la nivel global la 350 de miliarde de dolari. De regulă, cumpărătorii şi furnizorii se confruntă cu o serie de inconveniente de-a lungul proceselor de achiziţie a echipamentelor comerciale. În mod tradiţional, pentru a obţine cea mai bună ofertă, cumpărătorul trimite cereri către mai mulţi furnizori (locali, de cele mai multe ori), procedură ce implică ore întregi de discuţii, negocieri, întâlniri fizice, corespondenţă prin e-mail şi telefoane. Procesul durează câteva luni, iar transparenţa preţurilor lipseşte. „Aşa că ne-am întrebat cum ar fi să existe o modalitate prin care întregul proces poate fi simplificat, cu scopul de a scurta timpul necesar între cererea ofertei, selectarea furnizorilor, contractarea echipamentelor şi implementarea propriu-zisă a proiectului”, spune Cristian Guşă, cofondator şi Chief Technical Officer (CTO) al ProfiCircle. Concret, ProfiCircle este o platformă de tip SaaS (software as a service) care oferă cadrul necesar desfăşurării unui proiect de achiziţie a sistemelor de depozitare şi mobilier pentru companii.

    În acest sens, platforma pune la dispoziţia cumpărătorilor şi furnizorilor instrumente precum comunicarea online între părţi, completarea cerinţelor tehnice, alegerea designului potrivit, realizarea de licitaţii online între furnizori, vizualizarea ofertelor în mod transparent, semnarea online a contractelor şi partea de project management. „Modelul de business de tip marketplace B2B este cel mai adecvat pentru industria achiziţiei de sisteme de depozitare: existenţa unui loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, oferind cumpărătorului o gamă variată de servicii şi crearea unor parteneriate pe termen lung. Aşadar, misiunea din spatele ProfiCircle este de a revoluţiona industria achiziţiei de echipamente comerciale prin digitalizare. Ne-am propus să simplificăm achiziţiile şi implementarea unor asemenea proiecte şi, prin fiecare funcţionalitate a platformei, să le facem viaţa mai uşoară atât clienţilor, cât şi comercianţilor parteneri”, a declarat Cristian Guşă.

    Pentru ProfiCircle, indicatorul de creştere cel mai relevant este reprezentat de valoarea tranzacţiilor intermediate prin platformă. Compania a înregistrat tranzacţii de 500.000 de euro de când a lansat versiunea beta în cea de a doua jumătate a anului trecut, iar perspectivele de anul acesta sunt tot mai optimiste, având în vedere reacţiile primite din partea clienţilor şi furnizorilor, extinderea pe noile pieţe şi creşterea numărului de parteneri listaţi în platformă. De altfel, pandemia a avut un impact pozitiv asupra firmei, în contextul în care segmentul de e-commerce a crescut exponenţial, iar retailerii au fost nevoiţi să îşi reconfigureze spaţiile şi modul de lucru. În prezent, ei au nevoie de atât de spaţii logistice şi de depozitare mai mari pentru a onora comenzile, cât şi de eficienţă în ceea ce priveşte transportul şi livrarea serviciilor/produselor. Fenomenul a dus la creşterea nivelului de cerere pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor logistice şi a depozitelor, aspect înţeles complet de ProfiCircle. „În plus, în timpul pandemiei, interacţiunile şi întâlnirile fizice nu au mai putut avea loc, aşa că ProfiCircle este locul ideal pentru ca furnizorii şi producătorii să îşi expună produsele şi să găsească noi clienţi, fără limitări geografice, iar clienţii să găsească rapid soluţii pentru nevoile lor. Pentru noi, pandemia reprezintă o oportunitate de a atrage noi clienţi şi furnizori de servicii în platformă”, susţine CTO-ul ProfiCircle.

    Firma are până acum 17 angajaţi şi, pentru 2021, şi-a propus să recruteze aproximativ 30 de specialişti în web development, marketing, customer support şi vânzări. În noiembrie 2020, ProfiCircle a investit 300.000 de euro în versiunea beta a platformei, însă compania pregăteşte o nouă serie de caracteristici în viitorul apropiat. Printre funcţionalităţile actuale se găseşte un set de instrumente care permit colaborarea 100% online între părţile implicate – beneficiari, producători şi furnizori de echipamente, transportatori, finanţatori ş.a.m.d. Comunicarea are loc în cadrul platformei, fiind integrate opţiunile de videoconferinţe şi chat între clienţi şi furnizori.

    Totodată, este realizat un model de licitaţie pe mai multe niveluri, iar cumpărătorul are opţiunea de a-şi alege furnizorul care îi va oferi cel mai bun preţ, respectând termenul de livrare şi gradul de calitate pe care le-a selectat. Ulterior, cumpărătorul poate selecta proiectanţi, vânzători de echipamente din UE, contractori prin intermediul cărora îşi realizează proiectul, putând – de asemenea – să îşi găsească o sursă de finanţare, fie că este de vorba de leasing sau închiriere.

    „Este important de menţionat că, datorită modulului de licitaţie, cumpărătorii pot economisi cu până la 20-30% din bugetul alocat întregului proiect, iar datorită instrumentelor online de colaborare, găsirea furnizorilor şi implementarea proiectului durează câteva săptămâni, faţă de câteva luni (cu 80% mai puţin timp decât în mod tradiţional)”, a adăugat cofondatorul ProfiCircle.

    Conform datelor companiei, ProfiCircle este primul marketplace B2B din industria sistemelor de depozitare la nivel mondial. Aşadar, competiţia este reprezentată de producătorii şi furnizorii de sisteme de depozitare din toată lumea, firma dorind să îi transforme în parteneri prin listarea pe platforma ProfiCircle.

     În primul rând, firma se adresează companiilor mici şi mijlocii din retail, e-commerce, distribuţie şi logistică, dar şi companiilor mari şi lanţurilor de magazine, precum supermarketuri şi farmacii care au nevoie de amenajarea sau dotarea unui spaţiu comercial cu rafturi pentru depozite, mobilier pentru retail, HoReCa şi echipamente pentru manipularea mărfurilor.

    „Pe de altă parte, ne adresăm celor care oferă astfel de servicii: producătorilor, comercianţilor şi altor furnizori de servicii conexe (transportatori, designeri, montatori, manipulatori, finanţatori, asigurători, companii care oferă soluţii de tip WMS (warehouse management system -n.r.), care odată listaţi pe platforma ProfiCircle, pot găsi clienţi mai uşor şi au control deplin asupra comenzilor şi tranzacţiilor efectuate.”

    Marketplace-urile obişnuite funcţionează în continuare pentru segmentul B2C, însă tendinţele internaţionale semnalează faptul că fiecare industrie complexă oferă marketplace-uri de tip B2B cu scopul de a eficientiza procesele de business, de la ofertare şi achiziţie la comunicare şi implementare pentru toate părţile implicate, în special pentru cumpărători şi furnizori.

    Mai mult, având în vedere că – la nivel global – forţa de muncă activă este reprezentată cu precădere de generaţia millennials (cei născuţi între începutul anilor ă80 şi sfârşitul anilor ă90), rolul digitalizării devine tot mai important de la un an la altul, milenialii fiind obişnuiţi ca totul să aibă loc rapid şi eficient.

    „În ceea ce priveşte creşterea ecosistemului local de start-up-uri, credem că în România se regăsesc antreprenori cu idei de afaceri inovatoare şi îndrăzneţe, mai ales în domeniul tehnologiei, care reprezintă un atu pentru ţara noastră, având în vedere competenţele IT-iştilor locali. Vedem că, în ultimii ani, în România s-au născut iniţiative antreprenoriale impunătoare care vin cu o nouă perspectivă şi potenţial de scalare pe plan global. Drept dovadă, ProfiCircle este un start-up cu origini locale, dar cu ambiţii regionale şi chiar globale, compania fiind gândită pentru a se extinde la nivel internaţional, încă de la început”, spune directorul tehnic al ProfiCircle.

    Cristian Guşă crede că market networkul reprezintă clar viitorul marketplace-urilor, un loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, mişcare ce aduce în acelaşi loc avantajele unui marketplace şi o componentă socială. În consecinţă, modelul de business de tip market network poate oferi oportunităţi pentru toate industriile complexe, care implică mai mulţi furnizori de servicii pentru un singur client.

    Caracterizat – printre altele – de existenţa unui program SaaS, transparenţă şi reducerea costurilor pentru cumpărător, market network-ul implică o platformă unde clienţii pot găsi produse şi servicii pentru nevoile lor, având la dispoziţie instrumente pentru colaborări pe termen lung şi proiecte complexe, aşadar nu numai tranzacţii rapide.

    Începutul lui 2021 a vizat pentru ProfiCircle extinderea operaţiunilor în Germania şi Elveţia, de vreme ce modelul de business al firmei a fost încă de la început gândit pentru a fi scalabil la nivel internaţional, iar centrul Europei este o regiune unde cererea pentru sisteme de depozitare este pe un trend ascendent.

    „Avem echipe dedicate pieţelor din Germania şi Elveţia, iar platforma noastră este tradusă în 4 limbi în acest moment – română, engleză, germană şi franceză. Pe termen mediu şi lung, ne dorim să continuăm extinderea pe alte pieţe noi din Europa, printre care se numără Franţa şi Polonia”, a declarat cofondatorul ProfiCircle.

    Cristian Guşă este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Cu o experienţă de peste 12 ani în IT, CTO-ul a lucrat în companii precum Pentalog France – un grup IT prezent pe trei continente; MyTime – un startup – american cu succes la nivel global prin soluţii de cloud; Qualitance QBS, firmă locală specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii de consultanţă în domeniul hi-tech, cu birouri în Silicon Valley şi Sydney.

    Între timp, Eduard Daniliuc – cofondator şi CEO ProfiCircle – a studiat în cadrul Facultăţii de Business şi Management a Universităţii Naţionale Harkov de Automobile şi Autostrăzi Tehnice din Ucraina, fiind implicat în dezvoltarea şi creşterea unor companii din industria achiziţiei echipamentelor comerciale, unde a contribuit la peste 2.000 de tranzacţii cu soluţii pentru depozitare şi mobilier pentru retail din Uniunea Europeană.

    Astfel, CEO-ul a sesizat oportunitatea de a crea primul marketplace B2B dedicat sistemelor de depozitare la nivel mondial, un start-up al cărei misiuni este digitalizarea unei industrii întregi cu ajutorul soluţiilor SaaS, fiind – după spusele lui Cristian Guşă – un deschizător de drumuri.

  • BestJobs: Piaţa muncii se activează: 4000 de CV-uri noi în luna mai şi de 3 ori mai mulţi candidaţi contactaţi de către companii faţă de aprilie. Cererea pentru joburi remote atinge un nou record

    Piaţa muncii dă semne că îşi revine, după un an în companiile şi modul de lucru s-au reinventat pentru a se adapta la contextul sanitar, peste 4000 de noi candidaţi completând în luna mai CV-ul pe platforma BestJobs, în  căutarea unei oportunităţi de muncă.

    În acelaşi timp, şi companiile se arată din ce în ce mai active şi mai alerte în procesul de recrutare, numărul de potenţiali candidaţi contactaţi de către firme fiind de 3 ori mai mare decât în luna aprilie, dovadă a faptului că angajatorii urmăresc să îşi completeze cât mai rapid poziţiile deschise, arată un comunicat al platformei.

    O altă tendinţă vizibilă pe piaţă în acest an este intensificarea căutărilor pentru joburile care permit munca de la distanţă, ca urmare a faptului că angajaţii s-au adaptat acestui stil de lucru. Luna mai a reprezentat un nou record al aplicărilor la joburi remote, cu aproape 100.000, în creştere cu 50% faţă de cele din luna aprilie.

    Judeţele cele mai dinamice, după numărul de aplicări, sunt Bucureşti şi Ilfov (181.087 aplicări), Timiş (47.808 aplicări), Braşov (35.591 aplicări), Cluj (31.856 aplicări) şi Iaşi (27.310 aplicări).

    Aproape jumătate (47%) dintre joburile activate în luna mai au fost din categoria white-collar, cu 50% mai multe decât aceeaşi lună a anului trecut. 24% dintre joburile lunii mai au fost din categoria blue collar, iar 17% pentru poziţii de management şi coordonare echipe.

    În ceea ce priveşte candidaţii, cei mai activi au fost cei cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (33%), urmaţi de cei cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani (21%) şi de cei cu vârste cuprinse între 45-54 ani (18%).

    Cele mai multe căutări au fost înregistrate pentru domenii precum financiar, transporturi sau inginerie. Conform numărului de aplicări, joburile cele mai dorite au fost în domenii precum IT, Administrativ & Logistică, Inginerie şi Construcţii, Marketing şi BPO.

    Dintre joburile activate în luna mai, 14% au fost din domeniul IT, 13% din vânzări, 11% din domeniul tehnic, iar 10% din financiar şi contabilitate.

    În ceea ce priveşte companiile care au atras cele mai multe aplicări, Enel menţine şi în luna mai prima poziţie a topului cu 3.816 aplicări, urmată de Deichman, cu 2.767 aplicări.  Allianz Technology (cu 2.135 aplicări), Continental Continental Automotive Romania (cu 2.108 aplicări) şi Genpact România (cu 2.048 aplicări) completează topul.