BusinessMagazin

Tag: Plan

  • Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite de România pentru a accesa fondurile europene disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

    Reforma pensiilor şi a salariilor din sistemul bugetar, reducerea pensiilor speciale, auditarea companiilor de stat, limitarea sporurilor din administraţie, creşterea veniturilor de la bugetul de stat sunt doar câteva dintre reformele pe care România trebuie să le facă pentru a putea accesa fondurile europene disponibile prin PNRR.

    Aceste condiţii au fost discutate de Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în cadrul unei întâlniri cu oficialii Comisiei Europene. „Avem confirmări (…) că suntem pe drumul cel bun. Mai avem mult de muncă, dar suntem acolo”, a spus Ghinea.

    El a precizat însă că ”fără reforme substanţiale nu va trece acest plan”

    În cazul pensiilor, el a spus că există un deadline care presupune ca legea să fie trimisă în Parlament anul acesta, iar majorările să se facă pe obiective statistice, nu pe ”decizii din pix, politice”.

    În privinţa reformei legii salarizării în administraţia publică, Ghinea a spus că vor fi sporuri foarte limitate şi legate de obiective. În plus, nu va mai creşte anvelopa bugetară a salariilor de stat. Va exista, totodată, un sistem naţional de examinare a funcţionarilor publici pe model existent al Comisiei Europene.

    Reforme majore care vor fi incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

    • Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici şi de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu şi lung.
    • Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a creşte veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor şi pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
    • Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăţi guvernanţa corporativă şi pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă şi control cu accent pe performanţă.
    • Salarizarea în administraţia publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creşteri bruşte ale cheltuielilor cu salariile.
    • Banca Naţională de Dezvoltare – crearea şi operaţionalizarea acestei bănci.
    • Administraţie publică – un nou sistem pentru a accede în funcţiile publice şi un sistem îmbunătăţit de promovare, inclusiv pentru funcţii de management.
    • Justiţie – modificarea legilor justiţiei şi consolidarea cadrului anti-corupţie.
    • Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
    • Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic şi creşterea contribuţiei din energii regenerabile, sprijin pentru producţia de hidrogen şi baterii şi o reformă a pieţei de energie electrică.

    Alte reforme sectoriale:

    • Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenţie şi îngrijire medicală primară, Creşterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătăţirea Guvernanţei Locale, Cadru îmbunătăţit al achiziţiilor publice.


     

  • Emmanuel Macron anunţă un plan de relaxare în mod etapizat a restricţiilor antiepidemice în Franţa-2

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, intenţionează să relaxeze în mod gradual restricţiile antiepidemice în Franţa, pe 30 iunie urmând a fi anulată interdicţia de circulaţie pe timp de noapte.

    Emmanuel Macron a prezentat planul de relaxare a restricţiilor într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien şi unor publicaţii regionale.

    “Trebuie să regăsim arta de a trăi în stil francez, rămânând prudenţi şi responsabili: modul de a fi împreună, cultura, sportul”, a afirmat Emmanuel Macron.

    Preşedintele Franţei a anunţat că limitarea circulaţiei la cel mult zece kilometri în jurul domiciliului va fi anulată pe 3 mai.

    Magazinele, teatrele, cinematografele, muzeele îşi vor putea relua activităţile pe 19 mai. Sălile de spectacol vor avea limite de 800 de persoane, iar evenimentele de divertisment desfăşurate în exterior vor avea limita de 1.000 de persoane, conform cotidianului Le Figaro.

    Terasele restaurantelor şi cafenelele vor fi redeschise pe 19 mai, dar va exista limita de şase persoane la o masă, conform Agenţiei France-Presse.

    Restaurantele cu activităţi în spaţii închise vor fi redeschise pe 9 iunie, cu permis medical, iar de atunci circulaţia va fi permisă până la ora 21.00 (faţă de 19.00, în prezent).

    Pe 30 iunie, interdicţia de circulaţie pe timp de noapte ar urma să fie anulată.

  • Ministrul Cristian Ghinea a băgat în PNRR desfiinţarea SIIJ şi propunerea cu care nu este de acord preşedintele Iohannis: numirea procurorilor de rang înalt prin creşterea rolului CSM

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea, adoptat de Guvernul României în aprilie 2021, prin care România desfăşoară în prezent negocierile cu Comisia Europeană, cuprinde în Pilonul V, componenta 5, şi „reforma administraţiei publice, salarizarea unitară, dialogul social şi creşterea eficienţei Justiţiei”. 

    Prin aceste reforme propuse Comisiei Europene, România vrea să obţină 148 de milioane de euro, potrivit planului PNRR aflat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, condus de Cristian Ghinea. 

    Descriind reformele şi investiţiile în Justiţie, ministerul condus de Cristian Ghinea îşi ia, printre altele, angajamentul în faţa Comisiei Europene să „desfiinţeze” Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, proiect care se află, în prezent, în dezbaterea Senatului României.

    Mai mult, componenta propusă de România în PNRR către Comisia Europeană mai prevede următoarele:

    • Modificarea procedurii numirii procurorilor de rang înalt prin creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul acestei proceduri.
    • Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor.
    • Profesionalizarea procesului de selecţie şi promovare a magistraţilor.
    • Punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu Directivele UE.
    • Reforma Inspecţiei Judiciare pentru oferirea de garanţii sporite de independenţă şi imparţialitate.
    • Înfiinţarea unei/unor structuri specializate de parchet care să investigheze infracţiunile grave de mediu, în special tăierile ilegale de păduri.
    • Consolidarea aplicării principiilor statului de drept şi intensificarea luptei împotriva corupţiei, cu respectarea normelor europene, a recomandărilor aferente mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi a jurisprudenţei CEDO.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro 

  • Marele plan pentru exterminarea paradisurilor fiscale şi pentru a forţa multinaţionalele să plătească impozit unde fac profituri

    Administraţia Biden a propus un nou model pentru taxarea corporaţiilor multinaţionale, care ar forţa cele mai mari companii din lume să plătească impozite guvernelor naţionale în funcţie de vânzările pe care le au în fiecare ţară, ca parte a unui plan complex care implică şi introducerea unei cote minime de impozitare la nivel global, potrivit FT.

    Documentele trimise către cele 135 de naţiuni care negociază în prezent reguli de taxare internaţională la Paris arată că americanii au propus un plan prin care vizează profiturile globale ale celor mai mari companii, inclusiv ale giganţilor americani de tehnologie, indiferent de prezenţa fizică a companiilor în ţările în care fac profituri.

    Scopul planului este de a da o direcţie negocierilor care au loc în cadrul OECD, organizaţia naţiunilor dezoltate, vizând un sistem internaţional de taxare mai stabil, care ar putea opri răspândirea iniţiativelor precum taxe digitale aplicate la nivel naţional. Totodată, schimbarea sistemului de taxare la nivel global ar putea opri practica prin care unele multinaţionale mută profituri şi încearcă pe cât posibil să evite plata taxelor.

    Ce curpinde planul administraţiei Biden

    Propunerea americanilor a fost gândită de Janet Yellen, secretarul Trezorieriei americane, împreună cu echipa sa de experţi.

    Acest plan vizează adresarea nemulţumirilor fundamentale pe care le au Statele Unite şi alte economii dezvoltate în ceea ce priveşte actualul sistem internaţional de taxare, însă fără a încerca să schimbe cu totul actualul sistem.

    Cel mai important lucru pentru americani este să obţină o cotă minimă de impozit pe profit impusă la nivel global, ceea ce i-ar permite administraţiei Biden să încaseze bani de la cele mai profitabile corporaţii americane, fără a se teme că acestea îşi vor muta profiturile în alte ţări. Este de menţionat că americanii văd această cotă la 21%.

    Un impozit minim global ar putea elimina avantajele oferite pe care le au acum paradisurile fiscale şi ţările cu taxe reduse precum Irlanda, întrucât aceste ar fi nevoite să atragă businessuri prin facilităţi concrete, care nu sunt de ordin fiscal.

    În al doilea rând, propunerea ar trebuie să le dea tuturor ţărilor dreptul de a taxa anumite elemente din profiturile globale generate de cele mai mari multinaţionale ale lumii în baza vânzărilor realizate în ţara respectivă.

    Prin această iniţiativă, naţiunile îşi pot reasigura cetăţenii că cele mai mari corporaţii din lume nu pot opera în ţările lor fără să plătească taxe.

    Este de menţionat că segmentul de vânzări supus taxării în fiecare ţară în parte nu este unul mare, ceea ce ar putea să-i dezamăgească pe cei care îşi doreau ca întreg sistemul de taxe să devină unul global, cu toate veniturile supuse taxelor în fiecare ţară.

    De ce acum

    Propunerile americanilor vin în contextul în care atât Fondul Monetar Internaţional cât şi Banca Mondială îşi desfăşoară săptămâna aceasta întâlnirile anuale de primăvară.

    Mai mult, Casa Albă vrea să strângă sume suplimentare din impozitul pe profit de până la 2.500 de miliarde de dolari în decursul următorilor 15 ani, în parte pentru a susţine un plan masiv cu investiţii de 2.000 de miliarde de dolari în infrastructură, energie vede şi producţie.

    După aproape un deceniu, negocierile OECD pentru sistemul de taxare au fost aşezate pe două segmente principale. Primul pilon pe care se negociază vizează un nou regim de taxare la nivel global pentru marile corporaţii multinaţionale, în timp ce al doilea pilon aflat în discuţii adresează ideea introducerii unui impozit minim la nivel global.

    Propunerea i-ar permite administraţiei Biden să majoreze taxele pentru companiile americane, fără a se teme că eforturile îi vor fi subminate de alte ţări prin taxe mai mici, în contextul în care ar exista acest impozit minim la nivel glboal.

    Un alt punct de fricţiune între economiile lumii este reprezentat de taxele digitale. Washington a ameninţat că va aplica tarife suplimentare unor ţări precum Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania, în contextul în care consideră discriminatoare taxele digitale impuse de guvernele acestor ţări pentru a putea impozita activitatea marilor grupuri americane de tehnologie.

    Dacă planul americanilor va fi acceptat, celelalte ţări ale lumii vor putea să-şi majoreze încasările de la marile grupuri americane de tehnologie şi de la alte multinaţionale care au operat până acum în jurisidcţia lor plătind taxe nesemnificative.

    Propunerea a primit deja susţinerea lui Mario Draghi, actualul premier al Italiei, care prezidează întrunirea G20 din acest an. El susţine propunerea americanilor menită să deblocheze negocierile şi este de acord cu introducerea unui impozit minim global.

    Ţinând cont că Italia este una dintre ţările care au impus unilateral o taxă digitală, sprijinul lui Mario Draghi ar putea juca un rol important în deblocarea discuţiilor.

    Nadia Calvino, vicepremier pentru Economie în Spania, a declarat pentru Bloomberg că este încurajator faptul că Washingtonul se întoarce la masa negocierilor. Ea crede că se poate ajunge la un consens în această vară, dar vede încă o serie de detalii „foarte importante” în propunerea americanilor care sunt subiect de negociere.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Sunt anti-român sau anti-UE dacă reamintesc că trebuia să avem un „plan B”, păstrând şi accesul la vaccinul Sputnik V?

    Opinia de mai jos a aparut in ZF pe 7 septembrie 2020, sub titlul

    “Este foarte bine ca Romania s-a inscris la 3-5-10-oricate milioane de doze de vaccin din vest, ne dorim cu totii sa apara repede si chiar sa si primim ceea ce am cerut si platit. Dar, sa pastram si un “plan B”, sa pastram accesul la Sputnik V”

    Desi o intitulasem initial “In loc sa risipim bani pe echipamente inutile sau defecte, mai bine ne inscriem la 1 milion de doze din Sputnik V”.

    Prietenii m-au intrebat de ce vreau sa ma expun scriind astfel de opinii. Ca sa fiu foarte franc m-am bucurat ca opinia a fost deschisa de mai putin de 500 de cititori, pentru ca ma asteptam sa fiu arestat pentru comentarii impotriva intereselor Romaniei, care face tot ce poate sa se ostilizeze cu Rusia, in loc sa avem relatii economice normale.

    M-am linistit intre timp pentru ca Agentia Europeana a Medicamentelor EMA a luat documentatia vaccinului Sputnik V in analiza, Ungaria si Italia si-au aratat disponibilitatea sa il produca iar mai recent Germania si-a exprimat interesul de a-l achizitiona.

    Desigur, sunt jocuri geo-politice si geo-economice intre “baietii mari”, dar orice tara, din oricare alianta ar face parte, atunci cand are o conducere cu capul pe umeri pastreaza in rezerva un “plan B”, pur si simplu in interesul propriilor cetateni.

    In zilele urmatoare EMA si UE vor avea recomandari cu privire la reactiile adverse aparute in urma administrarii vaccinului cu adenovirus modificat. La fel ca  in alte situatii de acest gen, mai mult ca sigur vor exista doar atentionari si restrictii de utilizare, este un vaccin dezvoltat pe baze solide, nu exista motive de panica sau retragere.

    Pentru oamenii de afaceri interesati de medicina, specialistii nemti au dat un nume provizoriu acestor reactii adverse, si anume trombocitopenie imuna protrombotica indusa de vaccin (prescurtat VIPIT, https://www.medscape.com/viewarticle/948560_print); ori, daca mecanismul de producere al afectiunii este inteles, va exista si o solutie de remediere.

    Romania nu iese sub nici o forma din cuvantul Uniunii Europene, pentru ca daca ar face-o, ni s-ar batea imediat obrazul si ni s-ar reaminti ca suntem fara speranta de corupti. Iar apoi ni s-ar aplica niste sanctiuni economice care la noi ar functiona, pentru ca suntem o tara complet dependenta de uniune, importam consum si exportam forta de munca.

    Dar asta nu trebuie sa ne impiedice sa avem niste lideri sclipitori, vizionari, patrioti, care sa inteleaga pe deplin sensul expresiei managementul riscului. In cazul de fata riscul este ca vaccinurile achizitionate prin UE sa nu ajunga la noi, iar managementul acestui risc este sa putem contracta, la nevoie, vaccinul Sputnik V.

    Raluca Parvu de la BPI Group vorbea astazi despre salariile brute foarte mari platite unor directori generali. Membrii in consiilile de administratie ale companiilor dispuse sa plateasca astfel de salarii mari va vor confirma ca nu cauta genii care au terminat facultatea cu 10. Principalele calitati cautate in procesul recrutarii unui director general, in nebunia afacerilor din 2021, sunt managementul riscului si dezvoltarea afacerii.

  • Europenii se pregătesc să primească turiştii străini, dar România încă lucrează la un plan de relansare a turismului local

    „Soluţii există, dar dacă nu le promovăm, atunci nu vom avea nici turişti“.

    Ţările europene precum Bulgaria şi Grecia se pregătesc să primească turiştii străini, pe când autorităţile române încă lucrează la un plan de relansare a turismului local. Iuliana Tasie, vicepreşedinte al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR) şi director general al Ana Hotels Europa Eforie Nord, este de părere că întârzierea prezentării unui astfel de plan va afecta semnificativ incomingul anul acesta.

    „Lucrăm la un calendar clar de relansare a turismului, faptul că nu avem un calendar clar va fi o problemă pentru turiştii străini care vor să vină în România, pentru că nu ştiu dacă pot accesa serviciile de aici. Suntem singura ţară care are turism din Europa, dar care nu prezintă un plan, cum au făcut Bulgaria, Grecia, Turcia, de cum văd ei activitatea turistică în condiţiile vaccinări. Am avut un summit pe domeniul turismului, am cerut sprijinul autorităţilor locale, dar nu ne-au răspuns la invitaţie, ci doar secretarul de stat responsabil cu turismul, Paul Ene, a fost prezent“, spune Iuliana Tasie.

    Pandemia a avut un impact puternic asupra turismului local, care nu a putut funcţio­na la capacităţi maxime. Totodată, numărul turişti­lor străini veniţi în România în 2020 a fost unul consi­derabil mai mic faţă de anul anterior. În 2020, nu­mă­rul străinilor veniţi în Ro­mânia a fost de 453.000, faţă de 2,6 mi­lioane în 2019. De asemenea, Iuliana Tasie spune că este nevoie de un format clar în ceea ce priveşte funcţionarea turismului, care să ţină cont atât de incidenţa cazurilor de COVID-19, dar şi de procentul populaţiei vaccinate, dar deşi există soluţii este nevoie şi de implicarea şi sprijinul autorităţilor.

    „Următoarele priorităţi este să găsim un mesaj coerent al României ca şi destinaţie pentru turiştii străini faţă de condiţiile în care ei vor putea călători la noi. În turismul balnear ne interesează pentru că sunt mulţi oameni care vor să îşi facă tratamentul în România, unde este şi cazul hotelului pe care îl reprezent. Acum îşi fac oamenii rezervări şi ne întreabă cum pot face acest lucru, care sunt condiţiile, am turişti din Franţa care m-au întrebat dacă pot să le organizez aici şi testarea ca să evite carantinarea. Soluţii există, dar dacă nu ne batem capul, nu le promovăm, atunci nu vom avea nici turişti“, precizează Iuliana Tasie.

    Iuliana Tasie spune că una dintre reuşitele sectorului balnear a fost includerea sa în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    „Noi am venit cu solicitări să ne aloce mai mulţi bani în PNRR pentru că mai sunt şi alţii, suma nu este foarte mare faţă de ceea ce ne-am dorit. În balnear, dorinţa cea mai mare a fost să apărem în această listă, cine apare în această listă este inclus în principalele obiective pentru următorii 6-7 ani la nivel european“, adaugă ea.

    În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, turismul are alocată o sumă de 400 mil. euro, iar reprezentanţii industriei au propus iniţial o sumă de circa 1 mld. euro. Cu toate acestea, liniile de investiţii se referă la turismul verde, turismul balnear, Delta Dunării, cât şi turismul cultural.

     

     

  • Marile corporaţii americane au aplaudat iniţial planul de 2.000 miliarde de dolari al lui Joe Biden pentru infrastructură, până au înţeles că va fi finanţat prin majorarea impozitului pe profit la 28%

    Planul preşedintelui american Joe Biden de a finanţa prin majorarea impozitului pe profit un plan masiv care vizează investiţii de 2.000 de miliarde de dolari în infrastructură a declanşat prima ciocnire dintre noua administraţie şi marile corporaţii americane, ceea ce pune presiune pe viitorul proiectului, potrivit FT.

    Marile corporaţii americane au aplaudat iniţial planul masiv anunţat de guvern, care cuprinde investiţii în zone variate, de la drumuri până la reţeaua electrică, cu fonduri special alocate pentru cercetare şi dezvoltare şi pentru îniinţarea de noi facilităţi de producţie.

    Totuşi, unele dintre cele mai mari grupuri din SUA au intrat în coliziune cu administraţia Biden şi ameninţă că se vor opune acestui pachet, din cauza iniţiativei preşedintelui american de a finanţa aceste eforturi printr-o majorare a impozitului pe profit – o mutare care ar diminua efectul produs de tăierile de taxe ale lui Trump din 2017.

    Conform planului lui Biden, impozitul pe profit ar urma să crească de la 21% la 28%, rămânând încă departe de nivelul de 35% la care s-a ajuns în timpul administraţiei Obama.

    Mai mult, planul lui Biden ar urma să majoreze impozitul minim perceput pentru câştigurile din străinătate şi să elimine prevederile din codul fiscal care le permit companiilor să mute profitul în jurul lumii pentru a plăti taxe mai mici.

    Miercuri, Biden a atacat în mod direct companiile din topul Fortune 500, adică cele mai mari companii americane, numind Amazon drept un jucător care nu plăteşte destule taxe la nivel federal.

    Oficialii de la Casa Albă au încercat săptămâna aceasta să explice că veniturile statului din impozitul pe profit aplicat companiilor vor reprezenta în continuare un procent scăzut din PIB, mai ales în comparaţie cu media OECD.

    Chiar dacă mediul de business a apreciat măsurile luate până acum de Biden, „luna de miere” s-a încheiat săptămâna aceasta.

    Camera de Comerţ a Statelor Unite a criticat planul lui Biden de a finanţa investiţiile în infrastructură prin majorarea impozitului pe profit. Totodată, Asociaţia Naţională a Producătorilor a anunţat că o astfel de mutare ar „da timpul înapoi până la politicile arhaice care le-au oferit altor ţări avantaje asupra Americii”.

  • Italia adoptă măsuri de stimulare a economiei în valoare de 32 de miliarde de euro

    Guvernul italian a adoptat măsuri de stimulare în valoare de 32 de miliarde de euro pentru a combate efectele pandemiei de coronavirus asupra economiei, anunţă Euronews.

    “Este un răspuns semnificativ şi foarte coerent la sărăcie şi pentru afaceri, este un răspuns parţial, dar este maximul pe care l-am putut face”, a declarat premierul Mario Draghi reporterilor.

    Aproximativ 11 miliarde de euro vor fi alocaţi companiilor şi antreprenorilor aflaţi în dificultate care au pierdut cel puţin 30% din venituri în 2020. Un total de 8 miliarde de euro au fost alocaţi luptei împotriva sărăciei şi măsurilor de sprijinire a ocupării forţei de muncă, a declarat ministrul economiei Daniele Franco.

    Italia a fost prima ţară afectată de pandemie în Europa şi a impus un blocaj strict în martie şi aprilie 2020, ceea ce a paralizat o mare parte a economiei.

    Aproximativ 450.000 de persoane, majoritatea femei şi tineri, şi-au pierdut locul de muncă anul trecut, iar PIB-ul s-a prăbuşit cu 8,9%.

    Roma va beneficia de cea mai mare parte din planul de stimulare european de 750 miliarde de euro şi trebuie să prezinte un plan naţional la Bruxelles până la sfârşitul lunii aprilie, dar noul premier Mario Draghi intenţionează să facă modificări.

    De asemenea, guvernul a prelungit îngheţarea concedierilor până la sfârşitul lunii iunie şi pentru unele companii până la sfârşitul lunii octombrie.

    Un ajutor de aproximativ 900 milioane de euro va fi alocat lucrătorilor sezonieri care nu pot beneficia de şomaj parţial. Mai multe sectoare puternic afectate de pandemie vor primi ajutor suplimentar, inclusiv sectorul culturii şi zonele montane.

    Aproximativ 5 miliarde de euro au fost alocaţi pentru sănătate, inclusiv achiziţionarea de vaccinuri împotriva COVID-19 şi medicamente. Guvernul a alocat 200 de milioane de euro pentru producţia de vaccinuri în Italia.

    Aceste măsuri de urgenţă se adaugă celor peste 100 de miliarde de euro mobilizate deja de Italia anul trecut pentru a relansa sectoarele economice închise în timpul blocării.

    O mare parte a ţării a revenit recent în blocaj săptămâna trecută.

  • Planul Chinei pentru a hrăni mai bine 1,4 miliarde de oameni

    Conducătorii Chinei şi-au prezentat strategia pentru a spori producţia de cereale, fructe şi legume pentru cea mai numeroasă naţiune din lume, subliniind totodată îngrijorările legate de securitatea alimentară după ce ţara a importat cantităţi record de carne, porumb şi soia anul trecut, scrie Bloomberg. Măsurile includ crearea de centuri agricole dedicate agriculturii la scară largă şi acordarea de subvenţii suficiente pentru a motiva agricultorii, se arată în cel mai recent plan cincinal, care stabileşte obiectivele economice şi politice cheie până în 2025.

    Securitatea alimentară devine o prioritate în agenda guvernamentală după ce pandemia de COVID şi focarele de pestă porcină africană au crescut îngrijorările cu privire la faptul dacă China ar putea avea probleme în a garanta aprovizionarea cu alimente pentru 1,4 miliarde de oameni. Importurile de carne şi cereale au crescut anul trecut, determinând creşterea preţurilor globale şi provocând îngrijorări legate de inflaţia alimentară. „Asigurarea faptului că oamenii noştri au suficientă hrană rămâne o prioritate majoră pentru guvernul nostru“, a declarat premierul Li Keqiang în raportul său de lucru la Congresul Naţional al Poporului. „Seminţele şi terenurile agricole sunt cruciale pentru protejarea securităţii alimentare a Chinei.“ 

  • Masterplanul Chinei pentru dominaţie tehnnologică: Beijingul vrea ca peste 50% din populaţie să trecă pe 5G şi toarnă bani în cipuri şi inteligenţă artificială

    China vrea să investească semnificativ mai mult în tehnologie şi în cercetare pe zona de cipuri şi inteligenţă artificială în următorii cinci ani, în contextul în care Beijingul a adoptat un plan prin care vrea să combată influenţa globală a Statelor Unite, potrivit Bloomberg.

    Premierul chinezi Li Keqiang a subliniat segmentele cheie în care China speră să realizeze descoperiri majore, iar printre acestea se numără cipurile, sistemele de operare, procesoarele de computer şi cloud computing – toate fiind zone în care firmele americane sunt cele mai influente.

    Mai mult, Beijingul vrea ca 56% din populaţia ţării să treacă pe tehnologia 5G. La nivel naţional, bugetele de cercetare anuale vor creşte cu peste 7%.

    China vrea să-şi reducă dependenţa de Vest pentru componente cruciale precum cipurile de computer, o temă care a devenit din ce în ce mai arzătoare în contextul în care toată lumea trece printr-o criză a cipurilor.

    Totodată, Beijingul pariază pe tehnologii emergente, de la vehicule pe hidrogen la biotehnologie, în timp ce vrea să se asigure că producătorii chinezi de cipuri vor concura cot la cot cu Intel Corp. şi cu Taiwan Semiconductor Manufacturing.

    „Inovaţia rămâne în centrul ambiţiei de modernizare a Chinei. Ne vom întări capacităţile în ştiinţă şi tehnologie pentru a oferi un sprijin strategic dezvoltării întregii ţări”, a declarat premierul chinezi Li Keqiang, vineri.

    Discursul lui Li a atins mai multe dintre temele incluse în planul cincinal publicat astăzi de Beijing, care prioritizează inovaţiile în zone precum quantum computing, reţele neuronale şi bănci de ADN. Acest plan pe cinci ani pune accent pe înlocuirea furnizorilor americani, astfel încât să reducă dependenţa de Washington.