BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Consecinţele pentru economia regiunii, inclusiv a României, încă nu sunt vizibile, dar vor fi uriaşe. Indiferent cum se va termina dezastrul de la Est. Indiferent cine câştigă, toată lumea pierde

    Oricare va fi rezultatul agresiunii ruse din Ucraina, tot va fi un dezastru pentru regiune, iar România va fi afectată puternic. De acum încolo vor ieşi la iveală consecinţe care în prezent poate nu sunt atât de vizibile.

    Lanţuri blocate de aprovizionare, investiţii amânate sau îngheţate, scumpirea creditului, creşteri de cheltuieli bugetare. Şi asta după ce deja datoria publică creşte cu aproape 10% pe an, inflaţia este la cote maxime, preţurile energiei şi al cerealelor sunt deja date peste cap. Dar peste toate este teama. Teama că ceea ce se întâmplă la doar câteva sute de kilometri distanţă s-ar putea muta aici.

    Oamenii, organizaţiile, companiile  – toată lumea pur şi simplu va sta să vadă ce se înâmplă. Şi asta va încetini sau va îngheţa tot. Va fi mai grav decât în pandemie şi decât în criza financiară.

    Pe zi ce trece, oprirea focului, soluţia negocierilor va fi tot mai îndepărtată, pentru că se vor acumula noi şi noi victime şi daune.  E dezastru, oricum ar fi. Nu se vede un efort real şi coerent pentru pace.

    Ţările din regiune par să fi apelat prea puţin sau neîndemânatic la o soluţie de soluţionare paşnică a conflictului. Nimic nu e mai preţios decât pacea. Şi nu este târziu. Trebuie găsită o soluţie de încetare a focului. Cu orice preţ. A ajuns Europa ca Africa sau Orientul Mijlociu, să nu aibă soluţie la neînţelegerile dintre ţări decât conflictul armat?

    Consecinţele pentru economia regiunii, inclusiv a României, încă nu sunt vizibile, dar vor fi uriaşe. Indiferent cum se va termina dezastrul de la Est. Indiferent cine câştigă, toată lumea pierde.

    Şi iată cum acum avem răspunsul de ce această ţară şi această regiune a rămas mereu în urmă. Tot timpul a venit un război sau o cucerire pe aici, tot timpul a fost un şoc care a întors economia cu 20 de ani în urmă. 

    Mediul de business din România va trebui să ia în considerare o diminuare de cel puţin 2% a creşterii economice de anul acesta. Frânarea lanţurilor de aprovizionare, scumpirea creditării şi amânarea planurilor de investiţii se vor vedea imediat în activitatea companiilor. Trebuie chiar prevăzute planuri de criză pentru eventualitatea în care gazul rusesc va fi oprit, ceea ce înseamnă circa 20% din consum. România stă cel mai bine din Uniunea Europeană din acest punct de vedere, cu 80% din consum asigurat din surse interne.

    De altfel, mai tare decât deconectarea de la SWIFT – sistemul internaţional de plăţi – ar fi oprirea importurilor de gaz de către Occident. Va trece Germania, care îşi asigură aproape 60% din gaz din surse ruseşti, la oprirea importurilor? Decizia va duce în recesiune economia germană.

    Problema este că agresiunea rusă trebuie oprită, şi probabil că se va ajunge şi la această soluţie. Cu ce deznodământ? În mod sigur nu va fi un rezultat bun. Germania  are o pondere de 25% a PIB în Uniunea Europeană. Pentru România, este piaţa de export numărul 1 şi orice încetinire se va vedea imediat.

    Uniunea Europeană nu pare să aibă până acum forţa să stăvilească acest război de la graniţele sale. Dezechilibrul între puterea economică şi cea militară îşi spune cuvântul. Din acest punct de vedere, ieşirea Marii Britanii din UE se vede astăzi. Poate că Rusia nu ar fi fost la fel de agresivă astăzi cu Marea Britanie în UE.

    După Brexit, este evident că implicarea Marii Britanii în Europa de Est nu mai este aceeaşi. Este imposibil ca interesele militare să nu ţină cont de cele economice şi politice. Germania plăteşte în continuare păcatele celui de Al Doilea Război Mondial, aşa că UE nu se poate baza pe armata germană pentru apărare. De aceea a încercat Franţa să preia leadershipul, dar era cu totul altceva dacă la masă era în continuare Marea Britanie. Probabil că şi acesta a fost un semnal pentru Rusia, că terenul e slab.

    Este de văzut ce se va întâmpla cu firmele ruseşti din România, dintre care business urile Lukoil şi Alro sunt cele mai proeminente. Deocamdată autorităţile din România nu s-au pronunţat în mod independent de Uniunea Europeană pentru vreo sancţiune asupra companiilor cu capital rusesc de pe piaţa locală.

    Business-ul ar trebui să fie de fapt un vector de pace acum. Fiecare zi de război va costa ani de recuperare.

  • Cădere fabuloasă pentru Mark Zuckerberg. Ce a păţit astăzi compania condusă de el nu credea nimeni că este posibil

    După pierderea stocurilor din acest an, Meta nu mai este una dintre cele mai valoroase 10 companii din lume, scrie Business Insider.

    Preţul Acţiunilor Meta a scăzut cu aproximativ 40% până în prezent, după ce compania a raportat în urmă cu două săptămâni că baza zilnică de utilizatori activi Facebook s-a micşorat pentru prima dată. Platforma de socializare a pierdut un milion de utilizatori din trimestrul al treilea până în trimestrul al patrulea din 2021.

    Anunţul a făcut ca acţiunile Meta să scadă cu 26,4% într-o singură zi, eliminând o capitalizare de piaţă de 240 de miliarde de dolari, cea mai mare pierdere de o zi din istoria corporativă a Statelor Unite. Totodată, averea CEO-ului Meta, Mark Zuckerberg, a suferit un şoc puternic: în prezent, Zuckerberg are o avere de 78,8 miliarde de dolari, în scădere cu peste 46 de miliarde faţă de începutul anului.

    Astăzi, Meta este a 11-a cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de piaţă de 565,4 miliarde de dolari, arată un clasament Bloomberg. Anterior a fost pe locul 7, pe baza preţului record al acţiunlor Meta de pe 7 septembrie 2021, potrivit Bloomberg.

    Pe primul loc se află Apple, cu o capitalizare de piaţă de 2,8 trilioane de dolari, urmat de Microsoft, cu o evaluare de 2,2 trilioane de dolari, arată clasamentul. 

    Iată lista celor mai valoroase companii din lume, clasate după capitalizarea bursieră, potrivit Bloomberg:
     

    1. Apple – 2,8 trilioane de dolari

    2. Microsoft – 2,2 trilioane de dolari

    3. Aramco – 2 trilioane de dolari

    4. Alphabet – 1,8 trilioane de dolari

    5. Amazon – 1,6 trilioane de dolari

    6. Tesla – 905,7 miliarde de dolari

    7. Berkshire Hathaway – 700,6 miliarde de dolari

    8. Nvidia – 613 miliarde de dolari

    9. TSMC – 600,3 miliarde de dolari

    10. Tencent – 589,8 miliarde de dolari

    11. Meta – 565,4 miliarde de dolari

  • Companiile din România pierd sute de milioane de euro pe an pentru că nu-şi inventariază corect bunurile. Adrian Dinu, Creasoft: Inventarul bunurilor dintr-o companie este o obligaţie legală, însă adesea este făcut doar pe hârtie

    Companiile pierd între 800 şi 1.000 de euro la fiecare laptop ”pierdut” sau ”dispărut” dintr-o organizaţie. Extrapolând la un univers de 400.000 de companii din România, pierderea anuală a câte unui activ de tip laptop s-ar traduce într-o pagubă de 300- 400 de milioane de euro pe an, arată un calcul realizat de producătorul român de software Creasoft.

    ”Puţini manageri ştiu, dar inventarierea activelor fixe dintr-o companie, fie că ne referim la laptopuri, telefoane, scaune de birou sau chiar espressoare de cafea, este o obligaţie prevăzută în legea contabilităţii. De cele mai multe ori, acest inventar, care trebuie efectuat anual, se face doar pe hârtie, mulţi lideri de afaceri neştiind, de fapt, cât valorează bunurile din compania pe care o conduc”, spune Adrian Dinu, fondatorul companiei de software CREASOFT, care produce o soluţie de inventariere a bunurilor din companii.

    Potrivit acestuia, inventarierea devine o preocupare din ce în ce mai mare pentru directorii administrativi, mai ales în contextul în care fluctuaţia de personal creşte, iar nevoia de a trece în stilul de lucru remote din martie 2020 a lăsat multe semne de întrebare legate de unele bunuri din companii.

    Conform legii contabilităţii, orice produs folosit de angajaţii unei companii cu o valoare mai mare de 2.500 de lei (fără TVA) reprezintă un mijloc fix care se trece treptat prin cheltuieli de amortizare lunară, iar companiile care nu îşi fac inventarul anual riscă amenzi de până la 5.000 de lei.

    Dincolo de eficientizarea costurilor unei companii, inventarul este o soluţie pentru realocarea resurselor unei organizaţii acolo unde sunt necesare, pentru a creşte productivitatea angajaţilor.

    ”Un angajat remote primeşte, de regulă, de la angajator active precum laptop, monitor, tastatură, mouse, căşti şi suport pentru laptop. Toate aceste bunuri reprezintă costuri pentru angajator care trebuie inventariate şi care trebuie monitorizate, în cazul în care angajatul are nevoie de o înlocuire a unui astfel de bun sau decide să părăsească compania, de exemplu”, mai spune Adrian Dinu.

    Compania a lansat recent o soluţie de inventariere care cuprinde mai multe funcţii, printre care etichetarea şi inventarierea bunurilor cu ajutorul codurilor QR, importul de date din inventarele anterioare (din fişiere de tip Excel sau baze de date de tip ERP), realizarea raportului de inventar şi stocarea datelor în Cloud (Microsoft Azure).

    ”Soluţia de inventory management am dezvoltat-o ca urmare a unei solicitări venite din partea unei companii mari din sectorul IT&C din România. Respectivul client a avut mari dificultăţi în a gestiona bunurile trimise câtorva sute de angajaţi care lucrează în prezent de acasă”, explică Adrian Dinu.

    CREASOFT IT, companie de software înfiinţată în 2017 prin desprinderea de SAS Grup (alarma.ro), firmă cu vechime de 20 de ani specializată în monitorizare flote auto prin GPS, proiectează şi produce atât dispozitive electronice cât şi software de tip SAS (software as a service). În ultimii ani, compania a ales să se concentreze pe noi nişe de piaţă: pontaj electronic, aplicaţii HR şi soluţii de control acces în imobile, soluţii de inventariere active bazate pe coduri QR dar şi monitorizare de vending machines de la distanţă şi integrarea de plăţi cashless la vendomate.

    Compania controlată de Adrian Dinu şi compania OrangeFresh Universal, operator de vendomate de fresh de portocale în Bucureşti-Ilfov, estimează că a închis 2021 cu  afaceri de 4,5 milioane lei cu un profit brut de 1 milion de lei.

  • Ce efecte au scăderile acţiunilor americane: Cei mai bogaţi cinci miliardari din industria tech, inclusiv Bill Gates, Elon Musk şi Jeff Bezos, au pierdut deja 85 mld. dolari în 2022

    Cei mai bogaţi cinci magnaţi tech la nivel mondial au pierdut împreună 85 de miliarde de dolari în primele săptămâni ale anului 2022, averile miliardarilor primind o lovitură serioasă în timpul selloff-ului de săptămâna trecută, relatează Business Insider.

    Averea netă a celui mai bogat om din lume, CEO-ul Tesla Elon Musk, a scăzut cu aproape 27 de miliarde de dolari anul acesta şi a ajuns la 243 de miliarde, conform Bloomberg Billionaires Index. Suma reprezintă de asemenea un declin de aproape 100 de miliarde de dolari faţă de maximul atins în noiembrie, 335 de miliarde de dolari.

    Al doilea cel mai bogat om la nivel global, fondatorul Amazon Jeff Bezos, a pierdut aproape 25 de miliarde de dolari în 2022.

     

     

    Sursa foto: Bloomberg

     

    De la începutul anului, averea cofondatorului Microsoft Bill Gates a suferit un declin de 9,5 miliarde de dolari, în timp ce Larry Page, cofondatorul Google, a înregistrat un minus de 12 miliarde de dolari. Şeful Meta (Facebook) Mark Zuckerberg a pierdut o sumă similară.

    Săptămâna trecută, indicele marilor companii tech Nasdaq Composite s-a depreciat cu circa 8% pe fondul temerilor privind majorarea ratelor dobânzilor în Statele Unite. Nasdaq este pe minus cu 13% anul acesta.

    Bernard Arnault, preşedintele şi CEO-ul gigantului LVMH (Louis Vuitton, Moët, Hennessy), nu a înregistrat scăderi săptămână trecută, însă averea omului de afaceri francez este pe minus cu 10,5 miliarde de dolari anul acesta.

    Din primii 10 oameni incluşi în clasamentul Bloomberg, doar Warren Buffett, liderul imperiului de investiţii Berkshire Hathaway, nu a suferit pierderi în 2022.

    Acţiunile „vedetă” din era coronavirusului îşi pierd încet din strălucire

     

  • Lovitură simbolică pentru SUA: Gigantul american Intel, pe cale să îşi piardă poziţia de lider al industriei producătoare de cipuri în faţa sud-coreenilor de la Samsung

    Intel Corp este pe cale să îşi piardă statutul de cel mai mare producător de cipuri la nivel mondial. În primele trei trimestre din 2021, Samsung Electronics a deţinut un mic avans în ceea ce priveşte vânzările, notează Bloomberg.

    Datele complete pentru 2021 vor fi disponibile la sfârşitul lunii ianuarie, însă şansele spun că Intel va cădea pe locul doi. Investitorii deja se comportă ca şi cum Intel şi-a depăşit deja perioada de glorie. În prezent, există alţi producători de cipuri cu evaluări mai mari, precum Taiwan Semiconductor Manufacturing şi Nvidia Corp, cu o capitalizare de trei ori peste cea a Intel.

    Nimeni nu prezice că Intel va dispărea, având în vedere că gigantul american produce marea majoritate a procesoarelor pentru computere la nivel global, mai complexe decât cipurile de memorie produse de Samsung, şi înregistrează o cantitate imensă de cash şi marje uriaşe de profit.

    Totuşi, faptul că Samsung va depăşi Intel constituie o schimbare semnificativă. Intel, una dintre primele companii care au marcat Silicon Valley, a dominat industria semiconductorilor, evaluată la 400 de miliarde de dolari, pentru cea mai mare parte a ultimilor 30 de ani. Este cel mai important producător american de cipuri într-o perioadă în care implicaţiile geopolitice plutesc extrem de aproape deasupra industriei.

    CEO-ul Pat Gelsinger, care s-a realăturat echipei Intel la începutul lui 2021, plănuieşte să reconsolideze poziţia de lider a companiei, pe care intenţionează să o orienteze către business-ul dedicat producţiei de tip outsourced, dominată de TSMC şi Samsung. Iniţial, investitorii au aplaudat abordarea lui Gelsinger, însă acum îşi concentrează tot mai mult atenţia asupra costurilor pe care le implică planurile CEO-ului şi intervalului de timp în care poate livra rezultate. Este nevoie de câţiva ani pentru a dezvolta un semiconductor şi pentru a construi fabricile în care va fi produs.

    Ascensiunea TSMC şi Samsung, întreruperile lanţurilor de aprovizionare şi tensiunile dintre SUA şi China au „alimentat” temerilor conform cărora Statele Unite ar rămâne vulnerabile pe măsură ce o industrie esenţială îşi mută centrul de gravitaţie către Asia.

    În 1990, cu doi ani înainte ca Intel să devină liderul industriei mondiale dedicate cipurilor, SUA reprezentau 37% din totalul producţiei globale, scăzând cu 12 procente până în prezent. Ponderea Europei a scăzut şi mai mult în aceeaşi perioadă.

    Administraţia Biden ia în calcul o înăsprire a restricţiilor privind vânzările de echipamente către Semiconductor Manufacturing International, cel mai mare producător de cipuri din China, şi a declarat că intenţionează să îmbunătăţească producţia locală de semiconductori.

    Acţiunile Intel s-au apreciat cu 5,5% în ultimul an. În aceeaşi perioadă, TSMC şi Samsung au înregistrat o creştere de 10%, respectiv un minus de 14%.

     

  • Producătorul de materiale textile Braiconf Brăila a trecut pe pierdere de 483.900 lei în S1/2020, la afaceri de 9 mil. lei, cu 54,6% mai mici

    Producătorul de materiale textile Braiconf Brăila (simbol bursier BRCR), companie cu o capitalizare de 18 mil. lei, a încheiat primul semestru al anului 2021 cu o pierdere netă de 483.886 de lei, comparative cu profitul net de 1,67 mil. lei din aceeaşi perioadă a anului anterior, la afaceri de 9 mil. lei, minus 54,6%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul semestrial publicat la bursă.

    Compania a realizat venituri totale de 11,3 mil. lei, în 48% faţă de S1/2020, şi cheltuieli totale de 11,8 mil. lei, cu 41,3% mai mici, astfel că rezultatul din exploatare a fost pierdere de 458.881 lei, faţă de profit net de 1,7 mil. lei în S1/2020.

    Volumul vânzărilor din export a scăzut cu 57,5% în S1/2021 faţă de S1/2020, la 7,6 mil. lei, în timp ce volumul vânzărilor la piaţa internă au scăzut cu 29,8%, la 1,4 mil. lei.

    Braiconf Brăila este deţinută în proporţie de 45%  de Industries Benjamin SRL şi în proporţie de 23,5% de Electroarges SA.

    Acţiunile BRCR înregistrează o scădere de 13% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 61.427 lei, arată datel BVB.

  • Electroaparataj, companie controlată de fondul de investiţii Broadhurst, a trecut pe pierdere de 415.400 lei în S1/2021, la afaceri de 4,5 mil. lei, minus 43% faţă de S1/2020

    Electroaparataj Targoviste (ELJ), companie listata la BVB cu activitate in fabricarea de aparatura electrica si accesorii electrotehnice, a încheiat primul semestru din 2021 cu o pierdere netă de 415.425 de lei, comparativ cu un profit net de 711.115 lei în perioada similară a anului anterior, la afaceri de 4,5 mil. lei, minus 42,9%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul semestrial publicat la BVB.

    Compania a avut venituri din exploatare de 4,3 mil. lei în S1/2021, în scădere cu 45% faţă de S1/2020, respectiv cheltuieli de exploatare de 4,74 mil. lei, cu 33,3% mai mici, astfel că rezultatul din exploatare a fost pierdere de 445.981 de lei, faţă de un profit din exploatare de 700.564 lei în S1/2020.

    Electroaparataj are 5,8 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 55,3% de fondul de investiţii Broadurst Investments Limited, administrat de New Century Holdings şi coordonat de Andrei Siminel, în timp ce Metex Big Bucureşti deţine 14,73% din capitalul social.

    Acţiunile ELJ înregistrează o creştere de 24% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 20.200 de lei, arată datele BVB.

  • De la o extremă la alta. Robinhood pierde 27% din valoarea de piaţă după ce unii dintre investitorii iniţiali au început să îşi vândă din acţiuni: „Nu putem îndemna investitorii să cumpere acţiunile HOOD”

    Acţiunile Robinhood Markets (simbol bursier HOOD) au scăzut joi cu 28% la 50,97 dolari după ce unii dintre primii investitori ai companiei au vândut 97,88 de milioane de acţiuni din Clasa A, la mai puţin de o săptămâna de la oferta publică iniţială (IPO), conform Bloomberg.

    Mişcarea nu a direcţionat niciun dolar către Robinhood, spune Securities and Exchange Commission, autoritatea de supraveghere a pieţei de capital din Statele Unite.

    Vânzătorii fac parte dintr-un grup de investitori care au luat parte în februarie la o vânzare de datorii convertibile de 3,55 miliarde de dolari, în contextul în care ascensiunea aşa-ziselor meme stocks a ameninţat platforma de brokeraj cu un potenţial apel în marjă. Astfel, ziua de joi, 5 august, le-a permis celor implicaţi în datoriile convertibile să îşi vândă 50% din acţiuni, cealaltă jumătate trebuind să fie deţinută până în data de 25 august.

    Unul dintre principalii investitori, New Enterprise Associates, şi-ar putea reduce participaţia de 10% cu aproximativ 3,9%, sau 2,9 milioane de acţiuni.

    Vânzările subliniază un alt aspect neobişnuit al listării Robinhood. În timp ce majoritatea IPO-urilor sunt acompaniate de o perioadă de lockup de şase luni în care persoanele din interiorul companiei nu îşi pot atinge deţinerile, angajaţii şi directorii din cadrul Robinhood au putut să îşi vândă o parte din acţiuni încă din prima zi de tranzacţionare.

    Rezultatele vin după ce platforma de trading a înregistrat un plus de 50% pe acţiuni, alimentat de susţinerea investitoarei Cathie Wood şi interesul micilor investitori din retail.

    Doar miercuri, investitorii din retail au făcut schimb de 467 de milioane de dolari în acţiuni, la achiziţii nete de 50,5 milioane de dolari.

    „Nu putem îndemna investitorii să cumpere acţiunile HOOD, indiferent că vorbim de o perioadă scurtă sau lungă de timp”, spune Steve Chubak, analist la firma de cercetare Wolfe Research, adăugând că target-ul de preţ pentru acţiunile Robinhood este de 45 de dolari.

     

  • Abandonul şcolar în Româna: Cum şi de ce pierdem elevi din sistemul de învăţământ? VIDEO

    Abandonul şcolar este un fenomen care impactează puternic şi în prezent sistemul de învăţământ românesc. Printre principalele cause ale acestuia se numără factorii de mediu, discursul familiei despre nevoia de educaţie dar şi nivelul de educaţie al părinţilor.

    „Abandonul şcolar are mai multe mai mulţi factori care ne influenţează pe de o parte sunt factorii sociali factorii de mediu unde locuieşte copilul se presupune că avem o relaţie. Aici este şcoala şi ce se întâmplă în şcoală şi aici este acasă şi avem drumul de la şcoală acasă, să ne jucăm aşa cu această imagine. În primul rând contează ce se întâmplă acasă, mediul acesta social şi al familiei, de la ce mănâncă un copil, cu ce se îmbracă şi nu e puţin lucru faptul că nu are cu ce se îmbrăca şi nu poate ajunge la şcoală dacă şcoala este departe de casă. Apoi sunt părinţii. Nivelul de educaţie al părinţilor este foarte important şi ce se întâmplă acasă cu privire la educaţie. Adică dacă părinţii încurajează educaţia sau nu, adică promovează şi practică un discurs favorabil educaţiei sau mai degrabă vorbesc despre educaţie în termeni despreţuitori sau consideră că nu e nevoie să urmeze foarte multe studii pentru că oricum poate să muncească” a declarat Oana Moşoiu, lector universitar în cadrul Facultăţi de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, la ZF Live.

    Un alt factor important ce îi forţează pe elevi să pună ghiozdanul de-o parte este infrastructura de transport, mai ales în mediul rural. Aici se mai adaugă şi necesităţile pe care le presupune actul educational, cum cea de rechizite, manuale, cărţi, etc. În final, un ultim rol în fenomenul abandonului îl joacă nivelul de siguranţă al instituţiei de învăţământ şi nivelul de pregătire al profesorului.

    „Acum noi avem o educaţie disponibilă peste tot şi în multe forme şi atunci revalorizarea această educaţională are nevoie de un alt nivel de înţelegere la nivelul familiei, pentru că te poţi realiza cumva şi fără şcoală. Însă, studiile arată că se corelează foarte bine un număr mai mare de ani de şcolaritate cu reuşita în viaţă, acces la servicii şi joburi cu salarizare mai mai mare mai înaltă, status social precum şi aspiraţiile şi nivelul de dezvoltare personală. Deci asta ar fi un un amalgam la nivel economic. Sigur că şcoala este gratuită, dar sunt foarte multe cheltuieli pe lângă manual, alte materiale educaţionale, training pentru ora de sport. Nu am văzut poate niciodată. Apoi este cum ajunge copilul la şcoală partea de infrastructură, drumuri transport şi apoi ajungem la şcoală unde într adevăr contează foarte mult ce se întâmplă în această şcoală cât de sigură este şcoala şi cât de pregătit este profesorul”, a mai spus Oana Moşoiu la ZF Live.

  • Un fost angajat Amazon spune că aproape şi-a pierdut casa după ce a fost concediat de către un algoritm al companiei

    După trei ani în care a lucrat pentru serviciul de livrări Amazon Flex, Neddra Lira, în vârstă de 42, spune că a fost concediată brusc în luna octombrie a anului trecut, potrivit Business Insider.

    Drept rezultat, Neddra Lira nu şi-a mai putut plăti ipoteca, iar maşina i-a fost la scurt timp confiscată în condiţiile în care cadourile de Crăciun pentru copiii fostei angajate Amazon se aflau în interiorul automobilului. Cadourile au fost ulterior donate.

    „Aproape mi-am pierdut casa”, spune ea, având în vedere că jobul ei secundar – şofer de autobuz – se afla în incertitudine în toamna lui 2020, când majoritatea elevilor învăţau de acasă, iar măsurile de lockdown erau în plin efect.

    Programul Amazon Flex spune că şoferii trebuie să îşi folosească propriile lor vehicule, rutele de livrare fiind alese prin intermediul unei aplicaţii asemănătoare cu platforma Uber.

    Înainte să fie concediată, Lira a obţinut un calificativ „perfect” de angajat în cadrul aplicaţiei Amazon Flex, arată capturile de ecran obţinute de Bloomberg, care fac parte din sistemul de monitorizare al şoferilor prezenţi în program.

    Apoi, pe 2 octombrie, Lira a primit un mail care îi transmitea că a violat termenii serviciului şi nu „va mai putea participa în programul Amazon Flex”. După săptămâni întregi de email-uri şi apeluri, cazul fostei angajate Amazon a fost evaluat şi respins de o serie de angajaţi pe care nu i-a întâlnit niciodată.

    Momentan nu este clar ce a cauzat concedierea, însă şoferii Amazon Flex au semnalat mai multe probleme ale algoritmilor prezenţi în program.